4,913 matches
-
amenzi cominatorii. Concurența neloială este o noțiune opusă concurenței oneste ce constituie o componentă a economiei de piață. Legea 11/1991 privind combaterea concurenței consacră cu titlu de principiu obligația comercianților de a-și exercita activitatea cu bună-credință, potrivit uzanțelor cinstite, cu respectarea intereselor consumatorilor și a cerințelor concurenței loiale. Ulterior este definită concurență neloială, ca fiind orice act sau fapt contrar uzanțelor cinstite în activitatea industrială și de comercializare a produselor, de execuție a lucrărilor, precum și de efectuare a prestărilor
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
-l vezi pe el, a doua zi vei răguși. în Filipi să nu dai împrumut sau cenușa afară, că ți mănîncă lupii vitele. Să nu mături ograda sărbătoarea, că-i rău de lup. La 16 ianuar, ziua Apostolului Petru [închinarea cinstitului lanț al Sf. Petru], să nu lucri, că e rău pentru lupi. Cînd cauți vite pierdute să nu mănînci, că le mănîncă lupul. (Gh.F.C.) Cu ficat de lup vindeci oftica. (Gh.F.C.) Cu păr de lup și de urs se afumă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sara în murgit* și zboară în lume, ca să facă rele. El are solzi rotunzi ca cei de pește, albi, care nu ard în foc. Calendarul sărbătorilor citate Sf. Vasile / Anul Nou - 1 ianuarie Boboteaza / Ziua de Iordan - 6 ianuarie închinarea cinstitului lanț al Sf. Petru - 16 ianuarie Circovii de iarnă - 17-18 ianuarie (sărbătoare populară) Filipii de iarnă - 29-31 ianuarie (sărbătoare populară) Trei Sfetitei / Sfinții Trei Mari Ierarhi - 30 ianuarie Trif (cel nebun) / Sf. Trifon - 1 februarie Stretenie / întîmpinarea Domnului - 2 februarie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
frenetică a literaturii interbelice). Așa se face că autorul formulează dramatica interogație: cui îi e frică de revizuire?. Cine are ceva de pierdut, cititorul, istoriograful, istoria literară în general? E bine, desigur, să fim mai săraci, mai supli și mai cinstiți, decât ridicoli, umflați cu pompa pe măsura "măreției trecutului nostru" și sub imboldul unor strategii ideologice, inclusiv interbelice, sau de conivență conjuncturală, străine criteriilor axiologice. Balonul obez va fi explodat oricum, mai devreme sau mai târziu ... Desacralizarea unor autorități morale
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
le deslușească în curgerea lor în sus. Eroul ăsta n-a avut suficiente skill-uri să treacă de dragonul cu foarte mult health, unul din boșii mari. Poate dac-ar fi folosit niște cheat-uri sau mod-uri, chiar dacă nu e prea cinstit. Sau dac-ar fi luat un save înainte, ca să se poată pregăti de confruntarea cu boss-ul ăsta. Sau să-l evite. Cu toate astea, Alin a observat că, dacă nu ești în fața consolei, funcția de salvare nu merge, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
perioadele lui lunare cînd primea bani de la mama și-și încerca talentul de-a cheltui cît mai mulți din ei pe băutură. Se gîndea la faptul că ea poate cîștigase banii ăia prin alte mijloace decît prin alea ale muncii cinstite de care-i povestea. Aici avea tot felul de idei, deși niciuna suficient de certă încît s-o enunțe pînă la capăt. Își dădea cu presupusul, cînd îi explica băiatului sau cînd vorbea singur prin casă. Și că ea nu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Redau mai jos documentul: İoan Godescu, din Steicu, jeluiește ispravnicilor din județul Mehedinți pentru abuzurile comise de căpitanul Răduțoiu, din aceeași localitate, care a fost căpitan de panduri (sub comanda lui Tudor Vladimirescu) În războiul ruso-turc din 1806- 1812. Prea cinstiți Dum( nea ) v (oastră) boeri ispravnici, Cu neîncetate lacrămi și cu smerită umilință fac Dum ( nea ) v ( oastră ) plecată arătare să am dreptate cu un căpitanu Răduțoiu ot satu Steicu din plasa Baia, că numitul aflăndu-se căpitan În vremea răsvrătiri
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de l-au omorăt și că el ce mult-puțin avea s-au lo (a) t tot de numitul căpitan. Apoi, avănd acel văr al mieu niște locuri și livezi, tot numitul s-au făcut stăpăn și pe acele locuri. Prea cinstiți boeri, fie toate arătate, că s-au omorăt cu Învățătura lui și că ce au avut tot i-au luat, iar livada și alte acareturi nu va fi cu cuviință ca să mi le ia iar numitul. Prea cinstiți boeri, eu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
locuri. Prea cinstiți boeri, fie toate arătate, că s-au omorăt cu Învățătura lui și că ce au avut tot i-au luat, iar livada și alte acareturi nu va fi cu cuviință ca să mi le ia iar numitul. Prea cinstiți boeri, eu i-am zis ca să nu să mai atingă de lucrurile vărumeu, și el să laudă cu răzmerița, pentru că el este Învățat și noi nu mai putem de răul lui a ne face cătuși de puțină agoniseală, și pentru
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cu răzmerița, pentru că el este Învățat și noi nu mai putem de răul lui a ne face cătuși de puțină agoniseală, și pentru aceia fierbinte mă rog milostivirii Dum ( nea ) v ( oastră ), ca să vă milostiviți ca să mi se facă o cinstită poruncă Dum(neavoastră) sau către dum ( nea ) lor boieri zapcii plăși ( i ) , să ne cercetează sau să-mi slobozească acele acareturi. Și cum va fi mila Dum ( nea ) v ( oastră ) asupra sărăcii mele, fiind că sănt sărac și scăpătat. Prea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
este polițaiul Ghiță Pristanda, care a învățat, de la soția lui, să fie diplomat în relație cu șeful: "pupă-l în bot și papă-i tot, că ăl sătul nu crede ălui flămând". O adevărată victimă este Cetățeanul turmentat, naiv și cinstit, manevrat de politicieni, amețit de vorbăria goală, de șantaj, oportunism, imoralitate, venalitate, delațiune, prostie, parvenitism. Fiind șef de partid, președinte al multor comitete și comiții, Zaharia Trahanache este interesat să păstreze starea de lucruri. Numele și prenumele său sugerează bătrânețea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
El este "un mahalagiu fioros de moral, ținând la onoarea lui de familist, propriu-zis credul, mai mult brutal decât vigilent" (G. Călinescu). Zița este un personaj secundar care întruchipează tipul mahalagioaicei cochete, cumnată cu Jupân Dumitrache. Ea este romantică, naivă, cinstită, dezghețată, citește romane la modă ("Dramele Parisului"), adoră spectacolele de revistă și este divorțată, deoarece "nu mai era de suferit așa trai"; se autocaracterizează, considerându-se o femeie plină de calități, care are dreptul la fericire, deși în realitate avea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fiu de crai și iese rob. Harap-Alb își respectă cuvântul dat (jurământul făcut spânului), este integru, demn, capabil să-și asume vinovăția. Prin caracterizare indirectă reies trăsăturile morale ale personajului, din fapte, gânduri și comportament. În relația cu spânul este cinstit, loial și corect, convins că omul trebuie să învingă toate piedicile ivite în viața sa. Acesta capătă experiență de viață prin depășirea pericolelor, se umanizează, se maturizează în urma întâlnirii cu omul roș, în călătoria sa care este un necontenit prilej
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
intransigent, intelectual lucid, analitic, inadaptat social, hipersensibil, însetat de adevăr și demnitate; trăind în lumea ideilor pure are iluzia unei iubiri ideale. Intelectual sensibil, G.D. Ladima este apreciat "poet genial", negat de unii, ignorat de alții. Este un gazetar intransigent, cinstit, însetat de adevăr, contestat de cei pe care-i ataca violent. G.D. Ladima este hipersensibil și suferă din pricina dragostei eșuate cu Emilia, pare chinuit de frământări și tristețe profundă. Sinuciderea lui a fost interpretată diferit de unele personaje, dar anchetatorul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Haralambie fusese arnăut domnesc, între timp se făcuse haiduc, și nu putea fi prins de oamenii lui Vodă Ipsilant. Într-o zi, domnitorul s-a hotărât să-l trimită pe Gheorghie Leondari, comandantul gărzii domnești, în misiune. Acesta era "om cinstit și viteaz", fratele haiducului, cel care-i cunoștea obiceiurile și sălașurile. Gheorghie Leondari a dat de urma fratelui său , "l-a pălit cu hamgerul și l-a doborât", apoi i-a luat capul și l-a pus "pe năframă roșă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și în conștiința lui realul se metamorfozează în fantastic. În Moara cu noroc, Ghiță acționează la întâmplare, setea de înavuțire îl domină, umanitatea din el dispare treptat. Protagonistul e un om slab, lipsit de voință, care parcurge drumul de la cizmarul cinstit la cârciumarul terorizat de bani. Obsedat de avere, Ghiță intră în degringoladă morală odată cu sosirea lui Lică Sămădăul, la hanul Moara cu noroc. Având o fire demonică, acesta din urmă îl obligă la complicitate pe cârciumar și-i pregătește treptat
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
banului, înstrăinarea. Ghiță, protagonistul narațiunii, n-a ținut cont de preceptul moral rostit de mama-soacră: " Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă-i vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit". Nemaivoind să fie cizmarul sărac, cinstit și modest, eroul arondează cârciuma de la Moara cu noroc, așezată la răscruce de drumuri, care se dovedește, în final, a fi "moara care aduce nenorocirea". La început, Ghiță era harnic și priceput, un soț afectuos și un tată iubitor, care
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
putere de individualizare "care n-a respectat normele etice formulate de mama-soacră". E mulțumit de condiția sa de cizmar sărac; Ghiță își convinge familia să se mute pentru trei ani la cârciuma Moara cu noroc. La început, Ghiță era harnic, cinstit, bun meseriaș, blând, dar treptat, e atras de patima banului. Devine ursuz, "pus pe gânduri". În fața lui Lică, inițial se arată autoritar și dârz, dar după aceea cedează. Acțiunile, gesturile și atitudinea protagonistului, monologurile interioare "scot în evidență nesiguranța, teama
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fustă de flanelă roșie, iar la cap legată cu un turban alb. Conul Leonida este un nou prototip creat de Caragiale în activitatea esențială și definitorie a ritmului biologic diurn. Criticul Șerban Cioculescu se întreabă dacă Leonida este „un om cinstit“ sau, cum ar fi spus Caragiale, „un om onorabil“. Este dificil de spus întrucât, așa cum observă criticul, nu-i cunoaștem trecutul, nici nu suntem în măsură să știm ce cred despre el concetățenii săi, de ce „considerație“ se bucură. (Caragialiana, Editura
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
cerând îndepărtarea preotului. Mitro politul se conformează: preotului i se ridică „darul preoției“, soția lui este trimisă surghiun la mă năstire să-și plângă păcatele. Enoriașii, solidari cu preotul, știind că atât el, cât și soția lui sunt oameni buni, cinstiți și cu frica lui Dumnezeu, reacționează foarte repede. Ei redactează o jalbă prin care își cer preotul înapoi, lămu rindu-l pe mitropolit cum de a fost posibil să apară astfel de zvonuri: „niște preoți, tovarăși de ai lui, văzând că
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o parte, când de alta să obțină compromisuri. căsătoria presupune in formarea asupra reputației, puterii economice și statutului social al viitorului partener. Văduvii își negociază uneori singuri propria căsătorie. Ilie sudit rusesc se logodește cu Nița la sfatul unor „negustori cinstiți“. Între logodnă și nuntă, cei doi văduvi se mută împreună pentru a se cunoaște mai bine, abia după trei luni are loc nunta, după ce „mi-au cunoscut ele (soția și soacra) firea“, povestește Ilie. Alteori, venit de departe, bărbatul întrea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în sânul aristocrației engleze, criticat apoi de Julian Pitt Rivers din perspectivă an tro po lo gi că și re luat în 1999 de către Bernard Capp în încercarea de a reexamina „semnificația reputației sexuale masculine pentru «pătura mijlocie» și «sărăcimea cinstit㻓. Plecând de la definiția lui Keith Thomas, infidelitatea este judecată diferit: chiar dacă este o ofensă, ea este considerată ca una ușoară și scuzabilă dacă vine din partea bărbatului, dar capătă o gravitate maximă dacă vine din partea femeii. Acest lucru a dus la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
având multe mijloace de a-și afla dreptatea, de a-și înfrâna soția și de a dăzbăra pă sărdaru Slătineanul de casa lui și necăutând-o, sau prin mijloace prietenești, sau prin cercetări bisericești, sau prin jălbi către vreunul din cinstiții dregătorii înălțimii tale, sau către preasființiia sa arhiereu țării, cine este duhovnicescu părinte de obște sau și amesos către înălțimea ta [...] de unde și de la care putea el a afla dreptatea și înpotrivnicul său, a avea și certare și milostivire, ci
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
croită și din perspectivele vieții de familie. Familia devine nucleul, celula de bază a satului și într-un sat ca Humulești, familia nu putea decât să fie o familie de gospodari, pentru că humuleștenii sunt oameni de ispravă, harnici și veseli, cinstiți și demni , păstrători de datini și de pământ, avizi de cultură, fie și la nivel folcloric. Narațiunea se închide în acestă parte pentru a studia din interior acest miracol, familia,din care se distingea ―boțulde Nică. Satul devine astfel un
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
câteodată, pentru că fac pe oameni să prindă la minte ... Pretextul pentru cea de-a treia probă a lui Harap Alb este un ospăț împărătesc, la care sunt invitați împărați, crai, voievozi, căpitani de oști, mai marii orașelor și alte fețe cinstite. O pasăre măiastră bate la fereastră și le strică cheful mesenilor strigând: -Mâncați, beți și vă veseliți, dar de fata împăratului Roș nici nu gândiți. Spânul îl trimite pe Harap-Alb să i-o aducă pe fata împăratului Roș, care era
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]