7,605 matches
-
pragmatica din linia Școlii filosofice de la Oxford (Ryle, Austin și Searle) ca studiu al actelor de limbaj. În această perspectivă a vorbi este un act guvernat de reguli precise, act ce modifică universul epistemic al interlocutorului și/sau atitudinea sa comportamentală. Corelativ, a înțelege un enunț înseamnă a identifica în afara conținutului său informațional finalitatea pragmatică (adică forța sa ilocuționară de ordin, cerere, aserțiune etc.). PRESUPOZIȚIE Componentă a unui element lingvistic ce rezistă la proba negației și interogației. Presupoziția aparține nivelului lingvistic
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
8. Retorica discursului publicitar ................................................. 153 6.8.1. Retorica iconică .................................................................... 153 6.8.2. Retorica lingvistică ............................................................... 157 7. SEMIOTICA GLUMEI .............................................................. 162 7.1. Actul umoristic în perspectivă lingvistică și enciclopedică .... 162 7.2. Convenție și deconstrucție ....................................................... 166 7.3. Normă comportamentală/vs/normă lingvistică ........................ 169 7.4. Sens fundamental. Sens contextual .......................................... 172 7.5. Calcul interpretativ și ierarhia competențelor ......................... 175 8. SEMIOTICA GESTUALĂ ......................................................... 181 8.1. Comunicare și gestualitate. Conexiuni interdisciplinare ......... 181 8.2. Incidențe în diacronia gestualității .......................................... 186 8.3
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
societăți romane s-au născut imitând realitățile cunoscute și preluate din societatea ateniană. De la simpla observație de natură sociologică până la parodie pasul s-a făcut cu ușurință. Așa de pildă, chiar anumiți autori latini au luat în derâdere intrinsecul mimetism comportamental. Petronius a satirizat modul propriu romanilor de a cultiva arta spectacolului teatral bazat pe muzică, dans și pantomimă, în linia reprezentărilor încetățenite de la greci, uneori în defavoarea textului dramatic redat doar lacunar. "Influența copleșitoare a modelelor literare grecești a guvernat în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
să nu ne surprindă cu intervențiile lui. Există însă și excepții, momente în care iese în evidență parodia anumitor stiluri, precum cel juridic ori discursiv-retoric. Parodia neliterară a anumitor categorii umane care fie dezvoltau mentalități imitative, fie includeau chiar modele comportamentale ori societale preluate numai formal, fără a fi atins în prealabil, cum ar adăuga Maiorescu, și "adâncimea" fondului face transferul către celelalte zone spre care converg interpretări din cele mai diferite. Întâi de toate, spre zona satirei, nu doar a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Ne-am îmbrăcat prin urmare cu grijă, uitând de toate nenorocirile", " Între timp, așa îmbrăcați cum eram") și îl determină să fie atent la cele mai mici detalii ale celorlalte personaje, doar că acestea nu mai sunt, ca în satiră, comportamentale, ci vestimentare ("deodată am zărit un bătrân chel, îmbrăcat cu o tunică roșcată, jucându-se cu mingea printre băieți pletoși", "în vreme ce admiram aceste rafinamente"165). De fapt, perspectiva asupra descrierilor pare ea însăși malițios efeminată, într-atât de iscoditoare și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și tulburarea ce o încerca la vederea acestei pâlnii îl făcea să se bucure și totodată să sufere și să plângă ca un copil". În fragmentul de mai sus, deformarea spațiului are un ecou imediat în poetica personajului, provocând modificarea comportamentală a protagonistului însuși. Stamate cunoaște răsturnări de situație care-l fac să se alinieze literaturii de analiză psihologică a momentului. Epicul evenimențial e dublat de o punere sub lupă a instituției căsătoriei însăși, ceea ce se tot făcea, în perioada interbelică
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Părinții pot influența copilul în vederea desăvârșirii muncii făcute de școală. Consider că numai printr-o colaborare școală familie se poate ajunge la obținerea rezultatelor bune, dat fiind faptul că învățătorul vede copilul mai ales în clasă, scăpându-i acele particularități comportamentale, ce acționează nu numai în mediul familial, iar părinții nu găsesc nicio explicație unor fapte care nu au aparent niciun suport în explicarea comportamentului de acasă. Deci elevii nu pot fi înțeleși pe deplin fără a ști ce li se
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
etică, dacă pe de o parte caută să schimbe și să ofere un sens valorilor întregii societăți omenești, pe de alta urmărește să atingă direct conștiința individului pentru a înlătura violența. Învățătura lui Isus, mai mult decât o simplă normă comportamentală, este o profeție spre care trebuie să se tindă. Predica de pe munte este maximul răsturnării scării de valori: deși aparent Isus nu interzice uciderea, cu toate acestea El depășește preceptul antico-testamentar, îndepărtând din rădăcină dispozițiile interioare favorabile acestui rezultat. Ba
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cu psihopatia sau delincvența juvenilă. De asemenea, ele pot apărea și sub alte forme decât de sine stătătoare: În cadrul unei boli psihice de ordin psihotic sau În epilepsii, encefalopatii, tumori; ca reacții de protest, demisie sau alte modalități de manifestare comportamentală care traduc un caracter reactiv nevrotic; sub forma unui sindrom În cadrul anomaliilor de personalitate, forme rezistente la tratament și care constituie, de obicei, sursa psihopatiei adultului. Cauzele care duc la apariția tulburărilor de comportament pot fi: factorii genetici - rolul lor
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
un comportament repetitiv și vine pe neașteptate. Vagabondajul poate fi o continuare a fugii, este o atitudine deliberată față de mediul familial, școală și față de muncă. Copilul are conștiința Întregii sale conduite. La toate acestea se poate adăuga opoziționismul provocator, pattern comportamental caracterizat prin neascultare, negativism, provocare și opoziție față de autoritate. STUDIU DE CAZ TIP DE CAZ: TULBURĂRI DE COMPORTAMENT DE TIP OPOZIȚIONISM PROVOCATOR PREZENTAREA CAZULUI I. Date de identificare privind copilului Numele și prenumele: B.Ș. Vârsta: 15 ani Rangul nașterii
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
problemei Copilul B.Ș are, conform evaluării psihologice, un nivel intelectual de nivel mediu slab, memorie predominant mecanică, dificultăți de concentrare a atenției, vocabular sărac, imaturitate afectivă, slabă motivație școlară, temperament extrovert predominant coleric, voință slabă, aptitudini practice, prezintă manifestări comportamentale dezadaptative. Dacă În clasele primare nu a ieșit În evidență printr-un comportament care să deranjeze constant, exceptând acte specifice vârstei, Începând din clasa a V-a, odată cu schimbarea mediului școlar, a Început să se contureze și să se accentueze
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
și Protecția Copilului Iași; realizarea, Împreună cu copilul și reprezentantul legal al acestuia a planului de recuperare pentru copilul cu dizabilități; consilierea minorului de către specialiștii serviciului; prezentarea cazului În instanța de judecată cu propunerea ocrotirii copilului Într-un centru de reabilitare comportamentală; transferul copilului În centrul de reabilitare unde este antrenat Într-un program de recuperare/reabilitare vizând În special educarea În spiritul respectului față de lege, față de valorile morale, În sprijinul toleranței, demnității. VII. Recomandări monitorizarea cazului de către managerul de caz din cadrul
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
În sprijinul toleranței, demnității. VII. Recomandări monitorizarea cazului de către managerul de caz din cadrul Serviciului de Evaluare Complexă prin cooperarea cu specialiștii centrului; modificarea planului de recuperare, dacă este cazul și ajustarea acestuia funcție de nevoile copilului; evaluarea situației și a evoluției comportamentale după un an; integrarea În alt colectiv de copii/tineri la recomandarea specialiștilor care lucrează cu copilul.
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
Tulburările de comportament reprezintă dezordini relativ stabile fie În sfera comportamentală a individului, fie În mediul extern În care trăiește. Fiind o noțiune generică și, deci cuprinzătoare, tulburările de comportament includ În sfera lor: comportamentele aberante, generate de deficiențe și maladii neuropsihice; comportamentele deviante, prin care sunt desemnate abaterile subiectului de la
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
Învățare; situația În care copilul sau tânărul poate fi considerat un colaborator la acțiunile desfășurate pentru educația sa; corespondența totală Între solicitările formulate de școală și posibilitățile copilului de a le rezolva; existența unor randamente la Învățătură și pe plan comportamental considerate normale prin raportarea la posibilitățile copilului sau la cerințele școlii. Copiii cu tulburări de comportament sunt considerați neintegrați școlar și ridică evidente probleme În procesul de adaptare la cerințele mediului școlar. Pentru cei care au ajuns la tulburări de
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
Într-o mare măsură, de calitatea mediului școlar, personalitatea cadrelor didactice și Îndeosebi măiestria lor pedagogică, colaborarea școlii cu familia și ceilalți factori instituționali cu valențe educative. Fără Îndoială, un loc aparte Îl dețin: asistența psihopedagogică; sprijinirea elevilor cu tulburări comportamentale. Aceste modalități pot fi utilizate, cu bune rezultate, și de către cadrele didactice-Învățători și profesori de diferite specialități. În integrarea școlară a elevilor cu tulburări de comportament, educatorul trebuie să pună accent pe prezent și nu pe trecut, pe comportament și
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
specialități. În integrarea școlară a elevilor cu tulburări de comportament, educatorul trebuie să pună accent pe prezent și nu pe trecut, pe comportament și nu pe sentimente. În procesul educației el trebuie să dezvolte responsabilitatea personală a elevului asupra modelului comportamental. Elevul trebuie determinat să privească realitatea În față și să admită faptul că trecutul său nu mai poate fi reeditat. De asemenea, el trebuie să accepte responsabilitatea deplină pentru comportamentul său. Educatorul trebuie să considere importante Încercările elevului de a
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
Învățare, auzul sau văzul, tulburări tiroidiene, alergii alimentare. Copilul hiperactiv se dovedește a fi mai energic decât media Într-un mod lipsit de finalitate În situații obișnuite: la masă, la somn, În timpul activităților. Hiperactivul pare mereu În mișcare. Majoritatea problemelor comportamentale ale copiilor diagnosticați cu ADHD sunt legate de hiperactivitate și impulsivitate. Simptomele hiperactivității sunt prezente Înainte de 7 ani. Copiii hiperactivi sunt incapabili să și concentreze atenția asupra detaliilor sau fac erori prin neglijență. Activitatea este dezordonată, efectuată neglijent, fără un
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
demențiale), sau neuropsihice (epilepsie, tumori cerebrale, encefalopatii, traumatisme cranio-cerebrale), fie ca un sindrom (unic sau principal) În anomaliile de personalitate (caracteropatiile copilului, psihopatiile adolescentului). În alte situații ele pot constitui modalitatea de expresie a unor stări reactive, a unor reacții comportamentale accidentale sau a unor deprinderi negative de comportament. Între aspectul clinic și cel etiologic al tulburărilor de comportament nu se poate stabili un raport constant, căci una și aceeași deviere de conduită poate avea cauze diferite, dar și aceeași cauză
IMPLICAREA FAMILIEI ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Felicia BUGALETE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2189]
-
primare, sunt instabile și de scurtă durată, cu reacții vii necontrolate. Reacțiile de frică și rușine, fiind slab exprimate la acești copii, Îi privează de posibilitatea de a-și adapta comportamentul cerințelor școlare, sugestibilitatea lor este mărită. Elevii cu tulburări comportamentale se recrutează mai ales dintre cei cu sistem nervos excitabil, dezechilibrat, cu o slabă dezvoltare a procesului de inhibiție internă. Ei acceptă cu greu o frustrare, un reproș, o simplă remarcă. Prezintă atitudini refractare, opozabilitate, agresivitate, nervozitate la Încercările educative
IMPLICAREA FAMILIEI ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Felicia BUGALETE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2189]
-
Asociația Americană de Psihiatrie, În Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale, ediția a IV-a (DSM IV), consideră ADHD ca fiind o tulburare comportamentală de externalizare și o denumește „attention deficit disorder with or without hyperactivity (ADD, ADHD)”. Deși cauza exactă a ADHD rămâne necunoscută, cercetările s-au intensificat În ultimul timp. În momentul de față, se consideră că ADHD este cel mai probabil
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
a ADHD rămâne necunoscută, cercetările s-au intensificat În ultimul timp. În momentul de față, se consideră că ADHD este cel mai probabil de natură neurobiologică. Cercetătorii au evidențiat Însă și alte posibile cauze. Istoricul familial de alcoolism, tulburări afective, comportamentale sau atenționale pare să se asocieze cu un risc crescut de ADHD (Cantwell, 1976). Acest fapt poate implica un anumit model genetic comun al acestor două afecțiuni. În prezent, este cunoscut faptul că ADHD este o afecțiune neurobiologică datorată unui
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
mai comună arie de inadaptare este În activitatea școlară, un procent notabil de copii cu ADHD (23 - 30%) nu au performanțe școlare la nivelul vârstei și capacității lor intelectuale (Epstein, 1991, Frocl&Lahey, 1991, Shaywitz&Shaywitz, 1991). Cu toate că pattern-urile comportamentale ale ADHD nu reprezintă În sine dizabilități de Învățare, aproximativ o treime dintre acești copii au probleme de Învățare (NIMH, 1999). Adesea, cei care identifică și semnalează simptomele sunt chiar cadrele didactice, deoarece cerințele stricte ale mediului școlar scot În
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
a ameliora comportamentul copiilor din Școala “Alexandru cel Bun” Iași, diagnosticați cu ADHD de serviciul de pedopsihiatrie. În acest scop, am abordat o intervenție psihologică multimodală (centrată pe copil, familie și școală), utilizând tehnici de tip cognitiv-comportamental și experiențial. Intervenția comportamentală reprezintă un set specific de intervenții prin care părinții și cadrele didactice Învață tehnici comportamentale, cum ar fi sistemul de recompense, care au ca scop Întărirea comportamentelor dezirabile, respectarea regulilor și reducerea comportamentelor indezirabile ale copilului. Modificarea comportamentului este de
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
de pedopsihiatrie. În acest scop, am abordat o intervenție psihologică multimodală (centrată pe copil, familie și școală), utilizând tehnici de tip cognitiv-comportamental și experiențial. Intervenția comportamentală reprezintă un set specific de intervenții prin care părinții și cadrele didactice Învață tehnici comportamentale, cum ar fi sistemul de recompense, care au ca scop Întărirea comportamentelor dezirabile, respectarea regulilor și reducerea comportamentelor indezirabile ale copilului. Modificarea comportamentului este de fapt un instrument psihologic, folosit pentru schimbarea tiparelor existente ale comportării unei persoane și pentru
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]