6,690 matches
-
și motivațional” al persoanei, fiind menite să asigure progresul și socializarea în cadrul diferitelor conduite (prin faptul că sunt capabile să tulbure echilibrul interior de moment și să asigure dezvoltarea - A.H. Murray construiește o teorie prin excelență motivațională asupra personalității, centrată pe ideea de direcționalitate. Deci încearcă să acorde o importanță egală, în edificarea personalității, predispozițiilor ereditare, influențelor suferite de-a lungul evoluției ontogenetice, și contextului psihosocial prezent, A.H. Murray leagă și el fenomenul de frustrație, în primul rând, de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sisteme politice, culturale și etice, mai exact Între o lume românească remanent democratică după 1944 și una comunistă, străină, totalitară. Stranietatea acestei lumi vine atât dinspre o situare etnică și mai ales supraetnică, așa cum se Întâmplă În cazul lumii sovietice, centrată pe lupta de clasă, pe promovarea ateismului și pe colectivismul forțat, cât și dinspre o societate ale cărei valori etice sunt cultivarea fricii, delațiunea, conformismul, minciuna, falsul, duplicitatea. În profunzime, confruntarea este de ordin politic, etic, cultural, religios, marcată În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
formarea și consolidarea opiniilor anticomuniste aveau cea mai mare relevanță În condițiile În care comunismul presupunea răsturnarea ierarhiei valorilor din lumea românească, a structurii ei axio-normative și o forțare a conștiinței colective identitare, un atentat la patrimoniul simbolic al leadership-ului centrat pe prestigiu, demnitate, sistem concurențial, exemplarități: „Venirea comuniștilor a fost văzută de oamenii din Teregova foarte rău. Primii membri de partid au fost niște hoți de animale veniți din Închisori În frunte cu un șef de post numit Guist Mihai
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
public emis de mișcarea de rezistență anticomunistă, acesta se poate recupera dinspre angajamentul mesianic al luptei eliberatoare pe care și-au asumat-o cei din munți. Acest discurs acoperă o varietate de autodefiniri și percepții, de la cele impregnate de sacralitate, centrate pe jertfă și martiraj, ale celor care „au lăsat un Testament scris nu cu slove, ci cu propriul sânge”, „martiri ce se sacrifică pe sine pentru alții”42, până la cele ce se regăsesc În formulări comune, ca „partizani”, „luptători”, „frați
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
libertatea aparțin tradițiilor populare, ethosului românesc În durata lungă. Același patrimoniu simbolic este detectabil În titlul manifestelor emise de grupul Capotă-Dejeu din Munții Apuseni, grup care s-a remarcat prin puternica propagandă anticomunistă. Varietatea tematică prezentă În aceste manifeste este centrată pe noțiunile de patrie, etnicitate, credință, libertate, tradiție contrapuse bolșevismului, ateismului, comunismului, toate comprimate Într-o expresivitate și o retorică mobilizatoare, activatoare: „Solie către frați români”, „Dorul românilor din sclavia bolșevică”, „Rușii - dușmanii dreptății și pământului românesc”, „Stalin - anticristul evangheliilor
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
un puternic impact În conștiința colectivă circumscrisă zonelor de activitate ale grupurilor. Degajările imaginarului popular din reconstituirea prin releul oralității a mișcării de rezistență rămâne În sarcina unor Întreprinderi istoriografice care ar trebui să-și asocieze particularitățile metodologice și interpretative centrate pe raportul dintre memorie și istorie. Acest raport este În fapt o confruntare dintre memorie și istorie care În mod firesc angajează o serie de dualități și contradicții detectabile pe mai multe direcții analitice. Astfel, există o confruntare Între discursul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a fost prezent În articole de presă din ziarele și revistele editate de miliție și de Securitate, cum a fost revista Pentru Patrie, În care „bandiții” erau subiecte de articole unde nota de thriller se asocia cu cea ideologică, eticist-comunistă, centrată pe acțiunile de anihilare a acestor dușmani și de eroizare a organelor de represiune comunistă 62. Tema rezistenței anticomuniste a populat multe din lucrările literaturii „angajate” ce trata procesul colectivizării la sate și În care opoziția reprezentată de chiaburi era
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
sau nu, valorile de tip Null. Pentru o cheie primară, această proprietate are obligatoriu valoarea No. Text Align permite stabilirea modului de aliniere a datelor de tip numeric, text și dată calendaristică. Modalitățile de aliniere sunt: Left - aliniere la stânga, Center centrează realizările atributului, Right - aliniere la dreapta. Alte proprietăți specifice atributelor de tip text sunt: Compression permite reprezentarea datelor de tip Text, Memo și Hyperlink și utilizează câte 2 biți pentru un caracter. Când această proprietate este activată, orice caracter este
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
utilizare a resurselor și se poate realiza prin determinarea fondului de rulment, a necesarului de fond de rulment și a trezoreriei nete. Unii autori extrapolează cercetarea și consideră că aprecierea echilibrului financiar al unei Întreprinderi se bazează pe analiza cumulată, centrată pe: situația netă; solvabilitate; exigibilitate; lichiditate; capacitatea de plată. Este adevărat că aprecierea echilibrului financiar al Întreprinderii și evaluarea stării financiare a acesteia, În decursul unei perioade de timp, nu se pot baza doar pe analiza corelată a fondului de
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
instituțiile. Printre acestea, școala asigură socializarea individului în cultura respectivă. Culturile prezintă diferențe în ceea ce privește specificul interacțiunii didactice. La un capăt al continuumului se plasează sistemele educaționale tradiționale, iar la celălalt - sistemele educaționale moderne. Astfel, în sistemele tradiționale procesul didactic este centrat pe elev, în sensul că accentul cade asupra particularităților elevului, asupra metodelor de antrenare a acestuia în procesul dobândirii de cunoștințe și abilități; abordările în cadrul procesului educativ au în vedere media, nu vârfurile, progresul marii majorități pe care media o
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
asumă rolul de ândrumător al educației; sunt evaluate nu rezultatele finale, ci comportamentul studentului în procesul învățării - efortul, evoluția lui; o abordare holistă a cunoașterii, prin integrarea datelor dobândite la diverse obiecte de învățământ. În sistemele moderne, procesul didactic este centrat pe subiect, deci pe dobândirea de informații factuale; interesul se ândreaptă asupra unei minorități cu performanțe de excepție; scopurile educației sunt „învățarea în sine și pentru sine”, memorarea de informații; profesorul are rolul de a controla activitatea elevilor; notarea se
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
experiment făcut cu scopul de a pune în evidență corelația dintre cultură și modul de receptare a textului. Două grupuri culturale diferite - greci și americani - au privit un film pentru a povesti ulterior ce au văzut. Subiecții greci și-au centrat narațiunea pe interpretarea celor văzute, judecând evenimentele și personajele. Subiecții americani s-au concentrat asupra conținutului filmului, fiind preocupați să prezinte cât mai obiectiv evenimentele. Autoarea a pus deci în evidență două tipuri culturale de narativizare (de înțelegere și redare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mare, nici mai mică decât e necesar pentru scopul curent al conversației). Stilul succint se caracterizează prin pauze lungi, cuvinte puține și idei succint exprimate, ca în Japonia, China sau în culturile amerindiene. Stilul personal vs contextual. Stilul personal este centrat pe individ: limbajul reflectă opiniile individului și relații cu semenii bazate pe egalitate și lipsă de formalism; deicticele spațio-temporale, a pronumelor personale sunt proiecția în text a vorbitorului. Stilul contextual (Coreea, Burundi) se bazează pe informația implicită partajată de interlocutori
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Coreea, Burundi) se bazează pe informația implicită partajată de interlocutori, pe proiecția în text a statutului social și a relațiilor ierarhice, formale dintre interlocutori. Stilul instrumental vs afectiv. Stilul instrumental (folosit de americani) presupune o comunicare orientată spre receptor și centrată pe rezolvarea problemelor, în timp ce stilul afectiv presupune comunicarea orientată spre emițător și centrată pe construirea relației cu interlocutorul. Stilul afectiv poate fi: de tip deferent (ca în culturile din Asia de Est), când vorbitorii sunt evazivi și confuzi pentru că nu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
text a statutului social și a relațiilor ierarhice, formale dintre interlocutori. Stilul instrumental vs afectiv. Stilul instrumental (folosit de americani) presupune o comunicare orientată spre receptor și centrată pe rezolvarea problemelor, în timp ce stilul afectiv presupune comunicarea orientată spre emițător și centrată pe construirea relației cu interlocutorul. Stilul afectiv poate fi: de tip deferent (ca în culturile din Asia de Est), când vorbitorii sunt evazivi și confuzi pentru că nu au certitudini legate de modul în care receptorul primește mesajul lor, și de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
informare a limbii, printr-un discurs de tip utilitar în care se acordă prioritate dispunerii coerente a informației și dezvoltării unei argumentații eficiente, în timp ce în culturile orientale predomină funcția de relaționare a limbajului, activată printr-un discurs de tip reflexiv, centrat pe sentimente și relațiile dintre participanții la comunicare. În culturile occidentale limba joacă un rol decisiv în negociere, ratificare și în formularea deciziilor, în gestionarea imaginii personale și în stabilirea relațiilor interpersonale, pe când în culturile orientale rolul decisiv al limbii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
un limbaj al momentului neprecedat de planificare atentă). Se preferă comunicarea orală, comunicării scrise („facem înțelegeri” verbale și „batem palma” în loc să semnăm contracte), comunicarea directă, comunicării mediate (dialogul „ochi în ochi” îl percepem mai eficient decât convorbirea telefonică). Comunicarea este centrată pe vorbitor - important este ca acesta să spună ce are de spus, în forma în care o dorește, iar problema înțelegerii cade exclusiv în sarcina interlocutorului („Înțelegi ce vrei...”, „Dacă înțelege bine, dacă nu, iară bine, eu i-am spus
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
tip egalitar, de parteneriat, transformarea parcurge un drum lung. Respectarea drepturilor pacientului, consimțământul informat, acceptarea deciziilor acestuia privind propria-i vata îl retransformă dintr-un „caz” într-o persoană, iar pe medic - dintr-un expert absolut (vizionara, într-un partener centrat pe pacient (cu demnitate, drepturi, dorințe etc.Ă. Pe piața de servicii medicale, în restructurare sau în devenire - unde pacienții au de ales între soluții de sanatate competitive - nivelul de satisfacție și respectarea demnității și a drepturilor vor cântări tot
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de dezvoltare organizațională se originează conform aceluiași autor în jurul anului 1957 și erau o încercare de a aplica principiile trainingului de laborator la nivelul întregii organizații. Trainingul de laborator a aparut datorită recunoașterii faptului că trainingul relațiilor umane ce se centrează pe emoțiile și preocupăriile participanților este mult mai eficient din punct de vedere educativ decât metodă lecturii(French, 1969Ă. French(1969Ă enumeră următoarele obiective tipice ale programelor de dezvoltare organizațională: creștera nivelului de încredere și susținere dintre membrii organizaționali. creșterea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
a regla șelful. De asemenea, Morris Rosenberg a emis ipoteza că reflexivitatea poate fi orientată fie spre self ca întreg, fie spre diferite componente ale șelfului luate separat. Cand reflexivitatea este orientată spre părțile ce alcătuiesc șelful, ea poate fi centrată pe aspectele exterioare, deschise, publice, vizibile (de exemplu, focalizarea pe caracteristicile fizice, corporaleă sau pe aspectele interne (gândire, emoțiiă. „Reflexivitatea umană transforma radical natură emoțiilor” reprezintă teza centrală a teoriei despre reflexivitate, după cum afirmă însuși Morris Rosenberg (1990, 3Ă. Această
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
A. Thoits consideră că în procesul socializării copiii învață conexiunea dintre cele patru componente prin expunerea repetată la ceea ce adulții sau covârstnicii etichetează drept emoție de rușine, jenă, vinovăție sau mândrie, bucurie, triumf. Teoria propusă de Peggy A. Thoits este centrată pe managementul emoțiilor, ceea ce presupune că emoțiile au dinamică proprie, pentru înțelegerea căreia autoarea a introdus conceptul de „devianta emoțională”. 3.5.1. Devianta emoțională „se referă la trăirile sau expresiile afective care se diferențiază de ceea ce este așteptat într-
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
disponibilizați un anumit nivel de securitate economică pentru cel puțin doi, trei ani timp în care aceștia își vor redefini carieră și vor învăța noi abilități, si nu în ultimul rând ar trebui să creeze mai multe astfel de instituții centrate pe managementul tranziției carieră. 5.Studiu de caz (opționala Întrucât proiectul de față este inspirat de o situație reală cu care se confruntă în această perioadă țara noastră și anume fenomenul emigrării forței de muncă spre Italia cu scopul reconversiei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
ale acestuia. Pornind de la numărul dimensiunilor luate în calcul se remarcă tipologii unidimensionale, biși tridimensionale ale stilurilor de conducere. Sunt descrise astfel stiluri de conducere denumite: autoritar, democrat, liber (laissez-faireă, paternalist, majoritar, liber cu discuții; stiluri de conducere precum: populist, centrat pe grup, pe sarcina - în funcție de orientarea conducătorilor spre producție sau spre personal, precum și o serie de stiluri de conducere rezultate din corelația a trei dimensiuni (orientarea spre sarcina, spre relații umane și spre randament, de exempluă. În scopul cunoașterii stilurilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
cu sursele generatoare, cu efectele produse și cu modalitățile ameliorative. În cele ce urmeaza sunt explicitate modelele explicativ interpretative ale conflictului prin realizarea unor diferențe între modelele procesuale(care încearcă să surprindă dinamică episoadelor conflictualeă și modelele structurale care se centrează pe surprinderea factorilor care influențează comportamentul conflictual.Sunt aduse în discuție de asemenea și modele procesual-structurale. Întrucât nu se poate vorbi de conflict fără a se trata și modalitățile de soluționare ale acestora, sunt prezentate pe scurt trei modalități generice
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
unui produs ori magazin să depindă de ele. Astfel, în funcție de ceea ce căuta, ce vinde sau încearcă să vândă, ar fi bine ca vânzătorul să poată modula diferitele ambiante, pentru a influența în feluri diverse comportamentul clienților. Secțiunea a treia se centrează pe caracteristicile vânzătorului dar și pe anumite comportamente pe care acesta le adopta în vederea persuadării clientului. Autorul ne familiarizează cu universul tehnicilor : „piciorul în ușă”, „ușa în nas” , precum și cu alte capcane , tratând de asemenea și lumea eficace a nonverbalului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]