7,311 matches
-
cu rost științific, cultural, civic, însemna o trimitere directă la valorile de care mă simțeam legat și la care m-am raportat și după aceea, în pofida împrejurărilor. Dacă ați urmări activitatea mea de istoric, ați observa că există o anumită coerență și o solidaritate, în ipostazele pe care le-am trăit, solidaritate cu demersul inițial, care însemna în fond un angajament. Întărit de experiența recluziunii, acel angajament a dus la un soi de limpezire, de calm interior care mi-a înlesnit
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
vorbi de o educație civică, economică, tehnologică, muzicală, literară, științifică, morală, religioasă etc. Fiecare act social ce are în centrul său Omul , personalitatea umană în toată splendoarea manifestărilor sale presupune existența și manifestarea unei anumite forme de act educațional. De coerența mesajului transmis de personalitatea umană, de claritatea și eficiența acestuia, de felul cum se exprimă educația individului într-o anumită conjunctură socială, de felul cum reușește această manifestare depinde succesul și chiar existența unui anumit eveniment socialistoric. Educația este un
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3089]
-
uitându-se pe sine. Și la asta a contribuit întreaga societate pluralistă. "În postmodernitate, sentimentul religios individual se găsește din ce în ce mai puțin încadrat instituțional. Ne este din ce în ce mai greu să ne orientăm într-un univers spiritual pluralist și complex, să găsim o coerență simbolică aspirațiilor noastre religioase. Contrar a ceea ce am fi înclinați să credem la prima vedere, identitatea religioasă nu este un dat ("suntem născuți ortodocși"...), ci se construiește progresiv, fapt ce predispune individul la tot felul de manipulări, inclusiv prin intermediul mass-media
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
sau configurează, la o privire mai atentă, universul fascinant și multietajat al unei voci dintre cele mai originale?3 Intenția mea critico-teoretică este să subliniez că, în pofida contradicțiilor, uneori subtile, alteori flagrante, gândirea poetica a lui Blake este îndeajuns de coerență ca să ne permită să identificăm, în cazul operelor sale principale, existența unui adevărat sistem nesistematic. Utilizez cu deplină responsabilitate sintagma anterioară, fiindcă, după cum voi arăta în continuare, odată ce straturile externe de codificare textuala sunt îndepărtate, nivelurile interne de semnificație prezintă
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
permită să identificăm, în cazul operelor sale principale, existența unui adevărat sistem nesistematic. Utilizez cu deplină responsabilitate sintagma anterioară, fiindcă, după cum voi arăta în continuare, odată ce straturile externe de codificare textuala sunt îndepărtate, nivelurile interne de semnificație prezintă mesaje profund coerențe 4. Nu are nicio importanță dacă eu, în calitate de critic, ader la construcția lui Blake (într-adevăr, nu știu câți dintre noi ar fi suficient de exaltați pentru această); contează doar că frazele sale să aibă un sens unitar. Și nu mă voi
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
înlocuite de cele estetico-religioase). Ultimul exeget care caută să ofere o abordare completă a filosofiei blakeene este Leopold Damrosch, Jr., care (în Symbol and Truth în Blake's Myth din 1980) decide, în urma tentativei de a demonstra existența unei structuri coerențe, că respectiva structura este permanent amenințată de dezintegrare, deoarece "poemele profetice ale lui Blake sunt, finalmente, foarte stranii și foarte dificile" (1980, p. 349). Și Kathleen Raine merită o mențiune aici, măcar pentru finețea interpretărilor, cu toate că lucrarea să în două
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
armonizează cu îndreptarea excursului analitic pe făgașul narației retrospective. Confesiunea este modalitatea prin care personajele se descoperă pe ele însele, dezvăluindu-se mereu în fața unui ,,celălalt”. Ea presupune, spre deosebire de monologul interior care predomina în Întoarcerea din rai, presupune, pe lângă o coerență a ideilor, și o unitate a formei, o continuitate internă a frazei. Un personaj care se confesează, așa cum fac, pe rând, Mavrodin și Hasnaș, chiar dacă dă frâu liber gândurilor și emoțiilor, are totuși conștiința că este ascultat de cineva și
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
ușă.” (p.30) Apariția punctelor de suspensie la începutul frazei, aici chiar în fața liniei de dialog, indică reluarea povestirii evenimentelor trecute, după o ,,pauză” narativă. Cititorului îi este astfel mai ușor să urmărească discursul confesiv și să reconstituie, din exterior, coerența faptelor asupra cărora scriitorul păstrează o aură de mister până la sfârșitul romanului. Prezența, pe tot parcursul textului, a unor sublinieri, intensifică această ambiguitate a celor întâmplate. Fără să vrea, cititorul este atras într un joc al sensurilor și al întrebărilor
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
verbală a nevoilor de învățare, de aceea este necesară asistența și sprijinul în exprimarea, clarificarea și specificarea cu realism a propriilor nevoi de învățare corelat cu programul urmat. Una dintre preocupările permanente ale formatorului este aceea de a asigura direcția, coerența, consistența activităților de învățare continuă pentru a se ajunge la finalitățile propuse. PRINCIPIILE ÎNVĂȚĂRII 1. Principiile învățării Cunoașterea proceselor psihice care intervin în procesul de învățare au un impact major asupra proiectării curriculum-ului, asupra metodelor de predare, asupra modului
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
înseamnă standarde, propun norme universale, în vederea atingerii unui proiect colectiv. Desigur, ele sunt expresia contextului dat, al normelor comunitare, al perioadei traversate și al populației date. Accentul pe valori presupune o alternativă la ceva existent, încercând să impună o nouă coerență, reguli și modele noi. Sensul termenului de valoare, ca standard, ca normă morală, nu este o invenție recentă, un produs al modernității. În sensul de alternativă, de nouă orientare morală și nou instrument de concepere a modelului de om, valoarea
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Picture Maker, Story Editor, Story Teller, Action, Page Maker, Maple, Origin, pachete implementate pe calculatoare compatibile IBM PC / XT operând uneori sub Windows. Calculatoarele, mass - media, tehnicile informaționale au progresat într-un ritm atât de rapid încât numai lipsa de coerență în politica educațională la nivel național și internațional face ca tehnica instruirii asistate de calculator să facă pași mici. Se poate face observația că singurul mod de lucru adecvat obiectivelor de mare anvergură pe care și le propune IAC îl
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
Narunto Nishigaki, Yoshihiro Asai, Comunicarea „Credit ratings in the Japanese bond market”, Discussion Paper nr.654, The Institute of Social and Economic Research, Osaka University, Japonia, Martie 2006, Pag.19 166 instrumente financiare și să dovedească "mai multă transparență și coerență În ceea ce privește parametrii de bază”.42 Sistemul de creditare, În care includem atât băncile comerciale și de investiții, cât și instituțiile financiare nebancare, este supus unor riscuri multiple, care se pot clasifica În patru categorii, după cum se poate observa În figura
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
avem precauția necesară în a nu folosi drept probă a convingerilor noastre numere și date statistice în exces. Oricum, trebuie să avem în vedere permanent că cel care face o afirmație poartă povara susținerii ei cu dovezi. Scăpări de logică Coerența mesajelor transmise este afectată uneori de gândirea incompletă, de așa numitele "scăpări de logică". Încercăm să eliminăm asemenea aspecte din întreaga muncă intelectuală și totodată învățăm să le identificăm la alții. În acest sens, exemplificările ce urmează pot fi de
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
vorbitorii pot să facă distincția dintre fraze gramaticale și fraze agramaticale, tot la fel ei pot recunoaște textele bine construite în fața unei înșiruiri întîmplătoare de fraze: gramatica textului este o prelungire a gramaticii frastice, iar noul concept operatoriu propus este coerența textuală. Eugeniu Coșeriu, de al cărui nume este legată nașterea lingvisticii textuale la mijlocul anilor '50, propune opoziția dintre gramatica transfrastică și lingvistica textuală, prima fiind considerată o dezvoltare a lingvisticii clasice, cea de a doua, o teorie a producerii co
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
lucru atunci cînd scrie: Rolul metadiscursului nu se oprește la explicarea modalităților prin care se instaurează situația de comunicare creată de discurs, ci chiar poate exprima, în momentul producerii discursului, modalitățile și caracteristicile acestei produceri: punerea sa în formă discursivă, coerența și derularea sa logică (1985, p. 55). Enunțurile metadiscursive comentează parodic și ironic însăși elaborarea textului de prezentare de pe coperta a patra. Să analizăm începutul celui de-al doilea și al treilea paragraf: (1) Ce poți găsi în general pe
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
univers. Un anumit locutor face referire la un anume obiect. Nu contează dacă descrierea pe care el o propune este sau nu acceptabilă. El face referire la obiectul căruia el consideră că îi poate aplica descrierea pe care o concepe. Coerența se apreciază în interiorul unui univers determinat și nu în altul, chiar dacă locutorul se înșeală sau caută să înșele (1987, p. 154). După cum observăm, studierea numelui de autor este un izvor de întrebări fără răspuns: de la perspectiva literară la cea lingvistică
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
P2]) și care se termină printr-o închidere-concluzie ([P6]). [P2] conține termenul inițial și pivotul de la care se dezvoltă anafora ("cîteva spații comerciale"). [P6] conține hipertema anaforei produse, anunțată printr-o reluare argumentativă ("aceste librării"). Propozițiile [P3], [P4], [P5] asigură coerența internă a paragrafului. Dacă [P3] și [P4] prezintă aceeași structură introductivă prin repetarea elementului inițial, elipsa din [P5] poate fi considerată un efect al coerenței tematice: elementul contextual ("locuri") este atît de cunoscut încît poate fi omis. Această repetare, din cauza
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
hipertema anaforei produse, anunțată printr-o reluare argumentativă ("aceste librării"). Propozițiile [P3], [P4], [P5] asigură coerența internă a paragrafului. Dacă [P3] și [P4] prezintă aceeași structură introductivă prin repetarea elementului inițial, elipsa din [P5] poate fi considerată un efect al coerenței tematice: elementul contextual ("locuri") este atît de cunoscut încît poate fi omis. Această repetare, din cauza redundanței, limitează aportul de noi informații: dar, după cum am observat, caracteristica unui text constă în raportul care se stabilește între unitatea (tematică: segmentul anaforic) și
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
care vizează validitatea propozițiilor date, cu referire la co-enunțători. Intenția noastră este de a ilustra aceste piste de lucru luînd în considerare ansamblul enunțurilor din campania Gallimard Jeunesse. Astfel se va contura o perspectivă globală asupra diferitelor universuri pe care coerența acestei campanii le creează: ce spații sînt sugerate? de ce ordin este validitatea acestei reclame? ce alegeri lingvistice și comunicaționale au presupus conceperea ei? Pertinența argumentativă a campaniei reiese, în plan textual, din enunțarea și valoarea validității generale a celor treisprezece
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
mijloc de a scăpa, prin asumare, de normele discursive proprii fiecărei instituții (reguli de necesitate: " Nu e posibil să faci X fără să faci Y"; reguli de calitate: " Nu e bine să faci X fără să faci Y"; reguli de coerență: "Nu e coerent să faci X fără să faci Y"). În plus, cînd o instituție (Gallimard Jeunesse) recurge la ironie, își izolează propriile norme: folosește orice în strategia publicitară; am putea spune că își împărtășește complet libertatea de expresie. Într-
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
facă dovada muncii sale: bineînțeles, subiectivitatea editorului intervine în alegerea cărților. Punctăm astfel unul dintre interesele majore ale adăugării de enunțuri propoziționale la această campanie de prezentare a colecțiilor de la Gallimard. Ele permit editorului să dea întregii producții o nouă coerență (cea momentană, pe care o dorește). Regăsim acest procedeu în [P13] (primele sale elemente sînt asemănătoare cu cele din [P14]): (13) [P13] Mai devreme sau mai tîrziu, copilul trebuie neapărat să descopere [P13'] că există și alți oameni mari în afară de
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
enunțiative care denotă prezența enunțătorului: [P6] "Imbecilul! Spărsese ambalajul sticlei de Balafre!" Să marcăm acest caz de ambiguitate anaforică: "spărsese" face referire la agresor, nu la John; noțiunile de memorie discursivă și de cunoaștere împărtășită, evocate mai sus, permit reconstruirea coerenței anaforice din propoziții. "Morala" transformă povestirea într-o pastișă a romanului polițist. De fapt, morala explicită, indicînd clar scopul narațiunii, orientează interpretarea, facilitînd trecerea de ordin secvențial/ evenimențial spre o dimensiune configurațională a discursului. Fie următoarea reprezentare schematică a logicii
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
această dinamică textuală, primele instrucțiuni apar ca niște determinatori procedurali pe baza cărora se va putea construi progresiv o reprezentare. Ele furnizează instrucțiuni locale de orientare semantico-referențială, enunțiativă și secvențială (este o povestire) care face posibilă apariția unor anticipări privind coerența globală a textului. Mai pe larg, instrucțiunile inițiale ajută cititorul să prevadă orientarea secvențelor ulterioare și, implicit, ele îi vor ajuta să perceapă textul. De pildă, ele lasă să se înțeleagă că în povestire vor apărea circumstanțe (timp și spațiu
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
referențiale permit stabilirea unor raporturi între enunțuri. Găsim aici: § 1 (Nepoată) Rosary → (De la început) ea § 2 (Dar...) Rosary → § 3 Patronul ei să o facă Pentru a putea vorbi despre o povestire, este obligatoriu ca măcar un rol să fie permanent; coerența logico-semantică este asigurată prin înlănțuirea modificată a predicatelor atribuite celor două personaje, Dom Duarte și Rosary. Adăugarea unei concluzii asigură încheierea poveștii și ajută la perceperea evenimentelor succesive și a sensului global al povestirii. De fapt, coperta a patra combină
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
al discursului; ea garantează coeziunea și progresia secvenței. În acest stadiu al stabilirii reprezentării discursive, P1 îi alătură actorului principal un predicat funcțional de tipul A FACE sub forma unui verb la prezent în narațiune: "Rosary sosește...". În primul paragraf, coerența tematică este asigurată prin forma anaforică a Temei 1 (T1) printr-un pronume, el însuși legat de două verbe ("ea cade pradă... și nu își mai dorește decît un singur lucru"): P1: (Rosary) T1 P2: (ea) T1' și (Ø) R1
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]