6,424 matches
-
parola de onoare. Puriștii scriu și vorbesc corect și plictisitor. *1 Cât prețuiește domnul care stă la masă cu creionul în mână? Un leu, socotind bineînțeles și creionul. E așa de econom, încât nu pune punctele pe i, ca să economisească cerneala. Văduva lui Mausol, regele Candiei, a fost acea inconsolabilă Artemiză cu care poeții ne-au bătut o vreme capul. Vechile parlamente: se auzea umblând moara, dar nu se vedea curgând făină. *1 Acest nobil personaj purta trei nume, din care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
este baștină dreapta”. Domnul îi îndeamnă pe munteni să vină fiecare pe unde au șezut înainte fără nici o teamă. Răspunsul boierilor munteni este de o rară violență: „Este în tine omenie, ai tu minte, ai tu creieri de-ți strici cerneala și hârtia pentru un copil de curvă, fiul Călțunei, și zici că-ți este fiu ? De-ți este fiu și vrei să-i faci bine, ci tu orânduiește să fie după moartea ta domn în locul tău, și pe mă-sa
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de informații nu au putut să fie verificate. Ultimele pagini din manuscris au fost scrise de Bogdan Rădășanu, fiul acestuia. Autorul și-a notat amintirile și cugetările într-un caiet standard, doar pe pagina impară, pe 172 de file, cu cerneală albastră. Pe ultimele pagini, redactate de fiul său, sunt făcute adnotările acestuia și sunt lipite o serie de decupaje din presă, cu anunțuri funerare de la decesul învățătorului. Pe prima pagină se găsește o fotografie a lui Gheorghe Rădășanu, la bătrânețe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
La școală purtam cămașă de fuior și haină de suman, toate care rămâneau de la frații mei. Vara desculță iarna cu niște bocanci vechi de-ai tatei. Și cu tașcă. De scris: Îmi făceam toc din strujan. Purtam o sticluță cu cerneală În care Înmuiam penița să scriu. Era incomod de scris. Uneori picura un punct pe caiet sau se dezlega penița și rămânea În sticluța cu cerneală. Doamne, că scump și cu multe lacrimi plăteam seara, la control, când caietul era
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Și cu tașcă. De scris: Îmi făceam toc din strujan. Purtam o sticluță cu cerneală În care Înmuiam penița să scriu. Era incomod de scris. Uneori picura un punct pe caiet sau se dezlega penița și rămânea În sticluța cu cerneală. Doamne, că scump și cu multe lacrimi plăteam seara, la control, când caietul era verificat de către mama vitregă. Nu se mulțumea cu porția ce mi-o da, și-i spunea și lui tata, seara, când se Întorcea de la câmp. O
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
cu ce mai rămân? * Sărăcia nu este dușmanul omului, dar nici prietenul lui. * Soarele nu răsare la fel pentru toți. * Pentru unii, soarele răsare, pentru alții, apune. * Să te ferești de analfabeții care știu alfabetul. * Cărțile nu se scriu cu cerneală, ci cu sânge. * Omul bun nu e neapărat și prost; omul rău nu e în nici un caz deștept. * Chiar dacă coexistă, binele și răul nu fac niciodată casă bună. * Vremea trece, dar lasă și urme. * Dacă știi să aduni, înmulțirea se
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Munca obosește, dar și întărește. * I s-a părut că e pasăre și a început să cânte; când a terminat de cântat, și-a dat seama că nu era pasăre. * Poți să scrii și cu sufletul, dar numai dacă ai cerneală. * Are o minte ascuțită, dar nu perforează idei. * Bogățiile se fac, nu se strâng. * Culcușul moale nu face somnul mai ușor. * Toate problemele grele devin ușoare, dacă știi să le rezolvi. * Idealul doar prin vis se atinge. * În Franța, brânza
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
penetrantă. Am auzit că omul s-a cunoscut pe sine Abia atunci când singur a înțeles că este. Am încercat să te închipui alta, Dar ai ieșit aceeași, precum ai fost făcută. O, din condei se pot întoarce multe, Însă întotdeauna cerneala te trădează. Acum înțeleg de ce la mine nu vine poștașul: Pentru că tu nu mi-ai scris niciodată. De multe ori mă chinuie-ntrebarea: Oare de ce nu m-am născut copac? Și eu aș vrea să mă înalț la cer, Dar
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Principele Gustav al Suediei, care tocmai absolvise medicina la Paris și ne-a întrebat de ce nu aplicăm antisepsia după metoda cunoscută a doctorului Lister", Epitropul principal al Spiridoniei, de care depindea direct spitalul din Târgu Neamț, a scris apăsat, cu cerneală roșie: "Nu este cazul, metoda antiseptică a doctorului Lister este neștiințifică și este o prostie". Resursele bugetare acordate acestei facultăți erau dintre cele mai modeste. Cu atât ne apare mai mare meritul celor câțiva intelectuali, medici de elită și patrioți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
excepțională. Lucrul acesta îl putem spune liniștit și limpede“. De suferințele din gelozie ale muzicianului Ludwig Holdengraeber cititorul ia cunoștință dintr-un manuscris al acestuia redactat în sanatoriul de boli mintale („i-am cerut doctorului să-mi dea hârtie, toc, cerneală“), înainte de-a se fi sinucis. La același procedeu al manuscrisului găsit - și în același scop al comunicării unei spovedanii - apelează scriitorul și în alt roman, Final grotesc, din 1940, deși el însuși notează, chiar în textul acestuia, că i
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
electric, fie manual, cu ajutorul cărora putea fi tăiată în coli de mărimi diverse hârtia care aștepta rulată în baloturi, așa cum fusese adusă de la fabrică. Le urmă ream fascinat mecanismele când erau puse în mișcare. Mirosul intens de celuloză și al cernelii tipografice l-am reîntâlnit peste ani, când am coborât pentru prima oară în sala rotativei de la Universul, unde se tipărea Gazeta literară. De fiecare dată la plecare Teodor Manea mă îndemna să-mi aleg o carte, lucru pe care-l
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
angajeze. Acesta este și mesajul posibilei scrisori cu dedicație pentru nepotul lui Giuliano, Lorenzo de' Medici cel Tânăr. Pentru a-și atinge scopul de angajare, Machiavelli a pus la lucru uneltele pe care le folosise anterior ca secretar: penița și cerneală. Giuliano de' Medici probabil a fost o cunoștințpă a lui Machiavelli de pe vremea când era tânăr, înainte de exilul familiei de' Medici în 1494. Astfel că Machiavelli i-a trimis lui Giuliano două sonete din închisoare, în februarie sau martie 1513
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de un bun amic al meu. CUM AM ÎNCEPUT A SCRIE I Stau dinaintea biuroului meu, gânditor cu capul răzămat pe mâni și cu ochii ațintiți la fereastră. Pe acest biurou am făcut în cursul vieței mele multă răsipă de cerneală, am încredințat hârtiei multe gânduri intime, multe mărturisiri din ale trecutului, care, luându-și zborul pe aripele tiparului , mi-au purtat numele când spre laudă, când spre ocara mea. Iar pe fereastră, ce văd?... Una din cele mai încântătoare priveliști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
neliniștile și neputințele noastre de atunci. Îmi lipsesc acele zile de studiu, când alături de Adina parcurgeam geografia regională, în condițiile în care învățam uneori și la sala de duș, iar condensul precipita adesea pe caietele noastre, picăturile de apă diluând cerneala. Dor îmi este de lungile sporovăieli cu fetele mele dragi, de momentele tihnite, aproape domestice, ce le consumam în prezența colegei noastre Beti, care niciodată n-a renunțat la „șiretul său magic”. Era cu siguranță ceva ce o relaxa și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
și Iubitorul de oameni va amâna această clipă Încă multe veacuri, până ce ne va veni mintea la cap și ne vom Întoarce cu toții la credința pentru care S-a jertfit. Și câte scenarii nu s-au făcut, câte râuri de cerneală tipografică au curs... 22 decembrie 2012 Dacă ieri am reluat, pentru prima oară de când sunt În mănăstire, lucrul la dicționarele mele, azi n-am avut nicio clipă de răgaz, Întrucât a trebuit să facem curățenie generală În interiorul bisericii. Și cum
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
are nimic să-mi transmită? Caut un sprijin în ochii lui Lazarus. Ce aflu în privirea lui mă liniștește. Într-adevăr, curând apare înscrisul. Literele sunt rotunde, frumoase ca niște picturi, parcă ar fi vii și sunt caligrafiate cu o cerneală de aur. Titlul stă mare deasupra, ca soarele pe cer: Invizibilul, descriere amănunțită. Și, pe rândurile următoare: sau Visul copilului care pășește pe zăpadă fără să lase urme. Încep să citesc captivat conținutul. Uimit, observ că totul e redat exact
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
cărți și periodice, punând bazele bibliotecii profesorilor (Lehrerbibliothek). Administrația austriacă acordă o atenție deosebită bibliotecii. În arhiva Colegiului Național „Eudoxiu Hurmuzachi” se păstrează Registrul index alfabetic al cărților din bibliotecă, întocmit în 1899. Volumul are 137 de file completate cu cerneală neagră, este legat și se prezintă în condiții bune și astăzi. Întocmit cu acuratețe și cu o caligrafie admirabilă, acest prețios document sistematizează fondul de carte existent la acea dată (1 623 volume) pe 19 secțiuni tematice. La secțiunea Limba
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
emoționant să citești jurnalul său din prima zi de preoție până târziu peste ani; la părintele Gheorghe Patrașcu - predicile, exercițiile spirituale și poeziile scrise de-a lungul vieții; la părintele Anton Demeter - descrierile lui și caligrafia atât de frumoasă cu cerneală albastră, la părintele Petru Albert - un tratat de teologie și filozofie a fericitului Duns Scot de care era îndrăgostit, plin de sublinieri și de notițe pe margine, la părintele Iosif Budău și la părintele Ștefan Tătaru - versurile îngrijite și pline
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
cu Vally... Mircic robotind cu ardoare la punerea în scenă a lui Richard al III-lea... Amândoi, și eu, și el, am făcut rost de câte un pisic siamez și ne bucurăm, în lipsă de altceva... (Petele și mâzgâliturile de cerneală de la el sunt!) Atât despre familie, altfel ne-am pierde în subtilități și cla robscururi. și acum, despre Important. Între visuri și realitate aleg visurile! și sper să fi făcut o bună alegere. Cred că și tu vei face la
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ei negru îți lasă pentru mult timp pete pe mâini. Castelul de apă de lângă pat și vița lui de cerneală- tot atât de neagră pe cât se cuvine să fie și somnul profund. știam că a adormi înseamnă să te lași înecat în cerneală. Dar mai știam și că cine nu-și găsește somnul are conștiința încărcată, că o povară îi apasă pe creier. Așadar, cu mine se-ntâmpla la fel, numai că nu știam de ce. Cerneală era și în noaptea de-afară a
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
adormi înseamnă să te lași înecat în cerneală. Dar mai știam și că cine nu-și găsește somnul are conștiința încărcată, că o povară îi apasă pe creier. Așadar, cu mine se-ntâmpla la fel, numai că nu știam de ce. Cerneală era și în noaptea de-afară a satului. Castelul de apă domina întreg ținutul, sustrăgându-i pământul și cerul, iar pentru toți cei din sat, pentru cei băgați la cerneală și abandonați, nu mai exista decât locșorul acela unic, minuscul
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
mine se-ntâmpla la fel, numai că nu știam de ce. Cerneală era și în noaptea de-afară a satului. Castelul de apă domina întreg ținutul, sustrăgându-i pământul și cerul, iar pentru toți cei din sat, pentru cei băgați la cerneală și abandonați, nu mai exista decât locșorul acela unic, minuscul, în care tocmai se găseau. De pretutindeni orăcăiau broaște, lărmuiau greieri, arătându-ți calea ce duce sub pământ. și ferecând totodată satul în ecoul unei lăzi, pentru ca nimeni să nu
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
franceză era ca vai de lume, genul de lucrare pe care o livrează în România birourile de la colț de stradă, care lucrează cu "traducători autorizați". Iar acum începe povestea. Luni mă prezint la bancă, traducerea mă aștepta cuminte, mirosind a cerneală în servietă. Spun suma cuvenită, cam 1200 de franci elvețieni, o sumă enormă, dacă o raportez la câștigurile mele lunare. Când este vorba de traduceri, biroul de plasare al universității clasifică româna în categoria limbi rare. Bancherul care m-a
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
decât frigul. Văd pe fereastră copacii din campus, par casanți și fragili, dar și fumul de la centrala termică scriind pe cerul gri ecuații complicate și efemere. Au fost suficiente 12 minute de mers pe jos între cămin și bibliotecă pentru ca cerneala să înghețe în capilara stiloului. Zăpada scârțîie sub picioare, ca și cum ar protesta împotriva prezenței umane. Dimineața am ascultat la radio emisiuni despre cum să te protejezi de frig. Trebuie aplicate creme grase pe față, mâini și urechi, evitate dușul și
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
excedentul, să reducă totul la esențial. Dacă mai are și neșansa să aibă o profesiune intelectuală, călătoria se complică, deoarece simte nevoia să ia cu el lăzi întregi de cărți de care nu se poate despărți, dosare cu fișe, stilouri, cerneluri și alte asemenea accesorii, pe care, culmea, știe că nu le va utiliza niciodată, dar care fac parte din bagajul său "sentimental" cel mai prețios, de altfel... Note de lectură, pe ultima sută de metri: André Grabar, autor al unui
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]