4,120 matches
-
și până în 1920. În prezent, teritoriul său se află în centrul Slovaciei. Capitala comitatului a fost orașul Banská Bystrica (în , în ). se învecina la vest cu comitatele Bars (Tekov) și Turóc (Turiec), la nord cu Liptó (Liptov), la est cu Comitatul Gömör-Kishont (Gemer-Malohont) și la sud cu comitatele Nógrád (Novohrad) și Honț. Teritoriul comitatului era situat de-a lungul râului Hron, cu aproximație între Krupina și Brezno. Comitatul era caracterizat prin intensive activități miniere. Suprafață comitatului în 1910 era de 2
Comitatul Zvolen () [Corola-website/Science/320107_a_321436]
-
se află în centrul Slovaciei. Capitala comitatului a fost orașul Banská Bystrica (în , în ). se învecina la vest cu comitatele Bars (Tekov) și Turóc (Turiec), la nord cu Liptó (Liptov), la est cu Comitatul Gömör-Kishont (Gemer-Malohont) și la sud cu comitatele Nógrád (Novohrad) și Honț. Teritoriul comitatului era situat de-a lungul râului Hron, cu aproximație între Krupina și Brezno. Comitatul era caracterizat prin intensive activități miniere. Suprafață comitatului în 1910 era de 2.634 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul
Comitatul Zvolen () [Corola-website/Science/320107_a_321436]
-
comitatului a fost orașul Banská Bystrica (în , în ). se învecina la vest cu comitatele Bars (Tekov) și Turóc (Turiec), la nord cu Liptó (Liptov), la est cu Comitatul Gömör-Kishont (Gemer-Malohont) și la sud cu comitatele Nógrád (Novohrad) și Honț. Teritoriul comitatului era situat de-a lungul râului Hron, cu aproximație între Krupina și Brezno. Comitatul era caracterizat prin intensive activități miniere. Suprafață comitatului în 1910 era de 2.634 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul Zvolen a fost format în secolul
Comitatul Zvolen () [Corola-website/Science/320107_a_321436]
-
Bars (Tekov) și Turóc (Turiec), la nord cu Liptó (Liptov), la est cu Comitatul Gömör-Kishont (Gemer-Malohont) și la sud cu comitatele Nógrád (Novohrad) și Honț. Teritoriul comitatului era situat de-a lungul râului Hron, cu aproximație între Krupina și Brezno. Comitatul era caracterizat prin intensive activități miniere. Suprafață comitatului în 1910 era de 2.634 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul Zvolen a fost format în secolul XII, cănd mare parte din teritoriul său a fost cucerit de Regatul Ungariei, dintr-
Comitatul Zvolen () [Corola-website/Science/320107_a_321436]
-
Liptó (Liptov), la est cu Comitatul Gömör-Kishont (Gemer-Malohont) și la sud cu comitatele Nógrád (Novohrad) și Honț. Teritoriul comitatului era situat de-a lungul râului Hron, cu aproximație între Krupina și Brezno. Comitatul era caracterizat prin intensive activități miniere. Suprafață comitatului în 1910 era de 2.634 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul Zvolen a fost format în secolul XII, cănd mare parte din teritoriul său a fost cucerit de Regatul Ungariei, dintr-un domeniu regal imens ("Zvolen dominium"). Inițial, teritoriul
Comitatul Zvolen () [Corola-website/Science/320107_a_321436]
-
comitatele Nógrád (Novohrad) și Honț. Teritoriul comitatului era situat de-a lungul râului Hron, cu aproximație între Krupina și Brezno. Comitatul era caracterizat prin intensive activități miniere. Suprafață comitatului în 1910 era de 2.634 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul Zvolen a fost format în secolul XII, cănd mare parte din teritoriul său a fost cucerit de Regatul Ungariei, dintr-un domeniu regal imens ("Zvolen dominium"). Inițial, teritoriul său includea comitatele de mai tarziu Árva (Orava), Turóc (Turiec) și Liptó
Comitatul Zvolen () [Corola-website/Science/320107_a_321436]
-
era de 2.634 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul Zvolen a fost format în secolul XII, cănd mare parte din teritoriul său a fost cucerit de Regatul Ungariei, dintr-un domeniu regal imens ("Zvolen dominium"). Inițial, teritoriul său includea comitatele de mai tarziu Árva (Orava), Turóc (Turiec) și Liptó (Liptov), care au devenit comitate separate la începutul secolului al XIV-lea. Capitala comitatului a fost castelul Pustý hrad de lângă Zvolen, apoi de la începutul secolului al XV-lea a fost Castelul
Comitatul Zvolen () [Corola-website/Science/320107_a_321436]
-
în secolul XII, cănd mare parte din teritoriul său a fost cucerit de Regatul Ungariei, dintr-un domeniu regal imens ("Zvolen dominium"). Inițial, teritoriul său includea comitatele de mai tarziu Árva (Orava), Turóc (Turiec) și Liptó (Liptov), care au devenit comitate separate la începutul secolului al XIV-lea. Capitala comitatului a fost castelul Pustý hrad de lângă Zvolen, apoi de la începutul secolului al XV-lea a fost Castelul Zvolen și din jurul anului 1760 orașul Banská Bystrica (în ). La sfârșitul Primului Război Mondial, teritoriul său
Comitatul Zvolen () [Corola-website/Science/320107_a_321436]
-
a fost cucerit de Regatul Ungariei, dintr-un domeniu regal imens ("Zvolen dominium"). Inițial, teritoriul său includea comitatele de mai tarziu Árva (Orava), Turóc (Turiec) și Liptó (Liptov), care au devenit comitate separate la începutul secolului al XIV-lea. Capitala comitatului a fost castelul Pustý hrad de lângă Zvolen, apoi de la începutul secolului al XV-lea a fost Castelul Zvolen și din jurul anului 1760 orașul Banská Bystrica (în ). La sfârșitul Primului Război Mondial, teritoriul său a devenit parte componentă a noului stat Cehoslovacia, aceste
Comitatul Zvolen () [Corola-website/Science/320107_a_321436]
-
secolului al XV-lea a fost Castelul Zvolen și din jurul anului 1760 orașul Banská Bystrica (în ). La sfârșitul Primului Război Mondial, teritoriul său a devenit parte componentă a noului stat Cehoslovacia, aceste modificări de granițe fiind recunoscute prin Tratatul de la Trianon (1920). Comitatul Zvolen ("Zvolenská župa") a continuat să existe până în 1927, dar a avut granițe diferite. În timpul celui de-al doilea război mondial (1939-1945), cănd Cehoslovacia a fost temporar divizată, regiunea Hron ("Pohronská župa") a făcut înființată în 1940 ca parte din
Comitatul Zvolen () [Corola-website/Science/320107_a_321436]
-
1927, dar a avut granițe diferite. În timpul celui de-al doilea război mondial (1939-1945), cănd Cehoslovacia a fost temporar divizată, regiunea Hron ("Pohronská župa") a făcut înființată în 1940 ca parte din Slovacia independența, teritoriul său corespunzând cu cel al comitatului Zvolen ("Zólyom"). Capitala regiunii a fost orașul Banská Bystrica. După război, regiunea Zvolen a revenit iarăși Cehoslovaciei. Împreună cu părțile slovace ale fostelor comitate Honț și Gömör-Kishont (Gemer-Malohont), ea a făcut parte din regiunea Banská Bystrica ("Banskobystrický kraj"), fondată în 1948
Comitatul Zvolen () [Corola-website/Science/320107_a_321436]
-
župa") a făcut înființată în 1940 ca parte din Slovacia independența, teritoriul său corespunzând cu cel al comitatului Zvolen ("Zólyom"). Capitala regiunii a fost orașul Banská Bystrica. După război, regiunea Zvolen a revenit iarăși Cehoslovaciei. Împreună cu părțile slovace ale fostelor comitate Honț și Gömör-Kishont (Gemer-Malohont), ea a făcut parte din regiunea Banská Bystrica ("Banskobystrický kraj"), fondată în 1948. În 1993, Cehoslovacia s-a divizat din nou, iar Zvolen a devenit parte a Slovaciei. În 1910, populația comitatului era de 133.700
Comitatul Zvolen () [Corola-website/Science/320107_a_321436]
-
părțile slovace ale fostelor comitate Honț și Gömör-Kishont (Gemer-Malohont), ea a făcut parte din regiunea Banská Bystrica ("Banskobystrický kraj"), fondată în 1948. În 1993, Cehoslovacia s-a divizat din nou, iar Zvolen a devenit parte a Slovaciei. În 1910, populația comitatului era de 133.700 locuitori, dintre care: La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului "Zvolen/Zólyom" erau următoarele:
Comitatul Zvolen () [Corola-website/Science/320107_a_321436]
-
din regiunea Banská Bystrica ("Banskobystrický kraj"), fondată în 1948. În 1993, Cehoslovacia s-a divizat din nou, iar Zvolen a devenit parte a Slovaciei. În 1910, populația comitatului era de 133.700 locuitori, dintre care: La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului "Zvolen/Zólyom" erau următoarele:
Comitatul Zvolen () [Corola-website/Science/320107_a_321436]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Hajdú sau Hajdúság" (în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei și a Republicii Ungare în perioada 1876-1950. În prezent, majoritatea teritoriului fostului comitat face parte din județul Hajdú-Bihar (aflat în estul Ungariei). Capitala comitatului a fost orașul Debrețin (în , în ). se învecina la vest cu comitatele Jász-Nagykun-Szolnok, Heves și Borsod, la nord și est cu Comitatul Szabolcs și la sud cu comitatele Bihor
Comitatul Hajdú () [Corola-website/Science/320099_a_321428]
-
cunoscut și ca "Varmeghia Hajdú sau Hajdúság" (în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei și a Republicii Ungare în perioada 1876-1950. În prezent, majoritatea teritoriului fostului comitat face parte din județul Hajdú-Bihar (aflat în estul Ungariei). Capitala comitatului a fost orașul Debrețin (în , în ). se învecina la vest cu comitatele Jász-Nagykun-Szolnok, Heves și Borsod, la nord și est cu Comitatul Szabolcs și la sud cu comitatele Bihor ("Bihar") și Bichiș ("Békés"). Râul Tisa ("Tisza") intersecta limita sa vestică
Comitatul Hajdú () [Corola-website/Science/320099_a_321428]
-
unitate administrativă a Regatului Ungariei și a Republicii Ungare în perioada 1876-1950. În prezent, majoritatea teritoriului fostului comitat face parte din județul Hajdú-Bihar (aflat în estul Ungariei). Capitala comitatului a fost orașul Debrețin (în , în ). se învecina la vest cu comitatele Jász-Nagykun-Szolnok, Heves și Borsod, la nord și est cu Comitatul Szabolcs și la sud cu comitatele Bihor ("Bihar") și Bichiș ("Békés"). Râul Tisa ("Tisza") intersecta limita sa vestică. Pusta Hortobágy se afla pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era
Comitatul Hajdú () [Corola-website/Science/320099_a_321428]
-
perioada 1876-1950. În prezent, majoritatea teritoriului fostului comitat face parte din județul Hajdú-Bihar (aflat în estul Ungariei). Capitala comitatului a fost orașul Debrețin (în , în ). se învecina la vest cu comitatele Jász-Nagykun-Szolnok, Heves și Borsod, la nord și est cu Comitatul Szabolcs și la sud cu comitatele Bihor ("Bihar") și Bichiș ("Békés"). Râul Tisa ("Tisza") intersecta limita sa vestică. Pusta Hortobágy se afla pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 3.343 km², incluzând suprafețele de apă. Regiunea Hajdúság
Comitatul Hajdú () [Corola-website/Science/320099_a_321428]
-
fostului comitat face parte din județul Hajdú-Bihar (aflat în estul Ungariei). Capitala comitatului a fost orașul Debrețin (în , în ). se învecina la vest cu comitatele Jász-Nagykun-Szolnok, Heves și Borsod, la nord și est cu Comitatul Szabolcs și la sud cu comitatele Bihor ("Bihar") și Bichiș ("Békés"). Râul Tisa ("Tisza") intersecta limita sa vestică. Pusta Hortobágy se afla pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 3.343 km², incluzând suprafețele de apă. Regiunea Hajdúság a avut un statut special în
Comitatul Hajdú () [Corola-website/Science/320099_a_321428]
-
se învecina la vest cu comitatele Jász-Nagykun-Szolnok, Heves și Borsod, la nord și est cu Comitatul Szabolcs și la sud cu comitatele Bihor ("Bihar") și Bichiș ("Békés"). Râul Tisa ("Tisza") intersecta limita sa vestică. Pusta Hortobágy se afla pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 3.343 km², incluzând suprafețele de apă. Regiunea Hajdúság a avut un statut special în Regatul Ungariei, dar comitatul Hajdú a fost constituit abia în anul 1876, odată cu reorganizarea administrativă a Ungariei. El a
Comitatul Hajdú () [Corola-website/Science/320099_a_321428]
-
la vest cu comitatele Jász-Nagykun-Szolnok, Heves și Borsod, la nord și est cu Comitatul Szabolcs și la sud cu comitatele Bihor ("Bihar") și Bichiș ("Békés"). Râul Tisa ("Tisza") intersecta limita sa vestică. Pusta Hortobágy se afla pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 3.343 km², incluzând suprafețele de apă. Regiunea Hajdúság a avut un statut special în Regatul Ungariei, dar comitatul Hajdú a fost constituit abia în anul 1876, odată cu reorganizarea administrativă a Ungariei. El a fost constituit
Comitatul Hajdú () [Corola-website/Science/320099_a_321428]
-
Bichiș ("Békés"). Râul Tisa ("Tisza") intersecta limita sa vestică. Pusta Hortobágy se afla pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 3.343 km², incluzând suprafețele de apă. Regiunea Hajdúság a avut un statut special în Regatul Ungariei, dar comitatul Hajdú a fost constituit abia în anul 1876, odată cu reorganizarea administrativă a Ungariei. El a fost constituit prin unirea districtului Hajdúság cu părți ale comitatelor Bihor ("Bihar") și Szabolcs. În anul 1950, după cel de-al doilea război mondial, comitatul
Comitatul Hajdú () [Corola-website/Science/320099_a_321428]
-
incluzând suprafețele de apă. Regiunea Hajdúság a avut un statut special în Regatul Ungariei, dar comitatul Hajdú a fost constituit abia în anul 1876, odată cu reorganizarea administrativă a Ungariei. El a fost constituit prin unirea districtului Hajdúság cu părți ale comitatelor Bihor ("Bihar") și Szabolcs. În anul 1950, după cel de-al doilea război mondial, comitatul Hajdú a fost unit cu partea ungurească a fostului comitat antebelic Bihor ("Bihar") și cu unele părți mici din fostul comitat Szabolcs, fiind format județul
Comitatul Hajdú () [Corola-website/Science/320099_a_321428]
-
comitatul Hajdú a fost constituit abia în anul 1876, odată cu reorganizarea administrativă a Ungariei. El a fost constituit prin unirea districtului Hajdúság cu părți ale comitatelor Bihor ("Bihar") și Szabolcs. În anul 1950, după cel de-al doilea război mondial, comitatul Hajdú a fost unit cu partea ungurească a fostului comitat antebelic Bihor ("Bihar") și cu unele părți mici din fostul comitat Szabolcs, fiind format județul Hajdú-Bihar, cu capitala la Debrețin ("Debrecen"). În 1910, populația comitatului era de 253.863 locuitori
Comitatul Hajdú () [Corola-website/Science/320099_a_321428]
-
reorganizarea administrativă a Ungariei. El a fost constituit prin unirea districtului Hajdúság cu părți ale comitatelor Bihor ("Bihar") și Szabolcs. În anul 1950, după cel de-al doilea război mondial, comitatul Hajdú a fost unit cu partea ungurească a fostului comitat antebelic Bihor ("Bihar") și cu unele părți mici din fostul comitat Szabolcs, fiind format județul Hajdú-Bihar, cu capitala la Debrețin ("Debrecen"). În 1910, populația comitatului era de 253.863 locuitori, dintre care: La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului "Hajdú" erau
Comitatul Hajdú () [Corola-website/Science/320099_a_321428]