3,836 matches
-
fior, Împreună toți unindu-și glasul și cântând în cor: Lângă ieslea minunată ne-adunăm, Lin colindul sfintei nașteri colindăm, Doarme Fiul lâng-al Maicii sân duios, Soare dulce pare fața lui Hrisots. Doamne, Doamne, și noi ție ne-nchinăm, Lin colindul sfintei nașteri colindăm. Cântă îngerii Osana, imnul sfânt, Slavă ție-n cer și pace pe pământ, Cântă și păstorii cântec fericit, Slavă ție, sfânt Mesia mult dorit. Cântă magii aducându-i darul lor, Slavă ție, împăratul tuturor, Cântă steaua cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
tot satul: „Foicică portocală Noi suntem copii de școală Și-am venit să colindăm Pe la case să urăm, Maica Domnului s-ajute La covrigi și la nuci multe, Bună dimineața, la moș ajun” Acum repertoriul s-a îmbogățit cu alte colinde învățate la școală sau din mass media. Gazdele așteptau pe colindători cu darurile pregătite așezate în trecut în sită, iar acum în coșuri împletite din răchită, împodobite cu ștergare populare. Darurile constau în covrigi, nuci, mere, bomboane sau zahăr cubic
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
specii ale genului liric; c. specii ale genului dramatic. Creațiile lirice; - (cele mai multe) sunt legate de datini și obiceiuri; - sunt zise, recitate sau cântate în șezători sau la clacă, în diferite ocazii; - sunt legate de: 1. date fixe: Anul Nou (plugușorul, colindele, sorcova, steaua, irozii etc.); 2. momente importante ale vieții: naștere, botez, nuntă, moarte (cântecul zorilor, cântecul de leagăn, orațiile de nuntă, bocetul etc.); 3. anotimpuri, de muncile agricole (cântecul de seceriș, Drăgaica, paparudele etc.); - versul popular are o măsură standardizată
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
implică două forme: una literară (textul) și alta muzicală (melodia); deci, se caracterizează nu numai prin opoziția lexicală oral / scris, ci și prin vorbit / cântat; în realitate, această opoziție este sincretismul text / melodie; (!!) prin aceasta se apropie de baladă, bocet, colind, cântecul de seceriș, etc.; - statutul de operă literară artistică rezultă din conturarea, cu ajutorul cuvântului, a imaginii vieții, a realității gândite și imaginate; - statutul de operă muzicală este dat de melodia care arec același scop, dar cu mijloacele armoniei sonore; melodia
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Ar vrea să ne cunoască Sau poate...să șoptească... Noi ne aflăm aici... “ Carmen Cu aceste versuri copiii voluntari și cei din clubul IMPACT “Vasiliada” au făcut o colectă pentru persoanele de vârsta a treia, au pregătit un program de colinde, au scris scrisori și au realizat felicitări pentru “bunicii“ din Căminul de bătrâni “Sfinții Împărați Constantin și Elena“ Iași. De asemenea, au cumpărat fructe și dulciuri pe care le-au oferit celor care aveau nevoie să fie vizitați de Sărbătorile
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Lorica AXINTE, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93168]
-
am obținut numai premii întâi. Am cântat și la spectacole, cu diferite ocazii. Mă bucur că am avut prilejul să cant pe scenă alături de renumita orchestră „Rapsozii Botoșanilor". Cea mai mare bucurie pentru mine a fost să înregistrez câteva piese, colinde și cântece populare. Simt o mare bucurie atunci când îmbrac costumul popular specific Moldovei. Pe scenă mă simt minunat. Cu ajutorul părinților și al doamnei învățătoare Adriana Apostol am învățat să am o prezență scenică potrivită cu vârsta mea și cu muzica
Sfera by Pavăl Cristina Maria () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93597]
-
lui Saul o mai găsim în Epistola lui Pavel către evrei, care, după ce este zăpsit și pus în lanțuri, le arată ce fariseu sadea era, adică lepră mincinoasă, și neagă tot ce a susținut timp de peste 30 de ani prin colindele lui la ușile sinagogilor dintre Neamuri cum găsim la 6,1-4, lăsîndu-l baltă atît pe născocitul Cristos cît și botezul, punerea mîinilor, învierea morților, judecata veșnică pentru că ei aveau în Tora tot ce le trebuia de unde putea milui întreg neamul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Casa de Cultură „M. Sadoveanu”, Pașcani; * rganizarea și coordonarea anuală de excursii cu scop de divertisment și pelerinaje cu scop spiritual; -coordonare de proiecte din cadrul programului Eco - Școala. * înființarea corului religios „ Lumină Sfântă”, cu care am susținut programe corale de colinde( de Sfintele Paști, de Crăciun) la diverse evenimente locale; participare împreună cu corul de elevi la trei ediții(2005,2006, 2009) ale Festivalului folcloric „ Al. Vasiliu-Tătăruși”; * coordonator SNAC organizând numeroase activități cu Școala Specială „Mihail Sadoveanu”, Pașcani; * lider la CNS Impact
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
Izvodiri din bătrâni a fost premiată de Academie În 1939. A editat revista de literatură și artă populară Tudor Pamfile stimulând activitatea folcloriștilor de pe Întreg cuprinsul țării, publicând texte despre datini, plugușoare, orații, vorbe de duh, povestiri, legende, cântece bătrânești, colinde, povești, glume, ghicitori, texte ale literaturii populare, scrisori. Eugen D. Neculau (1900-1974) este cunoscut ca Întemeietorul Universității Populare de la Ungureni, o instituție unică ce a funcționat Între cele două războaie. „Universitatea” era o școală târzie pentru săteni, pentru educația adulților
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Răsar din codrii mari de crini/ Lumină lină cuib de ceară/ Scorburi cu miere milenară”. Una dintre puținele cărți pe care am dorit să le iau cu mine atunci când a trebuit să părăsesc România - 24 iulie 1985 - era culegerea de Colinde întocmită de G. Breazul, scoasă în colecția Cartea Satului de Fundația Culturală Regală „Principele Carol”, în 1938, la Scrisul Românesc S.A. din Craiova. Mi-a fost „reținută” la Aeroportul Internațional Otopeni. Am recuperat-o. O răsfoiesc mai ales de Crăciun
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Desenele lui Demian sunt o splendoare. La sfârșitul acestui an, după atâtea luni de furii, patimi și orbiri, aș dori să-i invit pe cititorii Jurnalului Național să-și plece ochii, în seara de Ajun, pe varianta moldovenească a unui colind care se numește „Maria se preumbla”, culeasă de G. Cucu. Rămân suficiente zilele anului când, din acest colț de pagină ca și din altele, cei care ne citesc sunt bombardați cu neliniști și vești proaste pentru a ne datora unii
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ne citesc sunt bombardați cu neliniști și vești proaste pentru a ne datora unii altora, ca și nouă înșine, un moment de liniște. E mare nevoie - nevoie ca de aer! - și de vești bune. Vestea pe care o aduce acest colind ne ajută, în fiecare an, să simțim dramul de dumnezeire care a fost pus în sufletul nostru, miracol pe care ne pripim prea din cale afară să-l batjocorim peste an. Cu sau fără zăpadă, cu sau fără cetina verde
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
minunau de căte texte știa pe de rost Nica a lui Neculai și Catinca Oprea. Serbările școlare, care nu erau deloc puține, erau și ele monopolul lui Nica, mai ales În ceea ce privește poezia, textele pieselor de teatru. Nu mai vorbesc de colinde și plugușoare. Parcă mă și aud și-i văd pe gospodari urmărindu-mă: În Transnistria pe plai/ Ara Regele Mihai/ Mareșalu-n urma lui/ Strânge rodul grâului/ Iar ostașii toți că unul/ Dau cu pușca și cu tunul/ Dau cu pumnii
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
românești în orașul Huși și înlesnirii studenților foarte săraci în continuarea studiilor”. Organizarea unui bal se face „în folosul adunărei de fonduri pentru biblioteca comunală „N(icolaeă Iorga”, strângându-se 4018 lei prin vânzarea biletelor și alți 4254 lei în timpul colindelor cu „plugul” de Anul Nou. „Relativ la biblioteca publică românească cu care va fi înzestrat orașul Huși tineretul Universitar Fălcian, credem de reamintit faptul că această bibliotecă fondată de studenți în ziua de 13 Aprilie 1931, cu ocazia sărbătoririi rectorului Universității
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
considera-o a fi o dorință neîmplinită încă a tinerei generații. Și anume, necesitatea unei enciclopedii a teologiei românești la alcătuirea căreia ar putea contribui nu numai ortodocșii, ci și romano-catolicii. Apoi, o aprofundare a specificului spiritualității românești. De pildă, colindele ortodoxe ale românilor din Moldova au fost preluate și de frații noștri romano-catolici. Dar câte probleme de interes comun nu am realiza împreună? Îmi amintesc de ceea ce-mi mărturisea Glen Williams la Geneva, fost secretar al Conferinței Bisericilor Europene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
a unei cenzuri severe și, implicit, a autocenzurii, am fost nevoiți să intervenim în acest prim volum în sensul eliminării unor pasaje care se refereau la relațiile româno-ruse mai ales în timpul Războiului de Independență, la Basarabia, la problema evreiască, la colindele de Crăciun ș.a., intervențiile respective - puține, din fericire și marcate întotdeauna prin croșete - neafectând structura și orientarea cărții precum și a notelor noastre informative. În condițiile în care ni se impuneau alte noi intervenții - și eram noi înșine pe deplin conștienți
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
dinții hîrciogilor să taci zice iarba liniștită ca o cravașă agățată în cui (dumnezeiasca ei liniște) tînăr frumos încăpățînat vrei să schimbi baricadele putrede din visare "poezia ta seamănă cu bîtlanii!" este ora buletinelor de știri tot mai lungi ora colindelor închise în cuști florile cresc numai în minți te zbați viața nu este un psalm în fiecare zi te oferi cuțitului de chirurg și în fiecare zi ai timp să fugi de acolo "eu merg împotriva morții" (din ce evanghelie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
l-au asigurat pe rege că tineretul și străjerii cinstesc și practică tradițiile creștinești ale strămoșilor și l-au rugat să urmărească programul lor cu datini de Crăciun și Anul Nou. Programul, prezentat în cadru străjeresc, a cuprins: Moș Ajun, Colindele, Steaua, Sorcova, Plugușorul, Moș Crăciun. „Serbarea datinelor strămoșești de către grupa de străjeri a MS Marelui Voevod Mihai s-a sfârșit cu un duios cuvânt de mulțumire al Suveranului pentru străduința colaboratorilor săi la opera de educare a tânărului Prinț”. A
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
20 decembrie 2011 la ora 16.30 a susținut în fața elevilor și profesorilor liceului, precum și a unor invitați, un spectacol de Crăciun în Aula Universității „Petre Andrei” Iași. La nivel local a susținut luni, 19 decembrie 2011, un spectacol de colinde la Parohia „Sfântul Nectarie” din Alexandru cel Bun, partener al Clubului în mai toate acțiunile sale. La nivel regional a participat la expoziția de proiecte organizată de leaderii regionali. Astfel, prin proiecte, educație non formală și joc, în cadrul clubului, tinerii
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Geanina Honceriu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1862]
-
fără a consemna un fragment, ilustrativ, în opinia noastră, pentru acest tip de discurs, ca expresie a unui model cultural produs de școala românească de altădată: Deși copilăria mi-a fost umbrită de groaza războiului, am [trăit] din plin bucuria colindelor, frumusețea datinilor de Anul Nou, a Sărbătorilor Pascale, rotirea cu scrânciobul care ne ridica în văzduhul înalt, amețindu-ne de emoții; am ascultat cu drag vioara lui Ciocârlie sau a lui Șchiopuțu, vestiți lăutari de la noi, de la Costișa. Adesea am
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
sau la serbările școlare. Eram îndrăgostită de sat, de priveliști și obiceiurile sătenilor. Tata, fiind un fiu credincios al satului, îmi spunea adesea că nu trebuie să lăsăm să se piardă tot ce moștenim de la înaintașii noștri. Doinele, baladele populare, colindele, bocetele, proverbele, zicătorile, snoavele, ghicitorile, strigăturile, orațiile, credințele, datinile, legendele, povestirile, basmele reflectă sufletul nostru de român, istoria noastră, felul nostru de existență pe aceste meleaguri bucovinene, binecuvântate de Dumnezeu. În ele trebuie să vedem rădăcinile puternice pe care se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
care ne mișcă și pe noi să ne iubim unii pe alții, să ne împărtășim bucuria comuniunii care învie sufletele din egoism și uitare. La fel ca alte sate și Costișa are multe obiceiuri legate de praznicul Învierii (ouă încondeiate, colinde, balade, pască, miel etc.), dovedind prin această varietate bogăția sufletului său adăpat de la izvorul vieții-Hristos. Pregătirea credincioșilor pentru Sărbătoarea Praznicului Învierii Domnului se încheie cu privegherea de Sâmbătă noaptea spre Duminică. La miezul nopții, preotul Arcadie Repta din Costișa, înalță
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cel puțin o haină nouă pentru a le aduce noroc. De asemenea, se făceau pomeni, dăruind celor săraci ouă, pască și lumânări. Obiceiuri păstrate peste timp Deși copilăria mi-a fost umbrită de groaza războiului, am recunoscut din plin bucuria colindelor, frumusețea datinilor de Anul Nou, a sărbătorilor pascale, rotirea cu scrânciobul care ne ridica în văzduhul înalt amețindu-ne de emoții, am ascultat cu drag vioara lui Ciocârlie sau a lui Șchiopuțu, vestiți lăutari de la noi, de la Costișa. Adesea am
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
sau la serbările școlare. Eram îndrăgostită de sat, de priveliști și obiceiurile sătenilor. Tata, fiind un fiu credincios al satului, îmi spunea adesea că "nu trebuie să lăsăm să se piardă tot ce moștenim de la înaintașii noștri". Doinele, baladele populare, colindele, bocetele, proverbele, zicătorile, snoavele, ghicitorile, strigăturile, orațiile, credințele, datinile, legendele, povestirile, basmele reflectă sufletul nostru de român, istoria noastră, felul nostru de existență, pe aceste meleaguri bucovinene, binecuvântate de Dumnezeu. În ele trebuie să vedem rădăcinile puternice pe care se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nu se sensibilizeze în fața unei flori sălbatice sau cultivate. De-a lungul istoriei omenirii, „floarea”a fost reprezentată în blazoanele princiare, sigiliile împărătești sau în „ordinele” cavalerilor precum trandafirul în Ordinul Rosacrucienilor, floarea de măr la români ( floare prezentă în colinde: „florile dalbe, flori de măr”), macul albastru în Himalaya, crizantema la japonezi... Florile sunt pline de viață și prospețime, vrăjindu-ne prin culoare și miros. La români, floarea este simbolul feminității; la țară, mai nou și la oraș, ferestrele caselor
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]