3,128 matches
-
secretar al Comisiei juridice a Camerei deputaților. În 1939 a fost secretar de stat pe lângă Președinția Consiliului de Miniștri în timpul scurtei guvernări Argetoianu. La 24 septembrie 1940, după instaurarea statului național-legionar, a fost publicat un decret-lege de formare a unei Comisiuni de control penru verificarea averilor foștilor demnitari. Printre cei vizați era și August Filip. În 28 noiembrie 1940 a fost martor la tentativa de asasinare a lui Constantin Argetoianu de către legionari. Când un comando a venit în dimineața zilei să
August Filip () [Corola-website/Science/332988_a_334317]
-
lui Brâncoveanu au fost dezgropate în secolul al XX-lea în două rânduri, în 1932 și în 1985. În 1932, osemintele domnului au fost identificate cu prilejul unei cercetări arheologice desfășurate la biserică, în coordonarea lui Virgil Drăghiceanu, secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice. În 1985 au avut loc lucrări de consolidare ale mormântului, conduse de arheologul Panait I. Panait. În 12-15 mai 2014, cripta de la Biserica Sfântul Gheorghe Nou a fost deschisă din nou, fiind identificate trei sicrie; într-unul din
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
1904, arhitectul Theodor Ciocoiu a propus un proiect de restaurare, prin care se renunța total la toate zonele tencuite și purtând urme de pictură murală. Edificiul a fost cercetat în 1910 de către arhitectul Nicolae Ghika-Budești și istoricul Alexandru Lapedatu din cadrul Comisiunii Monumentelor Istorice, fiind publicate în „Buletinul Comisiunii” descrieri detaliate ale acestuia, însoțite de fotografii. O serie de lucrări de restaurare au fost efectuate după primul război mondial, începând din 1925, realizându-se următoarele: În anul 2002, în urma propunerii Universității Keiō
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
proiect de restaurare, prin care se renunța total la toate zonele tencuite și purtând urme de pictură murală. Edificiul a fost cercetat în 1910 de către arhitectul Nicolae Ghika-Budești și istoricul Alexandru Lapedatu din cadrul Comisiunii Monumentelor Istorice, fiind publicate în „Buletinul Comisiunii” descrieri detaliate ale acestuia, însoțite de fotografii. O serie de lucrări de restaurare au fost efectuate după primul război mondial, începând din 1925, realizându-se următoarele: În anul 2002, în urma propunerii Universității Keiō din Tokio, prin profesorul Riichi Myiake, Biserica
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
după ce în anul 1927 România a devenit cea de-a 26 țară care se alătura Comisiei Electrotehnice Internaționale (CEI). Atât documentele „Societății Politehnica” cât și ale Asociației Generale a Inginerilor din România - AGIR ne confirmă înființarea în anul 1928 a Comisiunii Normelor Industriei Române de la care ne-a rămas și proiectul primei metodologii de standardizare. Istoria standardizării consemnează mai multe reorganizări ale Comisiunii de Standardizare până în anul 1970, în care s-a constituit Institutul Român de Standardizare, care a funcționat până în
Asociația de Standardizare din România () [Corola-website/Science/318208_a_319537]
-
Politehnica” cât și ale Asociației Generale a Inginerilor din România - AGIR ne confirmă înființarea în anul 1928 a Comisiunii Normelor Industriei Române de la care ne-a rămas și proiectul primei metodologii de standardizare. Istoria standardizării consemnează mai multe reorganizări ale Comisiunii de Standardizare până în anul 1970, în care s-a constituit Institutul Român de Standardizare, care a funcționat până în anul 1998. Pe data de 2 octombrie 1998, la Cercul Militar Național a avut loc Adunarea Generală de constituire a Asociației de
Asociația de Standardizare din România () [Corola-website/Science/318208_a_319537]
-
Generală pentru Metrologie, Standarde și Invenții prin Decretul nr. 65/1957. • 30 aprilie 1955- Se înființează Oficiul de Stat pentru Standarde și Invenții prin Decretul 120/1955. • 19 noiembrie 1948 - Se înființează pe lângă Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române, Comisiunea de Standardizare, prin Decretul nr. 334/19 februarie 1948. • 4 aprilie 1929 - Buletinul AGIR nr. 4 - Propuneri cu privire la Organizația și regulamentul Comisiunii normelor industriei românești. • 6 februarie 1924 - Legea nr. 21/1924, pentru persoanele juridice (Asociații și Fundații).
Asociația de Standardizare din România () [Corola-website/Science/318208_a_319537]
-
Invenții prin Decretul 120/1955. • 19 noiembrie 1948 - Se înființează pe lângă Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române, Comisiunea de Standardizare, prin Decretul nr. 334/19 februarie 1948. • 4 aprilie 1929 - Buletinul AGIR nr. 4 - Propuneri cu privire la Organizația și regulamentul Comisiunii normelor industriei românești. • 6 februarie 1924 - Legea nr. 21/1924, pentru persoanele juridice (Asociații și Fundații).
Asociația de Standardizare din România () [Corola-website/Science/318208_a_319537]
-
fost încredințată direcțiunea Expoziției Generale Române din 1906, fiind numit inspector general al lucrărilor din Câmpul Filaretului, când a fost înființat și Parcul Carol I. Pentru Expoziția Generală Română din 1906, I.D. Berindey a proiectat Pavilionul Casei Staadecker și Pavilionul Comisiunii Europene a Dunării. În 1906 a participat la concursul pentru proiectul "Palatul Păcii" de la Haga, proiectul său fiind reținut și premiat.
Ion D. Berindey () [Corola-website/Science/318236_a_319565]
-
de Ministerul Instrucțiunii la Mănăstirea Hurezi, el a fructificat pe deplin caracteristicile picturilor murale pe care le-a studiat la fața locului. Amplul studiu monografic intitulat "Frescurile de la Hurezi", bogat ilustrat, urma să fie publicat în trei părți în "Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice". A publicat prima parte, partea a doua și a treia însă au rămas în manuscris, din cauza decesului prematur din data de 26 septembrie 1909. În activitatea publicistică pe care a practicat-o, Apcar Baltazar a fost preocupat într-
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
și Theodor Pallady și a spus adevăruri despre alți pictori mediocri. Articolele sale le-a semnat cu pseudonimele Ioan Groza și Spiridon Antonescu, în special în ziarul "Voința Națională" și prin revistele "Convorbiri Literare" și "Viața Românească", precum și în "Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice". O mare parte din toate considerațiile sale s-au confirmat de-a lungul timpului. Prima cronică a fost publicată în ziarul "Voința națională" în ediția din 7 - 20 noiembrie 1903, într-o rubrică intitulată "Convorbiri artistice". La această
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
conservare. Biserica "Sf. Nicolae" și turnul clopotniță sunt practic salvate prin declararea lor în anul 1897 ca monumente istorice, statul român preluând sarcina de restaurare a lor. La începutul secolului al XX-lea (1898-1908), biserica a fost restaurată din inițiativa Comisiunii Monumentelor Istorice. Lucrările de restaurare a bisericii au fost conduse de arhitectul Constantin Băicoianu și finalizate în 1908. În urma acestor lucrări a fost modificată înfățișarea originală a monumentului prin placarea zidăriei originale cu o serie de elemente decorative precum cărămida
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
rezultând astfel un monument cu o imagine exterioară nouă, străină originalului. În perioada 1926-1927 au fost realizate lucrări de restaurare a picturii murale în interiorul bisericii de către pictorii Ștefan Stroyni și V. Gallin, sub coordonarea lui I. Mihail, pictor specialist al Comisiunii Monumentelor Istorice. Aceste intervenții nu au păstrat decât parțial asocierea cu materialele și stilul original. Unele fresce au fost spălate și s-a pierdut astfel coloritul viu, de epocă. La 2 octombrie 1927 biserica a fost redeschisă, cu acest prilej
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
anul 7151 (=1643)"". Pisania are la partea superioară Stema Moldovei flancată de două frunze stilizate. Edificiul a fost reparat și zugrăvit în anul 1884 cu cheltuiala lui Gheorghe Drîmbei și Dumitru Matasar. El a fost restaurat în perioada 1924-1926 de către Comisiunea Monumentelor Istorice. Biserica este de dimensiuni mici, înaltă, zveltă. Planul bisericii amintește de forma arhaică a bisericii de la Lujeni, reluată la începutul secolului al XVII-lea de Biserica Mănăstirii Dragomirna (1602). Biserica are plan dreptunghiular, având spre est o absidă
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
austriece au intenționat în jurul anului 1888 să restaureze Biserica „Sf. Dumitru“ , dar această restaurare nu a mai avut loc. Biserica "Sf. Dumitru" a fost deteriorată în decursul timpului ca urmare a intemperiilor vremii. Abia pe la mijlocul secolului al XX-lea (1937-1939), Comisiunea Monumentelor Istorice a inițiat lucrări de restaurare a bisericii, prilej cu care s-a curățat terenul din jurul lăcașului de cult. Lucrările au fost întrerupte în 1939, ele fiind reluate după cel de-al doilea război mondial. În anii 1947-1949, Comisia
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
a adăugat o turlă. Hramul bisericii a fost schimbat, astăzi fiind Sf. Dumitru. Inițial, biserica a fost acoperită cu draniță. În anul 1897 a fost montat un acoperiș nou confecționat din tablă. În anul 1936, Secția Regională din Cernăuți a Comisiunii Monumentelor Istorice refuza acordarea autorizației de a înzestra pereții exteriori și interiori ai bisericii din Zaharești cu picturi, deoarece pictorul sătesc din împrejurimi care fusese propus nu avea experiență în restaurarea monumentelor istorice. În anul 2005, s-au început o
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
pe atunci slujea un preot, Andronache, și doi dascăli, Ioan și Constantin. În ultimii ani ai secolului XIX, alte documente afirmă că biserica avea un cântăreț. În anul 1925, biserica de lemn din Ciurbești a fost declarată monument istoric de către Comisiunea Monumentelor Istorice din România. Biserica a suferit de-a lungul timpului unele lucrări de restaurare. Astfel, în 1932 i s-a adăugat actualul acoperiș și s-a refăcut peretele pronaosului. Apoi, în anul 2001, s-au efectuat lucrări de restaurare
Biserica de lemn din Ciurbești () [Corola-website/Science/316188_a_317517]
-
din Ștefănești, în forma ei actuală, este datată de specialiști ca fiind construită în anul 1640. Primul studiu despre această biserică (însoțit de ilustrația necesară) a fost realizat de către Gheorghe Balș și Radu Bolomey și a fost publicat în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice în anul 1926. Noi studii care au adus o serie de completări la istoricul acestei biserici au fost realizate aduse de către Gh. Pungă (în AIIAI, Tomul XIV, 1978, p. 282-296 și Tomul XVII, 1980, p. 321-341) și de
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
(în trecut cunoscută și ca Mănăstirea Rughi) este o mănăstire de călugărițe din Republica Moldova, aflată pe malul Nistrului la o distanță de 15 km de orașul Otaci. În studiul inginerului-arhitect Nicolae Tiganco "", publicat în 1928 la Chișinău, în cartea "Comisiunea monumentelor istorice", putem citi: "Locul ales pentru schitul Rudi est unul din cele mai frumoase. Arhitectura bisericii din Rudi are un caracter bine pronunțat al bisericilor moldovenești din veacul al XVI-lea. Dimensiunile generale ale bisericii nu sunt mari: lungimea
Mănăstirea Rudi () [Corola-website/Science/315310_a_316639]
-
toate bisericile Basarabiei au păstrat aceste profuuri numai ușile și ferestrele bisericii Sfântul Dumitru din Orhei, zidită de Vasile Lupu, și ale paraclisului din cetatea Hotinului. Biserica din Rudi, din acest punct de vedere, este monumentul eel mai interesant și Comisiunea monumentelor istorice a avut toate motivele sa o declare în anul 1921 monument istoric, construit în vechiul stil moldovenesc". În anul 1777, cu binecuvîntarea episcopului Inochentie de la Huși (1752-1782), pe moșia fraților Andronachi și Teodor Rudea (cei doi Rudii) și
Mănăstirea Rudi () [Corola-website/Science/315310_a_316639]
-
finalizat studiile în arhitectura civilă și religioasă printr-o specializare în arheologia românească. Și-a exprimat întotdeauna interesul pentru istoria arhitecturii și pentru conservarea patrimoniului arhitectural. Pe lângă restaurările unor biserici vechi, a lucrat de multe ori împreună cu Nicolae Iorga, Președintele Comisiunii Monumentelor Istorice după 1919, pentru protejarea unor clădiri cu o valoare istorică deosebită. Toma T. Socolescu era unul dintre cei mai apreciați arhitecți și era solicitat de importante familii ale României. Scrierile sale, în care obișnuia să se retragă, demonstrează
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
în naos și in absida altarului sunt sesizabile câteva fragmente de pictură, reminiscențe ale bogatului decor care împodobea odinioară pereții sfântului lăcaș. De sub stratul de var sub care stătuseră ascunse mai bine de trei secole, restauratorul Ferenc Storno, din însărcinarea Comisiunii Monumentelor Istorice din Budapesta, a scos la lumină, în anul 1869, cele dintâi mărturii ale bogatei vestimentații murale de odinioară; alte relevee au fost executate de Imre Steindl în 1873. Ansamblul pictural ar fi fost dezvăluit, probabil, în totalitate, dacă
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
fuzionat cu "Excelsior Craiova" și astfel s-a nascut Excelsior-Oltenia Craiova. Cu ocazia Divizia A 1914-1915, desfășurată în perioada septembrie-noiembrie 1915, echipa olteana încheie competiția pe ultimul loc dintre cele șase echipe participante. Ziarul Rampă - 2 Oct. 1920 Football Membrii comisiunei de Foot ball Asociație al U.C.F.A întruniți în ziua de marți 28 Sept. a.c oră 9 seară la localul P.S.S.R. a fixat următorul program pentru ziua de Duminică 3 Octombrie. Categoria I Craiova Oltenia - Venus București la
Oltenia Craiova () [Corola-website/Science/326995_a_328324]
-
ieșene, fiind numit, în 1907, profesor agregat definitiv. Ulterior, în 1913, Corneliu Șumuleanu devine profesor titular și conduce această disciplină până la moartea sa, în 1937. Profesorul Șumuleanu a fost membru în Consiliul sanitar superior între anii 1920-1930 și membru în Comisiunea Tehnică permanentă pentru represiunea fraudelor în vinicultură (1915-1937). A realizat cercetări privind compoziția apelor minerale de la Bălțătești, Budachi, Covasna și Slănic și a pus la punct metode micro-analitice pentru studiul vinurilor din România. În 1896 Corneliu Șumuleanu s-a căsătorit
Corneliu Șumuleanu () [Corola-website/Science/323069_a_324398]
-
pridvorul în fața intrării. Lemnele din pridvor par a fi mai puțin uzate decât cele din pereți, indicând un adaus al pridvorului într-o fază secundară. Biserica a fost restaurată în anul 1888, după un incendiu, și în 1939-1940, în regia Comisiunii Monumentelor Istorice. Biserica din Merișani are dimensiuni modeste, planimetrie comună și câteva elemente artistice care o scot în evidență. De la vest la est, biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor închis, tindă și naos, despărțite de un perete
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]