8,042 matches
-
activated. What we perceive, according to the processes în our sensorial and nervous system, are instances of the dynamic object which turn into instances of the immediate object. If the dynamic object is exterior to the sign, being known through conceptual images, the immediate object is interior to the sign, being the form of the content of the former object. This flow from the dynamic object towards the immediate one is accomplished through the presence of a subject. În their book
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
and thirdness, rendered by the prefix "hetero-" (sets of actualized terms which enter into a possible reconciliation of their differences). This level of incompleteness and underdetermination reveals the infinity of interpretations which cannot be limited to a particular set of conceptual knots. Aș we have already mentioned, Marcel Danesi builds his theory of metaphors and of decoding exactly on this type of a circuit which lies beyond Peirce's theory, through a vertical representation of the layers of the metaforms, meta-metaforms
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
of the layers of the metaforms, meta-metaforms and metasymbols. A plausible explanation of this interrelation necessary to the flow of the object through the sign can be also found în the cognitive approaches. The mental spaces (Faucconier, Turner 2002) or conceptual structures (Langacker 1991; Jackendoff 2007) stând for those separate domains of referențial structures or for the layer of mental structure, independent from syntax and phonology. Conceptual structures or mental spaces are, according to Jackendoff (2007), greatly autonomous of language, but
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
be also found în the cognitive approaches. The mental spaces (Faucconier, Turner 2002) or conceptual structures (Langacker 1991; Jackendoff 2007) stând for those separate domains of referențial structures or for the layer of mental structure, independent from syntax and phonology. Conceptual structures or mental spaces are, according to Jackendoff (2007), greatly autonomous of language, but are, epistemologically, previous to it. Thus, we might explain why a single (non)verbal object will surpass iconicity or the layer of the metaform, în order
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
or symbolicity/ the layer of the metasymbol. The flow from objects through signs could be provided by the analysis of the mental spaces that the object "shaft" (țeapă) should activate for the Romanian cultural space: The dynamic network of the conceptual domains encompasses three mental spaces and at their junction there is created an implicit space: * the sensorial space. Through an association by inference or firstness, iconicity or the layer of the metaform is reached. Features such aș "metal" and "sharp
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
of a discursive corpus (1981). We will provide an alternative model of analysis to the reference discursive sequences (rds) through a certain "chrono-logy" of some schemes. Taking into account the intențional effects of a (corporate, political or literary) message, the conceptual content is formed, aș Pottier (1992: 224) mentions, of some major event lines (AȘ = the analytical scheme focused on state or evolutive events) and of some enunțiative intențional choices (BAȘ= built analytical schemes) which will permanently accompany and control any
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
imaginary, thus showing that production and consumption are interconnected. At the same time, the signifying images send some values through a cultural language which leads towards a moulded representation/ identity or towards what Daniel Bougnoux (2006: 9) labels aș "a conceptual chameleon". This new image is based on a dynamic relation between I Me Other (Baudrillard, Guillaume [1994] 2002), among which there is a continuous and permanent relation of interrelation, governed by tensivity (Moscovici, apud Markova [2003] 2004: 216-217), rendered through
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
sintagma Ends and Means Methodology (metodologia scop-mijloc). 42 O parte din acest subcapitol a fost publicat în Cmeciu, Camelia (2008a), "Managing the Semiotics beyond Fairy-Tales în Political Discourse", în Buletin Științific Universitatea "George Bacovia" , pp. 260-274. 43 Potrivit "modelului combinării conceptuale" (Fauconnier și Turner 2002), metaforă este o integrare conceptuală a patru sau mai multe spații mentale, care sunt mici domenii conceptuale construite pentru scopuri locale ale înțelegerii. Când apare o proiecție conceptuală, două spații mentale (sursă și țintă) sunt create
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
parte din acest subcapitol a fost publicat în Cmeciu, Camelia (2008a), "Managing the Semiotics beyond Fairy-Tales în Political Discourse", în Buletin Științific Universitatea "George Bacovia" , pp. 260-274. 43 Potrivit "modelului combinării conceptuale" (Fauconnier și Turner 2002), metaforă este o integrare conceptuală a patru sau mai multe spații mentale, care sunt mici domenii conceptuale construite pentru scopuri locale ale înțelegerii. Când apare o proiecție conceptuală, două spații mentale (sursă și țintă) sunt create. Aceste spații input conțin atât informații relevante, cât și
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
the Semiotics beyond Fairy-Tales în Political Discourse", în Buletin Științific Universitatea "George Bacovia" , pp. 260-274. 43 Potrivit "modelului combinării conceptuale" (Fauconnier și Turner 2002), metaforă este o integrare conceptuală a patru sau mai multe spații mentale, care sunt mici domenii conceptuale construite pentru scopuri locale ale înțelegerii. Când apare o proiecție conceptuală, două spații mentale (sursă și țintă) sunt create. Aceste spații input conțin atât informații relevante, cât și informații adiționale care țin de cultură, context, punct de vedere. Există alte
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
George Bacovia" , pp. 260-274. 43 Potrivit "modelului combinării conceptuale" (Fauconnier și Turner 2002), metaforă este o integrare conceptuală a patru sau mai multe spații mentale, care sunt mici domenii conceptuale construite pentru scopuri locale ale înțelegerii. Când apare o proiecție conceptuală, două spații mentale (sursă și țintă) sunt create. Aceste spații input conțin atât informații relevante, cât și informații adiționale care țin de cultură, context, punct de vedere. Există alte două spații de mijloc: a) spațiul generic, care se aplică ambelor
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de asistență socială; 2. pentru sociologia religiei. Ținând cont de specificul culturii noastre naționale, asistența socială laică 1 își poate apropia ca bun partener Biserica în tot ceea ce privește activitatea socială întreprinsă în România. Cercetarea noastră poate constitui un temei conceptual și metodologic pentru întemeierea științifică a relației stat-Biserică în privința activității de asistență socială și cu precădere în domeniul protecției copilului. Legat de sociologia religiei, cercetările sociologice pot urmări și analiza religiozitatea în instituțiile de ocrotire a copilului ale statului român
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
al comportamentului lui, experiența sacrului fiind experiența trăită a transcendentului și a inefabilului; potrivit lui Otto, omul religios descoperă un element de o calitate absolut specială, care se sustrage la tot ceea ce am numit rațional, care este cu totul inaccesibil comprehensiunii conceptuale și, ca atare, constituie ceva inefabil." (Enciclopedia de științe socio-umane..., 2004, p. 921). Această reabilitare a mers până mai recent când s-a ajuns la o nouă modalitate de studiere a religiosului, lucrul acesta fiind făcut de cei ce, de
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
filozofiei religioase, aceea a lui Rudolph Otto. El și-a propus să delimiteze elementele iraționale ale religiosului. Astfel că le definește în felul următor: "Prin "rațional" în ideea de divin înțelegem ceea ce intră în sfera posibilităților noastre de clară comprehensiune conceptuală, ceea ce intră în domeniul conceptelor familiare și definibile. Afirmăm, apoi, că sub acest domeniu al purei clarități se află o profunzime obscură, ce scapă nu sentimentelor, ci conceptelor noastre, și pe care din acest motiv o numim "irațional"" (Otto, [1917
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
al căror ultim fundament este experiența unor momente și stări de reculegere solemnă și de emoție puternică, ce dau naștere, în cei care le trăiesc, unui sentiment originar al existenței ca făptură. Elementul complementar al acestei stări, nu prin inferență conceptuală, ci prin simțire imediată, este experiența afectivă a unei puteri suverane inexprimabile." (Baechler, 2006, p. 501). "Orice concepție teistă despre Dumnezeu, dar îndeosebi și precumpănitor cea creștină, are ca trăsătură esențială faptul că, în ea, divinitatea este sesizată cu o
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
atribute sunt considerate ca "absolute", așadar ca "desăvârșite". Ele sunt tot atâtea concepte clare și distincte, accesibile gândirii și analizei raționale, ba chiar și definirii. Dacă numim rațional un lucru apt de a fi clar înțeles printr-o asemenea gândire conceptuală, atunci esența divinității descrise cu ajutorul acestor atribute poate fi desemnată drept rațională, iar religia care le recunoaște și le afirmă este și ea, în egală măsură, o religie rațională. Numai datorită lor este posibilă "credința", înțeleasă ca o convingere cristalizată
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
aibă izvorul exact în acea "maladie a ochiului" specifică decadenței, desemnată cu trivialul termen de "voyeurism". Artistul e un "inhibit sexual", un "masochist" , un "fetișist" și un "voyeurist". Mă opresc, deocamdată, aici. Ei bine, iată cum toate aceste "perversiuni", recalibrate conceptual, ajung să definească (și) mecanismul creativității eminesciene, oferind în același timp numeroase sugestii de interpretare. Trebuie apreciat așadar, finalmente, "gestul" curajos al lui E. Lovinescu, de a sublinia apăsat legătura "ombilicală" dintre erotism și creativitate, într-o epocă (cea interbelică
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
statistice sau matematice etc.)49. În fine, dezbaterea a continuat până prin 1899, cănd Ernest Solvay își lua sarcina de a organiza Școală de Științe Politice și Sociale (École des Sciences Politiques et Sociales), care va fi fost apropiată că structura conceptuală de Școală Comercială (École École de Commerce) înființată tot de el, cinci ani mai tarziu (Ernest Solvay a înființat și Institutul de Sociologie în 1902)50. În fine, putem spune că fondarea Școlii de Științe Politice și Sociale cu cele
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. PRINTED IN ROMANIA Zenobia NICULIȚĂ PSIHOSOCIOLOGIA COMUNITĂȚILOR VIRTUALE RELIGIOASE INSTITUTUL EUROPEAN 2011 CUPRINS ARGUMENT / 9 Capitolul I. COMUNITĂȚI SOCIALE ÎN SPAȚIUL VIRTUAL / 13 I.1. Delimitări conceptuale / 13 I.2. Controverse cu privire la existența comunităților virtuale / 19 I.3. Tipuri de comunități virtuale și aplicații ale acestora / 25 I.4. Design-ul comunităților virtuale / 31 I.5. Participarea la comunitățile virtuale / 37 I.6. Evoluția comunităților virtuale / 46
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
7. Comunități și identitate religioasă. Teoria locației identității religioase a lui Baker / 89 Capitolul III. COMUNITĂȚILE VIRTUALE RELIGIOASE. DE LA EXPERIENȚĂ SPIRITUALĂ LA EXPERIENȚĂ VIRTUALĂ / 93 III.1. Internetul ca spațiu nou de manifestare a comunităților religioase / 94 III.2. Delimitări conceptuale și caracteristici generale ale comunităților religioase / 97 III.3. Atitudini față de comunitățile virtuale religioase / 100 III.4. Paradoxurile comunităților religioase în spațiul virtual / 103 III.5. Cercetări cu privire la comunitățile virtuale religioase / 107 III.6. Impactul comunităților virtuale religioase asupra vieții
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
demersurilor de cercetare întreprinse a fost aceea de a plasa câteva repere care să delimiteze comunitățile virtuale religioase de limba română pe harta vastului spațiu social găzduit de rețeaua globală. Capitolul I Comunități sociale în spațiul virtual I.1. Delimitări conceptuale Orice încercare de definire a comunităților virtuale întâmpină o serie de dificultăți majore. Dacă este adevărat că noțiunea de comunitate socială, deși îndelung studiată, nu beneficiază de o definiție unanim acceptată, acest lucru este cu atât mai valabil în privința comunităților
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
serie de cercetători din domeniul științelor sociale atrag atenția cu privire la suprautilizarea termenului, ceea ce îl face să devină "mai degrabă un slogan decât o categorie analitică" (Barab, 2003). Aceste observații se dovedesc a fi pertinente și impun o serie de delimitări conceptuale care să izoleze spațiul virtual, comunicarea și comunitatea însăși. Dezbaterile cu privire la legitimitatea sau validitatea conceptului de comunitate virtuală se poartă între promotorii sau entuziaștii acestor forme de organizare socială și criticii lor. Ambele tabere utilizează argumente pertinente, valide, care contribuie
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
faptul că există diferențe majore între comunitățile sociale bazate pe relații directe între membrii lor (chiar dacă acestea împărtășesc adesea o identitate culturală construită imaginativ) și categoriile sociale definite cultural pe baza atribuirilor externe ale membrilor lor. În baza acestor delimitări conceptuale, relațiile mediate computerizat se înscriu în cea de-a doua situație, aceea a categoriilor sociale definite cultural. De aceeași parte a dezbaterii se plasează și Wittel (2001), care afirmă că formațiunile sociale online sunt, de fapt, o formă de rețea
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
din viața noastră online. Înțelegerea, controlul și dirijarea transformărilor suferite de către comunitățile umane în urma contactului cu spațiile virtuale și cu tehnologia sunt condiționate de extinderea limitelor gândirii dincolo de cele impuse de cultura locală, disciplina academică, afilierea politică, obiceiuri sau tipare conceptuale. Schimbarea este întotdeauna un proces dificil, întâmpinat cu atitudini ambivalente. Atât efectele negative enunțate mai sus, cât și cele pozitive legate de varietatea contactelor dintre oameni, resursele informaționale enorme, oportunitățile de educație pentru copii, de îmbunătățire a stării de sănătate
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
unele practici, obiceiuri și semnificații sunt transferate în această dimensiune (Campbell, 2005). Unele concepte pot deveni mai incluzive pentru a face loc noilor manifestări, în timp ce unele practici din cadrul comunităților locale se pot extinde și în spațiul virtual. III.2. Delimitări conceptuale și caracteristici generale ale comunităților religioase Încercările de definire a comunităților virtuale religioase includ două caracteristici principale: comunicarea mediată computerizat și temele de discuție religioase. Astfel, Campbell definește comunitățile din spațiul virtual ca fiind "grupuri online care facilitează interacțiunea dintre
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]