3,719 matches
-
fetele nu semănau. Studiasem îndelung problema, în timpul unei burse: franțuzoaicele aveau niște picioare uscate, nervoase, cu gleznele subțiate special ca să le poți strânge în palmă. La noi, dimpotrivă, te servea Miss Buturugă. Iar vinul se-aducea ca pe vremea lui Ceașcă, la sticlă și doar dacă „făceai consumație“. Cu coada ochiului, am spionat mesele vecine: în stânga, un cuplu înfuleca legume gratinate și spaghetti carbonara (astea îmi plăceau și mie, dar numai la „Thalia“, lângă Lemetru: doar acolo găseai subțirimea potrivită și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fiu bunic, să-mi sară nepoții pe genunchi. Dar n-aș mai fi fost aici, cu voi, la un pahar de bere. Și n-aș mai fi spus aceleași lucruri.“ „Un pahar infect de bere, să precizăm! Pe vremea lui Ceașcă, înțeleg: treizeci de feluri de bere, și toate infecte. Dar acum?!“ „Co-cozia...“, și-a amintit Cezar, „Ba-basarab, Ci-cișmigiu...“ „Nu, boule, alea erau țigări. Se zicea că dau impotență.“ „Deci de-aia n-avem familii...“, am constatat. „Eroii nu doar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Da’ să-ți mai zic o chestie: ce fac ăștia cu noi se cheamă terorism intelectual. Când linșezi public un om, nerecunoscându-i meritele. Când îl calci în picioare, fără măcar să-l atingi. Lichidarea prin tăcere, ca pe vremea lui Ceașcă. Ăștia-s colegii, șefii, prietenii noștri. Mai sus, nici nu mai vorbesc. La minister, vor calitate, dar când le ceri salarii diferențiate, îți dau cu rigla peste mână. „ „Dar nici nu te duci peste ei, să faci scandal...“, l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în acțiune-n străinătate. Ne și vezi sărind gardul la vecini.“ „Mai bine-afară, decât în putoarea asta.“ „Serios?“, m-am iritat. „Unde să fugim? La Viena, tu să faci soft-uri pentru orarul gării, iar eu să car tava cu cești în cofetăria Universității? Să-i întreb politicos pe studenți, cu șervetul pe braț: ce doriți, kaffee und milch, kaffee und kuchen, kaffee und cognac? Jacobs, Mövenpick, Joseph Meinl? naturmild, klassisch, entkoffeiniert? Sau s-o-ntindem în Paris, tu să repari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
corespondență. Ghiciți cu cine era prieten T. O’ Donnell și cui îi scria scrisori înfierbântate de-amor?“ „Bărbat sau femeie?“, m-am avântat. „Depinde cum vrei s-o iei.“, m-a temperat Mihnea. Și-a vârât din nou nasul în ceașca de ceai, prelungind suspansul. „Îți spun doar inițialele, așa cum apar pe colțurile plicurilor.“ „Lasă-mă să ghicesc: doamna T.?“ „Nu, dar ești pe-aproape. Inițialele sunt: V.RO. Iar scrisorile sunt adresate unui anume Lou Chian.“ S-a lăsat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
tatonat. „Cu cafea?!“, s-a mirat inginerul, aparent sincer. „Niciodată. Face bine la digestie, curăță rinichii și stimulează bila, dar atât. Nu-ți păstrezi silueta cu cofeină. Mai ales la Viena.“ „Eu auzisem altceva.“, am reluat atacul. Ospătarul tocmai punea ceștile și farfuriile pe masă. Aveam fiecare lingurița lui și câte-un păhărel cu apă. „Ce anume?“ „Că dă dependență. Și că dependența asta n-ar fi chiar neprovocată.“ „Vreți să spuneți nevinovată.“, m-a corectat inginerul, sorbind din ceșcuță. „Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ar fi vrut să învețe limba; mă îndoiesc, nici româna n-o știa prea bine.“ „Atunci, cum se transmite fotocaina? Cum o distribuie Economiștii Minții astăzi, dacă pe cărți nu?“ Inginerul Grosescu a făcut o nouă pauză. Și-a împins ceașca de cafea departe, în colțul celălalt al mesei, lângă a mea. Apoi a privit cu grijă spre tejghea. M-am uitat și eu, nu se vedea mai nimic, ospătarii plecaseră probabil prin subsol, să mai aducă vreun tort. „Știi ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
se putea mai bine. De altminteri, nici generăleasa nu ducea lipsă de poftă de mâncare și de obicei, la ora douăsprezece și jumătate, împreună cu fetele, lua un mic dejun copios, care semăna mai mult a masă de prânz. Câte o ceașcă de cafea domnișoarele beau și mai devreme, pe la ora zece, în pat, chiar când se trezeau. Așa se deprinseseră și așa rămăsese rânduit o dată pentru totdeauna. La douăsprezece și jumătate masa se punea în sufrageria mică, lângă odăile mamei, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
tușească atât de violent, încât Nastasia Filippovna, căreia, cine știe de ce, îi plăceau foarte mult asemenea moșnegei originali, băbuțe și chiar ființe sărace cu duhul, se repezi imediat să-l mângâie, îl sărută și porunci să i se dea o ceașcă cu ceai. Servitoarei intrate îi spuse să-i aducă o mantilă, se înfășură în ea și ceru să se mai pună lemne pe focul din șemineu. Când întrebă cât e ceasul, servitoarea îi spuse că e deja zece și jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Lizaveta Prokofievna, dar înșfăcă unul singură și se așeză în fața lui Ippolit. Kolea, porunci ea, te duci imediat cu el, îl conduci, iar mâine vin negreșit și eu... Dacă-mi permiteți, l-aș ruga pe prinț să-mi ofere o ceașcă de ceai... Sunt foarte obosit. Știți ce, Lizaveta Prokofievna? Mi se pare că ați vrut să-l invitați pe prinț la un ceai acasă la dumneavoastră; mai bine rămâneți aici, ne petrecem timpul împreună, iar prințul o să ne trateze, desigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
îl așteaptă pe Ippolit și se duseră imediat în colțul opus al terasei, unde se așezară iarăși unul lângă altul. Probabil, Lebedev avea ceaiul pregătit pentru el, întrucât apăru repede. Bătu ora unsprezece. Xtc "X" Ippolit își umezi buzele în ceașca de ceai pe care i-o întinse Vera Lebedeva, o puse pe masă și deodată, parcă jenat, aproape rușinat, se uită împrejur. — Ia priviți, Lizaveta Prokofievna, aceste cești, începu el să vorbească cu o grabă stranie, aceste cești de porțelan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
apăru repede. Bătu ora unsprezece. Xtc "X" Ippolit își umezi buzele în ceașca de ceai pe care i-o întinse Vera Lebedeva, o puse pe masă și deodată, parcă jenat, aproape rușinat, se uită împrejur. — Ia priviți, Lizaveta Prokofievna, aceste cești, începu el să vorbească cu o grabă stranie, aceste cești de porțelan, de un porțelan, cred eu, excelent, pe care Lebedev le ține întotdeauna în scrin, sub sticlă, încuiate; niciodată nu se servește ceaiul în ele... cum se obișnuiește, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
buzele în ceașca de ceai pe care i-o întinse Vera Lebedeva, o puse pe masă și deodată, parcă jenat, aproape rușinat, se uită împrejur. — Ia priviți, Lizaveta Prokofievna, aceste cești, începu el să vorbească cu o grabă stranie, aceste cești de porțelan, de un porțelan, cred eu, excelent, pe care Lebedev le ține întotdeauna în scrin, sub sticlă, încuiate; niciodată nu se servește ceaiul în ele... cum se obișnuiește, le are din zestrea neveste-sii... la asemenea oameni, așa se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
numai ca să... și nu... — Înțeleg; vă pare rău că ați fost atât de naiv și m-ați contrazis, iar acum vreți să mă consolați, ha-ha! Sunteți un copil, prințe! Totuși, observ că mă tratați ca pe un... ca pe o ceașcă de porțelan... Nu-i nimic, nu-i nimic, nu mă supăr. În orice caz, între noi s-a închegat o discuție foarte caraghioasă; prințe, uneori sunteți chiar ca un copil. De altfel, să știți că aș fi vrut să fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cât mai multe în vocabularul dumitale, etalează-le și o să vezi ce efect vor avea! Păcat că, după cât mi se pare, te pricepi să intri frumos; unde ai învățat? Vei fi în stare să iei și să bei cuviincios o ceașcă de ceai, când toți se vor uita expres la dumneata? Cred că o să fiu în stare. — Păcat; mi-ai oferi un prilej să râd. Măcar sparge vaza chinezească din salon! E scumpă: sparge-o, te rog! E primită cadou, mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
în relație, cu efecte de dinamizare / metamorfozare a energiilor afective, cu peisajul exterior. Erosul transfigurează deopotrivă cuplul și lumea, prezența femeii iubite generează acea stare de liberă comuniune și euforie specifică sărbătorii: „pleoapa mea de tine se umple ca o ceașcă”, „mă răscolește ca-n arie /.../ mă-mprejmuiești, mă treieri, mă-nchizi ca un hectar”, „mă vânturi precum spicul / mă-mparți cu dumicatul /.../ te-nfigi ca-ntr-o gingie, mă clatini ca un lanț”, „și sângele-n desfaceri se leagănă de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
a hoț]rât s] înving] moartea. Pornit în misiunea să, a f]cut popas la o cârcium], unde hangita l-a avertizat cu privire la nebunia c]ut]rii sale, sugerându-i un sistem de valori diferit: O, Ghilgameș, unde r]r]cești la voia întâmpl]rii? Viața veșnic], pe care o urm]rești, n-o vei află. Cand zeii au f]urit omenirea. Viața Veșnic] au p]strat-o pentru ei. Tu, Ghilgameș, deci, cât] s]-ți îndestulezi pântecele, bucur]-te și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
greoaie, din versurile începătoare au dispărut aproape complet, înlocuite de tendința spre esențializare. Bogăția imagistică devine mai consistentă, ca, de exemplu, în poemul Veghe: „Mai aproape, în lut, / Clipele sună veacuri de ger și promoroacă; Praguri puține-ai trecut / Și ceașca de soare e seacă”. În Poeme de Nord (1937; Premiul Societății Scriitorilor Români) V. tinde spre o „recucerire a teluricului” pornind de la ideea - care îl leagă mai mult de Lucian Blaga - că existența „dumnezeirii”, atingerea stării de grație sunt dependente
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
adulților. Aceasta se explică prin faptul că ea rămâne În corpul unui copil mai mult decât În cel al unui adult. De exemplu, corpul unui adult are nevoie de aproximativ cinci ore pentru a elimina cantitatea de cafeină dintr-o ceașcă de cafea, Însă corpul unui adolescent are nevoie de douăzeci de ore pentru a prelucra aceeași cantitate de cafeină. De asemenea, cafeina este mai nocivă pentru femei decât pentru bărbați. Mai multe studii au arătat efectele negative pe care le
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
o cană plină, În amestec cu apă caldă, de trei ori pe zi. Ajută la ameliorarea tusei și a șuieratului. Se pun un pic de coajă de portocală uscată, sâmburi de caisă, alge și semințe de chimen dulce În trei cești de apă. Se fierb la foc iute până ce apa scade la o singură ceașcă. Se Împarte În două porții. Astragalus membranaceus este o plantă folosită În China de mii de ani pentru Întărirea sistemului natural de apărare al organismului, precum și
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
la ameliorarea tusei și a șuieratului. Se pun un pic de coajă de portocală uscată, sâmburi de caisă, alge și semințe de chimen dulce În trei cești de apă. Se fierb la foc iute până ce apa scade la o singură ceașcă. Se Împarte În două porții. Astragalus membranaceus este o plantă folosită În China de mii de ani pentru Întărirea sistemului natural de apărare al organismului, precum și pentru Întărirea plămânilor și tratarea respirației astmatice sau a răcelilor respiratorii. Ea poate fi
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
două pere și un plămân de porc. Se fierb Împreună În apă, la foc potrivit, cu puțin zahăr nerafinat, timp de aproximativ o oră. Se mănâncă perele și se bea zeama. Aceasta reduce flegma și tratează tusea. Beți zilnic trei cești de suc de pere. Aceasta reduce flegma și tratează tusea. Se fierb În aburi două uncii de „urechi de argint” (Tremella fuciformis), 15 curmale roșii și câteva cristale de zahăr nerafinat, puse În apă. Se bea zeama și se mănâncă
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
cea la care se gândea canonicul greco-catolic Timotei Cipariu XE "Cipariu" , În primăvara lui 1848: o Ungarie liberală și multinațională. În seria sa de articole care pledau În favoarea unirii Transilvaniei cu Ungaria, Cipariu scria: Tăindu-se Transilvania de către Ungaria, noi, cești dincoace de Carpați, care până atunci eram un popor, ne tăiarăm În două, iar după nemulțumirea cu rezultatele așteptate de la Uniunea religioasă, În urmă ne despicarăm În patru. Astă despărțire, la toată Întâmplarea, e o calamitate publică a națiunii. De la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
socializa, iar supermarketul și hipermarketul au devenit un mijloc de socializare. Cum multe hipermarketuri ne Întâmpină Într-o atmosferă plăcută, cu muzica În surdină, curățenie și spații special amenajate pentru cei care, obosiți de cumpărături, se pot odihni la o ceașcă de cafea sau chiar o masă copioasă, este clar de ce mulți vin În marile magazine de plăcere și nu neapărat din necesitate. Tot În sprijinul ideii de socializare, supermarketul este și un loc unde poți Întîlni un vechi prieten sau
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
s-a îndrăgostit de Caius, și pentru asta „a plătit scump”. Despărțirea lor se datorează „incompatibilității de clasă”, căci boierul Caius se jena în fața „fandosiților” la care mergea în vizită cu proletara Irina, deoarece ea făcea zgomot cu lingurița în ceașca cu ceai, în vreme ce criteriile lumii Irinei, muncitorimea comunistă, erau „mai serioase și mai severe, Caius”. Numitul Caius fumează tot timpul, are barbă, e dubios, mai rade și câte un whisky, câte un coniac. În afară de fum, scoate pe gură numai cugetări
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]