35,849 matches
-
tinerimii”, lansând totodată, spre a face față cheltuielilor de imprimare, apeluri cu liste de prenumerare și colectare de fonduri. În noiembrie 1894, când se credea că fuseseră depășite toate obstacolele, revista este oprită sub pretextul că nu ar fi fost conformă cu statutele societății. Chendi a propus atunci ca societatea să editeze un almanah, pentru care s-a și pornit o acțiune de colectare de material. Din cauza greutăților întâmpinate, almanahul a putut să apară abia în 1901, sub titlul „Almanahul Societății
SOCIETATEA ACADEMICA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
ființă umană, prin Supra-Eul său, se afirmă În conformitate cu principiul autoevaluării (putere, autoritate, prestigiu, afirmare de sineă. Se poate deduce că ființa umană este dublu polarizată. Ea este o „ființă a elanului pulsional”, prin care se afirmă ca existență și este conformă cu realitatea, dar, În egală măsură, ea este și o ființă a idealurilor, prin care caută În mod permanent să depășească realitatea, să se depășească pe sine Însăși, proiectându-se Într-un spațiu al transcendenței, conform cu valorile și cu aspirațiile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
continuare. Ca și În cazul psihanalizei și În sfera psihologiei morale există anumite legi sau principii legate, de data aceasta, de organizarea și funcționarea Supra-Eulul moral, a Eului personal și a raporturilor care se stabilesc Între acestea. Aceste principii sunt conforme cu natura și cu dinamica Supra-Eului moral, În special referitor la rolul normativ-represiv pe care acesta Îl exercită asupra Eului. Supra-Eul cenzurează moral toate acțiunile Eului prin intermediul conștiinței morale, care reprezintă instanța responsabilității individului, a Eului personal față de actele și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și atmosferei emoționale din familia de origine a copilului. Această etapă de formare a Eului corespunde copilăriei trăite În familie și ea are o importanță majoră. Se caracterizează prin asimilarea modelului familial, care oferă individului un prim tip de identitate conformă cu modelele parentale pe care le imită și cu stilul de viață al familiei respective. Importanța vieții În familie de la naștere până la intrarea În școală este esențială pentru formarea Supra-Eului. Conflictele din familie, carențele emoționale, frustrările, carențele educative vor influența
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Calea, Adevărul și Viața” (Ego sum via, et veritas, et vita, Ioan, Ev., 14, 18Ă. Așa cum am arătat, pentru I. Kant, ideea morală asociază binele cu datoria, făcând ca persoana să devină responsabilă de actele sale, care trebuie să fie conforme cu legea morală - imperativul categoric. În felul acesta, indiferent de doctrinele morale, ideea morală este ideea Binelui, făcut din datorie și supus reponsabilității. Ori, prin aceasta orice idee morală este conexă atât conștiinței morale, În fața căreia răspunde, cât și acțiunilor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
boală, accident, schimbări de locuință, de mod de viață, de profesiune, nivel de cultură, situație economică, statut marital, emigrare etcă. Din aceste motive, eu Îmi pun mereu problema existenței mele, a sensului acesteia, căutând a găsi răspunsurile cele mai favorabile, conforme cu situațiile de viață, care să corespundă cu aspirațiile mele, cu interesele și nevoile personale, cu plăcerile și dorințele mele. În mod firesc, Eu ocolesc pericolele și urmăresc realizarea propriilor mele dorințe. În sensul acesta, ca o continuă preocupare pentru
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sunt forme mascat-sublimate ale tendințelor revendicativ-agresive ale acestui model de persoană și de existență. Spre deosebire de tipul nostalgic-tradițional, care cultivă valorile morale și culturale, tipul revoltat le neagă, le refuză, luptă pentru a le desființa, pentru a le Înlocui cu altele conforme cu tendințele sale. Sentimentele morale caracteristice sunt revolta, ura, răzbunarea. Toate cele patru tipuri de personalitate și modelele lor psihobiografice corespunzătoare se manifestă În exterior prin felul de a fi al eului personal al individului, care-și pune amprenta asupra
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În continuare aspectele puterii. Puterea are mai multe accepțiuni sau nuanțe. Ea are În primul rând o semnificație psihologică, una morală și o a treia de ordin social. Psihologic, pentru că este o manifestare a persoanei. Moral, pentru că trebuie să fie conformă unui sistem de valori morale pe care le are incorporate persoana și pe care le reprezintă. Social, pentru că se afirmă ca acțiune a persoanei În afara acesteia, În lume, În relațiile sale cu ceilalți. Puterea rezultă din forța sufletească a persoanei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
permite” sau „Îmi interzice” de „a face” sau de „a nu face” o anumită acțiune, pe care eu intenționez să o Întreprind. Permisiunea ca și interdicția sunt atributele de cenzură morală ale supraeului, care evaluează dacă actele unei persoane sunt conforme sau contradictorii În raport cu principiile valorilor morale. Socrate spunea că „daimonionul” său interior este cel „care-l oprea de a acționa În anumite situații”. Greșim de fiecare dată atunci când „ne luăm permisiunea” de face ceva, fără a ține seama de „interdicții
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Atitudinea activă a persoanei față de propria sa viață presupune un eu puternic și echilibrat. În mod egal, o atitudine pasivă este rezultatul unui eu slab, instabil și cu tendință către dezechilibru. Acțiunile psihologice și semnificația morală a acestora vor fi conforme cu natura eului personal. Am prezentat mai sus aspectele atitudinii active. Ne vom ocupa În continuare de aspectele atitudinii pasive. Atitudinea pasivă denotă o slăbire a intereselor individului, o voință slabă, nehotărâre În acțiuni. Toate aceste trăsături, care sunt expresia
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
descrie Îngroparea unui fachir este Honigberger. El Însă nu se bazează pe fapte văzute, ci pe ceea ce i-a spus generalul Ventura, care asistase, Împreună cu guvernatorul provinciei, la Îngroparea unui fachir” - după care urmează relatarea Îngropării lui Haridas, peste tot conformă cu originalul german 1. Încă și mai important e faptul că Th. Iordănescu, vechiul student al lui Hasdeu și discipol al indianistului și iranistului Constantin Georgian, adoptă o atitudine critică (inclusiv statistică) nu numai asupra relatării lui Ventura și Honigberger
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
alte tipuri, care se abat de la normele valorice ale modelului cultural. Întrucât nu există persoană umană în afara societății, aceste tipuri sunt fie în conflict, fie în dezacord cu valorile modelului socio-cultural, fie direct antisociale. Pentru J. Szczepánski, tipurile care sunt conforme parțial sau deloc cu modelul socio-cultural sunt următoarele: oamenii de creație, care aduc idei noi, soluții, invenții organizatorice, descoperiri științifice și tehnice, îmbunătățiri practice, schimbând adesea prin activitatea lor normele valorice interioare ale modelului socio-cultural; oamenii medii, care prin munca
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
schimbând adesea prin activitatea lor normele valorice interioare ale modelului socio-cultural; oamenii medii, care prin munca, activitatea și acțiunile lor nu aduc nimic nou, dar contribuie la menținerea stării atinse de societate, îndeplinindu-și munca satisfăcător; ei au o atitudine conformă sau indiferentă față de societate; grupul persoanelor defavorizate din diferite cauze, în care sunt incluși următorii: - sociopații sau persoanele care, prin activitatea și conduitele lor, aduc pagube societății: infractori, hoți, cei care trăiesc din prejudiciile aduse altora, huligani sau criminali cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihologică a normalității, este important de menționat punctul de vedere al lui I. Kant, care notează că „Inteligența este și rămâne normală în viața practică, în măsura în care își manifestă și își păstrează caracterul empiric. Ea trebuie să fie și să rămână conformă cu experiența. Spiritul omenesc este prin urmare «sănătos» atunci când simte, judecă și hotărăște potrivit cu experiența și «bolnav», atunci când se depărtează sau chiar se înstrăinează de ea”. Acest punct de vedere demonstrează încă o dată că igiena mintală, modalitatea în care aceasta
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și cea a trupului, rezultă dintr-o proporție armonioasă între forțele care rezistă morții”. L. Frighi susține că nu trebuie să confundăm normalitatea culturală cu sănătatea mintală. Orice cultură își are devianții săi, iar, pe de altă parte, adaptarea socială conformă modelului de valori culturale este adevăratul atribut al sănătății mintale. În sensul acesta, indiferent de aspectele sale, după L. Frighi, ea trebuie să rămână în mod necesar raportată la normalitate. Astfel, patologicul se definește în sensul unui defect de adaptare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prețios al acestor relații. Astfel, modelele socio-culturale deschise, cu caracter tolerant și permisiv, oferă indivizilor posibilitatea de dezvoltare și evoluție liberă și creatoare. În sens contrar, modelele socio-culturale închise, cu caracter intolerant și represiv, rigide, obligă grupul uman să se conforme unor norme riguroase, absolut obligatorii, a căror nerespectare este sancționată, oprind în felul acesta evoluția și progresul social și spiritual și obligând la stagnare și regres. Ambele situații vor influența starea de sănătate mintală. Societățile și culturile „deschise” reprezintă condiția
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sociali; c) factorii psihologici endogeni, reprezentați prin: constituție, ereditate, temperament, caracter; comportament; factori patogeni variați. În ceea ce privește factorii circumstanțiali, aceiași autori menționează două grupe de circumstanțe, pozitive și negative: a) circumstanțele pozitive sunt date de: nivelul de trai crescut; acțiunile profesionale conforme cu aptitudinile; alternarea activității profesionale cu distracțiile; alimentația rațională; adaptarea pozitivă; grupul familial organizat; cultivarea valorilor sociale și cultural-morale pozitive; b) circumstanțele negative sunt reprezentate prin: suprasolicitarea profesională; dezorganizarea grupului familial; bolile somatice sau psihice; alcoolism sau toxicomanii diferite; carențele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
din cadrul comunității umane, întreaga comunitate trebuie să se conformeze normelor sociale, care sunt dictate în primul rând de rigorile impuse de structurile sociale ambientale. Ambientul social îi va obliga pe membrii comunității umane să adopte norme și modele de comportament conforme cu un anumit stil de viață, cu o anumită mentalitate și un mod de trai specific ambientului respectiv. În plus, dat fiind caracterul „artificial”, de construcție umană, al ambientului social, acesta nu va avea un statut durabil. El este permanent
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
plus, un aspect important este reprezentat de „experiența istorică” a societății date, de modalitățile de răspuns și adaptare a acesteia la „variațiile istorice” ale evenimentelor, la specificitatea „mecanismelor de apărare/adaptare” colective. Orice acțiune de igienă mintală trebuie să fie conformă cu spiritul societății respective. Ea trebuie în mod obligatoriu să respecte sistemul de valori tradiționale și modelele umane ale grupurilor sociale în interiorul cărora va acționa. Ea trebuie, de asemenea, să se integreze în sistemul de norme valorice și în cel
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de gândire sau comportament etc. În raport cu cele arătate, igiena mintală își propune să vină cu o serie de derivative, care ajută la descărcarea pulsiunilor tinerilor aflați la pubertate, canalizându-le interesele și energia emoțional-afectivă, ordonându-le comportamentul după niște criterii conforme cu dezvoltarea pozitivă a stării de sănătate mintală. În sensul acesta, trebuie cultivate următoarele aspecte: gustul și respectul pentru muncă; jocurile, sportul; tendințele și activitățile artistice; relațiile interpersonale pozitive; lecturile adecvate vârstei, stimulante, exemplare; activitățile recreative, dar și instructive. O
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
plus, de faptul că tulburările psihice din cursul adolescenței apar la personalități în curs de formare, de maturizare, în plină etapă de manifestare a unei „crize de dezvoltare” cu caracter natural. Din acest motiv, tulburările psihice ale adolescenților vor fi conforme cu trăsăturile lor psihologice. În sensul acesta, notăm ca mai frecvente și mai importante următoarele variante cu valoare tipologică: emotivul, paranoicul, deprimatul, perversul, ciclotimicul, schizofrenicul. Aceste tablouri clinice nu au însă un caracter bine conturat, ci apar ca semne de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este determinat de următorii factori: suferințe fizice majore; dureri insuportabile; depresii grave, melancoliforme; stări de angoasă; dorințe marcate de suicid; sentimentul de izolare; incomunicabilitatea; abandonarea și lipsa de securitate a persoanei; pierderea sentimentului vieții ca necesitate. Eutanasia pare a fi conformă cu sentimentele de libertate și de liberă opțiune ale persoanei. De fapt, ea este masca unei disperări în fața unor „situații-limită”, o formă de suicid. Ea este expresia unei incapacități de a se mai suporta pe sine însuși într-o asemenea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sunt bune, pozitive sub aspect etico-social. Rezultă din cele de mai sus faptul că, în înțelegerea sociopatiilor, un rol esențial îl are conceptul de „normă socială”. Normele sunt reperele comportamentului uman manifestat în orice fel de situație sau acțiune. Comportamentele conforme cu normele se numesc normative, ceea ce însă nu trebuie confundat cu normalul (E. Sagarin, A. Cohen, FOTO schemă p. 144 ACTE ANTISOCIALE (RESPINSE ȘI REPRIMATE DE SOCIETATE) RĂU ACTE NORMALE ACTE ACTE SOCIALE POZITIVE (ADMISE DE SOCIETATE) BUN COMPORTAMENT NEOBIȘNUIT
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de oportunități; normele reprezintă tendințe culturale. Așa cum se poate desprinde din cele discutate, conduitele de tip deviant prezintă o paletă extrem de variată și complexă de manifestări comportamentale, reacții, atitudini și acțiuni, care, prin caracterul lor, se opun formelor de conduită conforme cu normele socio-culturale, juridice și moral religioase ce reprezintă aspectul normal al acestora. Din aceste considerente trebuie să acceptăm faptul că devianța reprezintă efectul acțiunii unor „modele negative” asupra persoanei umane, care, plecând de la acestea, a „interiorizat anti-valori”. Modelele negative
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acțiuni se înscriu într-un program larg de igienă mintală, având rolul de recuperare și resocializare a bolnavului psihic cu evoluție clinică îndelungată. În cazul unor bolnavi cu evoluție defavorabilă către o stare defectuală postprocesuală, se impun măsuri de recuperare, conforme cu posibilitățile rămase după încheierea evoluției bolii. Se vor organiza ateliere protejate, de reprofesionalizare, activități utile cu caracter practic, se va încerca reinserția familială sau în locuri de muncă cu regim protejat etc. În toate situațiile mai sus descrise, igiena
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]