7,304 matches
-
transmurale forma secțiunii transversale se modifică spre elipsă și cerc, cu creșterea ariei corespunzătoare. Acest fenomen se reflectă în porțiunea plată a relației presiune-volum. La creșteri ulterioare de presiune transmurală (>10 cm H2O), tensiunea parietală urmează legea Laplace pentru secțiune circulară, iar panta curbei presiune-volum este mult mai mare. De fapt complianța venelor este mult mai mare la presiuni mici datorită modificărilor descrise privind forma secțiunii. Contractilitatea venelor este asigurată prin prezența de mușchi neted și inervația simpatică (tonus venos) și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
devin plate, iar “veziculele” se depliază și cresc suprafața acoperită de mucoasă. Nu există membrană submucoasă sau glande. Tunica musculară este alcătuită din mușchi neted, al cărui aranjament variază în funcție de etajul căilor urinare. La nivelul calicelor fibrele musculare sunt dispuse circular sau spiral, în primele 2/3 superioare ale ureterelor există un strat intern longitudinal și un strat extern circular în treimea inferioară a ureterului, mai apare un al treilea strat muscular, cu orientare longitudinală. Ureterele sunt conducte musculo-membranoase ce pornesc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
musculară este alcătuită din mușchi neted, al cărui aranjament variază în funcție de etajul căilor urinare. La nivelul calicelor fibrele musculare sunt dispuse circular sau spiral, în primele 2/3 superioare ale ureterelor există un strat intern longitudinal și un strat extern circular în treimea inferioară a ureterului, mai apare un al treilea strat muscular, cu orientare longitudinală. Ureterele sunt conducte musculo-membranoase ce pornesc de la bazinet și se îndreaptă retroperitoneal către vezica urinară. Funcția lor este de a genera unde peristaltice, ce ajută
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
esența răspunsului explicit formulat la întrebarea: CUI VA SERVI, în cele din urmă, exteriorizarea Creatorului în creatura sa? Într-o atare ipostază, în care Dumnezeu se plasează (deliberat) în afara scenariului conceput de el însuși, semioza care marchează axa înșelător-înșelat devine circulară, angajînd un singur actor: Adam, omul înșelător care cade în plasa propriei sale înșelăciuni, înșelîndu-se de unul singur. O învățătură arhetipală pare a se desprinde din această experiență: cel care minte, se minte. Așadar, singurul care va avea de pierdut
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
strecoară În poem nuanțe compromițătoare de Întunecare, de eclipsare, de maculare. Din acest moment, soarele, norul și o anume slăbiciune În Înțeles de pasiune capătă Înțelesuri mai abstracte și tîlcuri mai adînc existențiale. Și, toate trei, intră Într-o competiție circulară a supremației: care-i cel mai tare? Poemul mi-a adus aminte de o poveste, cred că era cu personaje japoneze, pe care mi-o amintesc destul de vag. Căutînd pe net Who is the strongest? (care surprinde ideea povestirii), am
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
apa care-l stinge, apa - vaca care o bea, vaca - cuțitul de piatră cu care e sacrificată. Piatra, stînca este decretată astfel cea mai puternică meritînd să fie venerată și temută. Povestea pe care mi-o aminteam eu era Însă circulară. Un biet tăietor de piatră asistă la trecerea unui mare demnitar Însoțit de un Întreg alai și un impresionant fast. Cuprins de admirație (și invidie) la vederea puterii etalate, tăietorul de piatră găsește prilejul de a intra În alaiul celui
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
trimite la intenția strategică a polemistului de a se plasa pe un teren neutru, în care rigorile etice sunt transparente și îi vizează în egală măsură pe preopinenți. Prin incipitul și finalul exagerat de politicoase, polemistul recurge la o formulă circulară aparent închisă și supusă unui general valabil cod al onoarei. Abandonarea acestui spațiu presupune o variabilă doză de prudență, pentru a evita sancțiunea publicului. Prin urmare, vehemența (cu figurile sale extreme: invectiva, anatema, imprecația) trebuie suprimată în favoarea unui atac subtil
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
dar și ca provocare estetică prin care scriitorul operează virtual o selecție a publicului de masă, prin vizarea unui lector rafinat, apt să decodifice și să guste figuralitatea discursului. Sunt, în acest sens, arhicunoscute metafora corbului care "între două zboruri circulare, ciupește zgârie, înțeapă, rupe", și instrumentele contondente ale pamfletarului: "undreaua, peria de sârmă, răzătoarea, fierăstrăul bijutierului, uneltele măcelăriei", dar și plastica viziune prin care Arghezi justifică agresivitatea pamfletului prin memorabila sa redefinire: "pumnul profetului iritat de râvna de stăpânire a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
un perete. Existența acestuia este semnalată de o serie de lutuieli masive înșiruite pe axa NV SE, care marchează baza peretelui. În încăperea mai mare, sudică (cu dimensiunile de 8 x 5,5 m), existau un cuptor și o vatră circulară (D = 2,25 m), în timp ce în camera mai mică (ale cărei dimensiuni nu se pot stabili, din cauza deteriorării părții estice) era doar o vatră răvășită, de mici dimensiuni, amenajată direct pe platformă. În încăperea principală, în spațiul rămas între vatră
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Aparținea unei etape de locuire mai vechi decât cea a locuinței nr. 3, fiind parțial suprapusă de aceasta. Aproximativ în zona centrală se găsea vatra (Pl. 13/4), destul de bine păstrată, amenajată pe un pat de lut. Avea o formă circulară, cu un diametru de 1,40 m. Resturile locuinței 8 (Pl. 13/3) au fost suprapuse de vestigiile unei alte locuințe, pe care am numit-o 8A, fără să existe însă certitudinea că ar fi vorba de o refacere integrală
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
fiind redat un romb. Pe piept, statueta este decorată cu o linie în formă de V, cu vârful în jos, ce pornește de la baza gâtului și se oprește între sâni, sugerând un colier. Sânii sunt subliniați de câte o linie circulară, care îi înconjoară, și de o alta transversală, pe întreaga lățime a pieptului, dispusă imediat dedesubt. Abdomenul este decorat cu linii paralele transversale, dispuse în jurul sau în interiorul unei semiove, care ocupă partea stângă și centrală a acestuia. Pe spate, în dreptul
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
în mod logic legat de o anumită limitare a spațiului, desacralizarea lumii trece prin dezîngrădirea optică. Adică umanizarea prin ochi a spațiilor inumane, socotite până atunci invizibile. Renașterea inventase vederea de detaliu și de ansamblu, plus perspectiva. Luminile inventează vederea circulară și panoramică, plus Marea și Muntele. Înfricoșătorul poate acum să se retragă, lăsând loc pentru sublimul ghețarilor, al furtunilor și al masivelor, acest infinit din care Kant va face curând o țintă estetică. Romantismul le deschide curioșilor cărările pădurilor atât
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Copernic a stat în simplitatea ei. În loc să plaseze Pământul în centrul unui univers plin cu epiciclurile unui supraîncărcat mecanism de ceasornic, el și-a imaginat că Soarele se afla, de fapt, în centru și că planetele se roteau pe traiectorii circulare simple. Planetele lăsau impresia că se întorceau cu viteză înapoi pe măsură ce Pământul le depășea; nu mai era nevoie de epicicluri. Deși sistemul lui Copernic nu corespundea în totalitate cu realitatea - orbitele circulare erau greșite, deși ideea heliocentrică era corectă -, el
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
centru și că planetele se roteau pe traiectorii circulare simple. Planetele lăsau impresia că se întorceau cu viteză înapoi pe măsură ce Pământul le depășea; nu mai era nevoie de epicicluri. Deși sistemul lui Copernic nu corespundea în totalitate cu realitatea - orbitele circulare erau greșite, deși ideea heliocentrică era corectă -, el avea și avantajul de a fi mult mai simplu decât sistemul ptolemeic. Pământul se învârtea în jurul Soarelui. Terra non est centra mundi. Nicolaus din Cusanus și Nicolaus Copernic au spart coaja de
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
datorită cercetărilor întreprinse de succesorii lui Copernic. La începutul secolului al XVII-lea, un alt călugăr astrolog, Johannes Kepler, a perfecționat teoria lui Copernic, făcând-o să devină cu mult mai corectă decât cea ptolemeică. În loc să se rotească pe traiectorii circulare, planetele, inclusiv Pământul, se deplasau pe traiectorii eliptice în jurul Soarelui. Acest lucru explica mișcarea planetelor în ceruri cu o incredibilă corectitudine; astronomii nu mai puteau obiecta acum, susținând că sistemul heliocentric era inferior celui geocentric. Modelul lui Kepler era mai
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
schimbe legile naturii.“ Însă, la fel ca învățații medievali de dinaintea lui, Descartes credea că nimic nu se mișca cu adevărat în linie dreaptă, deoarece ar fi lăsat un vid în urmă. În schimb, totul în univers se mișca pe traiectorii circulare. Era un adevărat mod aristotelic de gândire - totuși, în curând, vidul avea să îl detroneze pe Aristotel o dată pentru totdeauna. Chiar și astăzi copiii învață că „Natura are oroare de vid“, deși profesorii nu știu cu exactitate de unde provine această
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
din plan, și invers. Fiecare cerc din plan reprezintă umbra unui cerc de pe minge, iar un cerc de pe minge corespunde unui cerc din plan... cu o excepție. Dacă un cerc trece prin polul nord al globului, umbra nu mai este circulară. Este liniară. Polul nord se comportă ca punctul de la infinit, imaginat de Kepler și Poncelet. Pur și simplu liniile din plan sunt echivalentele cercurilor de pe sferă ce trec prin polul nord - punctul de la infinit (Figura 37). De îndată ce Riemann a constatat
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
abrahamice și utilizara neadecvată a termenului „idolatrie“. Studii de caz: 1. Moise și vițelul de aur; 2. Pipa sacră și Marele Spirit. Despre religie și dimensiunea religioasă: nuanțări și redefiniri conceptuale. Despre ierarhiile divine - recontextualizare. I.4 Despre mișcare Mișcarea circulară și mișcarea rectilinie. Despre mișcările sufletului. Unu ca centru: limanul circularității. Mișcare și schemă corporală. Mișcare și spațiu-timp. Secvențialitate și devenire. Sincronicitate și transfigurare. Intermezzo Critica lui Robert H. Sharf sau cum e cu putință studiul religiei? I.1 Distincții
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
ale parcurgerii treptelor, așa cum se regăsesc îndeobște în discursul religios, aduc în prim-plan fie ideea centrului, fie ideea axei ca axis mundi, cu valorizarea accentuată a punctului terminus (centrul, respectiv „vârful“, „cerul“, „susul“ etc.). Ierarhia se va desfășura fie circular, în jurul centrului, fie pe verticală, în jurul axei instituite între „sus“ și „jos“. Reprezentările „imaginale“ vor urma cele două tipuri de percepție, sugerând fie mișcarea spre centru, fie ascensiunea. Polaritatea este, la rândul ei, sugerată diferit: centru și periferie, respectiv sus
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
toată ființa, ca treaptă ultimă a desăvârșirii, presupune fluidizarea totală a indi vidua lului, care se lasă transfigurat de și prin puterea prin cipiu lui, devenind „mijlocitorul“ acestuia, crainicul lui, „îngerul“, „marele preot“, „maestrul“, „sfântul“. I.4 Despre mișcare Mișcarea circulară are o traiectorie definită prin raportare la un centru. Concentrarea atenției într-un punct va naște mișcarea circulară ca mișcare a sufletului. De aceea, entitățile superioare (fie ele ființe ori „sfere“ celeste) au fost întruchipate ca având atribute ale circularității
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
de și prin puterea prin cipiu lui, devenind „mijlocitorul“ acestuia, crainicul lui, „îngerul“, „marele preot“, „maestrul“, „sfântul“. I.4 Despre mișcare Mișcarea circulară are o traiectorie definită prin raportare la un centru. Concentrarea atenției într-un punct va naște mișcarea circulară ca mișcare a sufletului. De aceea, entitățile superioare (fie ele ființe ori „sfere“ celeste) au fost întruchipate ca având atribute ale circularității (mișcare circulară și/sau formă sferică). Tot astfel s-a presupus că „trupul“ îngerilor, al inteligențelor separate de
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
o traiectorie definită prin raportare la un centru. Concentrarea atenției într-un punct va naște mișcarea circulară ca mișcare a sufletului. De aceea, entitățile superioare (fie ele ființe ori „sfere“ celeste) au fost întruchipate ca având atribute ale circularității (mișcare circulară și/sau formă sferică). Tot astfel s-a presupus că „trupul“ îngerilor, al inteligențelor separate de materie, nu poate exista decât în maniera unei sfere, legătura intelectului cu sfera fiind de altă natură decât legătura dintre sufletul omului și trup
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
materie, nu poate exista decât în maniera unei sfere, legătura intelectului cu sfera fiind de altă natură decât legătura dintre sufletul omului și trup, întrucât sfera urmează mișcarea inteligenței și este configurată în concordanță cu aceasta (iar mișcarea inteligenței este circulară, întrucât atenția este cu toată ființa îndreptată către principiul ultim). Circularitatea va da seamă, așadar, de o anume desăvârșire prin abilitatea și puterea de concentrare asupra Unului ca centru. îngerii fac doar voia Domnului și, după cum spune profetul, merg „unde
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
îngerii fac doar voia Domnului și, după cum spune profetul, merg „unde le mână Duhul să meargă“. Avicenna va oferi o viziune sintetică privitoare la mișcare. Mișcarea este descrisă, pe linie aristotelică, drept mișcare a corpurilor și mișcare a sufletului. Mișcarea circulară, mai nobilă, este specifică ființelor superioare, a căror privire este centrată. Mobilul mișcării este reprezentat de ceea ce atrage sau ne atrage ca obiect al do rinței, din iubire. Ceea ce iubești constituie centrul atracției și al mișcării sufletului. Mișcarea rectilinie stă
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
emoție, ori trăire. Mobilul, ținta, „locul“ ori „timpul“ „acțiunilor“ interioare constituie reperele ori centrulacestui tip de mișcare. „Viteza gândului“, a trăirii îi conferă mișcării sufletului instantaneitate, spontaneitate. Corpul ne-material sau i-materialal îngerului nu ar putea fi, de aceea, decât circular, având formă sferică. Și aceasta pentru că, interior, îngerul nu face altceva decât să îl laude pe Domnul, bucurându-se de El și împlinind voia Lui, după cum se arată în sursele canonice și apocrife iudaice, creștine ori musulmane. Același efort de
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]