3,212 matches
-
Un om între oameni; de la Bacovia, nimic nou. Opera sa părea de mult încheiată și nimeni nu mai spera în vreo surpriză. Camil Petrescu aparținea prezentului; Bacovia - trecutului. E greu să plîngi pe cineva despre care pînă și unii dintre confrați credeau de mult că nu mai e. Cu excepția micului grup delegat să-l însoțeacă pe ultimul drum, lumea își vedea de treburile ei. în ziua apariției necrologului, editorialul „Scînteii” avea ca temă creșterea cantităților de legume pentru aprovizionarea populației. Pagina
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vechi și mai sentimental. Dar de ce, oare, numai păsările (și-ntr-un „Pastel” din Comedii... plopii: „Sărmanii plopi de lîngă moară/ Cum stau de singuri singurei -”) au diminutive la el? Un răspuns ar putea fi strofa următoare, scrisă de un confrate de al său romașcan: „Cine poate să priceapă/ Jalea plopului și plînsul?/ -Doar acela care-n lume / E stingher și el ca dînsul.” Ca să-l înțeleg cît mai amănunțit, încerc să abordez în diverse feluri și sub multiple pretexte lexicul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la marginea șuvoiului era o dovadă de imunitate la microbii agitațiilor, ca să nu zic de luciditate politică. E iarăși motiv de mirare și de laudă că pe Bacovia nu l-a cuprins febra războiului, dobîndită brusc de nu puțini dintre confrații săi după declanșarea conflictului ce avea să devină mondial. Deși oficial, țara se menținea în neutralitate, revistele și ziarele erau pline în acei ani de poeme și articole agitatorice. Iată, „Universul literar” de duminică 30 septembrie 1914 publica „îndemn la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
memorii și evocări, adică materiale utile alcătuirii biografiilor și monografiilor, lucrări care au devenit o necesitate culturală. Noi, romînii, am avut o oarecare întîrziere și în acest gen, situație regretabilă, care l-a făcut pe Ilarie Chendi să le adreseze confraților din vremea sa îndemnul: „Dați-ne monografiile scriitorilor noștri!’”, îndemn reluat (căci încă li se resimțea lipsa) de istoricii literari la începutul anilor ’60 ai secolului trecut. Una din multele glose la versul „O lume leneșă, cochetă” („Amurg violet”) ar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
n-a strălucit și n-a sfidat. A stat aproape tot timpul în penumbră, marcat de „teama de existență”. A trăit exclusiv ca un „visător” și ca un „marginal”, în ciuda titlului de „Maestru” cu care i se adresau unii dintre confrați. La noi, de la patruzecioptiști încoace, în vedetă s-au aflat poeții care au fost și jurnaliști. Bolintineanu, Bolliac, Eminescu, Octavian Goga, Tudor Arghezi, Adrian Păunescu și au făcut loc în conștiința publicului nu numai cu versurile, dar și cu articolele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cazul celor dintîi, mărturisirea rămîne însă la stadiul de schiță. Bacovia vine în poezie cu patimile omului obișnuit al epocii sale; vine de jos, nu de sus, dinspre viață, nu dinspre literatură; e mai liber în fața acesteia decît cei mai mulți dintre confrați. El nu-i preocupat de temele la modă, ci de propria-i „poveste”: cea a unui suflet rătăcitor aflat în impas ontologic. Eroarea multora dintre cei ce l-au comentat a fost aceea de a-l judeca exclusiv după norme
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
contextul propriu. Caracterizată drept "unul din cei mai talentați critici literari din secolul XX", scriitoarea posedă cum afirmă comentariul traducătorului atât virtutea înțelegerii celei mai întinse, cât și calitatea suverană a obiectivității, ceea ce îi permite să nu cruțe păcatele marilor confrați pe care-i citește; urmărind cu har formele specifice cele ale gravorului Piranesi, de exemplu , ea excelează totuși în apropierea de ansamblu a artelor, sesizând fundalul poetic al oricărei opere, dureroasa condiție a omului rupt de desăvârșire. Atitudinea eseistei, nu
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
care le avea față de camarazii săi, față de armată, se retrage din luptă, se închide în cortul său, și asistă indiferent la înfrângerile dezastruoase pe care troienii le administrează luptătorilor achei. Vanitatea lui Achille este atât de mare, încât nici umilințele confraților săi pe câmpul de luptă, nici rugămințile pe care Aiax, Ulyse și Phoenix veniți într-o solie i le adresează, nici făgăduirea unor daruri și onoruri strălucite nu-l determină să renunțe la hotărârea luată. Mai mult chiar, amenință că
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
unui colectiv de autori, ci a unuia singur, sper să fie cât se poate de clar, apoi, faptul că autorul cu pricina își asumă și selecția poeților incluși între copertele ei, și eventualele erori biobibliografice. Cum am întâmpinat, deja, din partea confraților, reacțiile cele mai neașteptate ("Cum? Crezi că merită efortul?!" sau "Chiar îți pierzi vremea! De unde atâția "poeți"? Iașul are abia vreo cinci nume demne de luat în seamă!"), nici o critică venită din partea celor care, odată prezentați în carte, m-au
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
-și trag "măreția/ din iașiotismul pițuitor". Cunoscătorii Iașului poetic de azi nu pot trece cu vederea, spre exemplu, aluziile pline de miez la această "succesiune plecând/ de la Zilieru/ și ajungând la contemporani,/ confruntați cu revizuirea/ lumii, Spiridonii/ Corbii, Lucianii" ori confratele cu dublă vocație "Doboș, doboșian vasilisc". Pe de altă parte, prin toată această sarabandă amețitoare de note de lectură critică, glose la propriile studii de istoria artei și ficțiuni ale biografiilor celebre, Mocanorfozele I și II reușesc să refacă, pe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cazuri, penelul autorului parodic devine, din empatic, vitriolant. Rezultatul laboriosului proces parodic devine astfel o eboșă de portret prea puțin amical, dacă nu caricat de-a binelea. Autodeclaratul "cămătar de semne" nu iartă viciile prea puțin literare ale unora dintre confrații întru poezie, fixându-le o dobândă nu întotdeauna mică pentru narcisism, ipocrizie, pasiunea neostoită pentru talanți, nuri sau aburi etilici. Iașul poetic de azi se poate de bună seamă recunoaște, cu luminile și mai ales umbrele lui, în dulcile-amărui poetizări
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în carnetele sale. Așa descoperă pedagogia unui tânăr șofer care potolește gura rea a soacrei într-un mod ieșit din comun. În viața literară este stimat, criticii literari îl numesc „un clasic în viață”, scriitorii buni îi caută prietenia, unii confrați îl urăsc sincer și îl injuriază sistematic (în „Săptămâna”, de pildă), criticii tineri sunt, în majoritate, alături de el și îi susțin cărțile. Când nu e provocat, P. este un om fermecător, îi plac mesele bune la Capșa, spune istorii amuzante
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
sistematic. Se formula totodată și obligația specialiștilor de "a restabili adevărul în legătură cu istoria regimului totalitar din România." O atare obligație decurge din statutul profesiei, firește, dar trebuie dedusă și din imperativul acestei clipe mari din istoria noastră. Pastișând expresia unui confrate, s-ar putea spune că fără souvenir, nu există avenir. Amintirea e o chestiune esențială a făpturii noastre, ca indivizi sau ca entitate colectivă. A o repune în drepturi, adică a-i asigura putința comunicării, a difuziunii roditoare, e mai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
au fost traduse în franceză, engleză, germană, italiană și greacă, autorul manifestându-și interesul pentru finalizarea unor astfel de transpuneri. Deceniul al patrulea, în care debutează dramaturgul, consemnează, în general, scrieri pentru scenă cu o atenție acordată preponderent contemporaneității. Spre deosebire de confrați, L. se arată preocupat de trecut și de mit, adică de o tematică ostentativ romantică. Teatrul lui nu stă sub semnul unei idei, singurul element stabil de legătură între cele mai reprezentative creații dramatice ale sale fiind componenta mistică declarată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
1950 (în colaborare cu Andrei Ivanovschi); Al. Voloșin, Pământul Kuznețkului, postfață Ion Călugăru, București, 1950 (în colaborare cu Elena Constantinescu); Leonid Andreev, Minciuna. Manuscrisul unui nebun, București, f.a. Repere bibliografice: Romicus [Romulus Seișanu], „Iuda”, U, 1934, 79; Sandu Teleajen, Piesa confraților I. Luca și G. Ciprian: „Iuda”, „Lumea”, 1934, 4776; Al. Kirițescu, „Iuda”, „Gazeta”, 1934, 64; Papadima, Creatorii, 477-482; Erasm [Petru Manoliu], „Rachierița”, „Credința”, 1935, 376; G. Dem. Loghin, „Icarii de pe Argeș”, „Cetatea Moldovei”, 1941, 11-12; Ciorănescu, Teatr. rom., 247-250; Șerban
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
mai mult decît atît, acolo unde nu există știri, ele trebuie inventate într-o accentuată ficționalizare a realității (o lansare de carte sau prezentarea unei personalități nu devine eveniment cultural decît atașată unui pseudo-event interpersonal: polemică sau invidie între doi confrați, animozități ireale etc.). Alături de generalizarea modelului televiziunii care caracterizează sistemul mediatic în ansamblul său (ziare preponderent iconice experiența franceză "Inforatin" sau cu pagina întîi exclusiv vizuală "Journal de Montréal"; știri flash în presa scrisă subsumate patternului videoclipului etc.), o altă
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
medic chirurg din România. Fiica unor negustori armeni cu stare, ea a absolvit Facultatea de Medicină din Iași. A ocupat, prin concurs, un post de medic secundar în chirurgie și a început să profeseze, după ce a fost întâmpinată de dezaprobarea confraților bărbați, care considerau o glumă faptul că o femeie dorește să devină medic chirurg. S-a căsătorit cu celebrul anatomist și antropolog Francisc I. Rainer, întemeietorul Institutului de Antropologie din România. Mobilizată în Primul Război Mondial, cu gradul de maior
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
unor medici, victime ale epidemiilor de tifos exantematic care izbucneau periodic. Ar trebui să încadrăm aici și efortul unui medic din aceste ținuturi, Nicolae Negură, pentru înființarea unei facultăți de medicină la Iași și care, decepționat până și de opoziția confraților, expiază tânăr, dominat de lipsa de răspuns la eforturile sale. Toate cele de mai sus îmi arată că scrisul acestei lucrări este o formă de rugăciune în care lumea trecută este analizată prin prisma unor valori de distanță (independența medicului
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
invitați erau Ana Blandiana, Gheorghe Tomozei, Adrian Păunescu, Nichita Stănescu, Ion Gheorghe, Mihai Negulescu și alții, a scos la iveală influența lui Nicolae Labiș asupra generației tinere. Cu această ocazie, Gheorghe Tomozei spunea: „Labiș este primul poet care a propus confraților o aplecare spre mit, spre miracolul folclorului; el era cel mai optimist dintre noi toți și nu era indiferent dacă este sau nu înțeles, fapt pentru care nu făcea concesii. Labiș este simbolul poetului comunist care își tratează temele cu
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Barcelona, 24-27 iunie, 1979. Ce este bun la un spital de urgență și în ce domenii trebuie perfecționată activitatea - sunt probleme care îl preocupă prioritar și concluziile sale de activitate profesională într-o asemenea instituție nu ezită să le comunice confraților săi din țară și forurilor științifice internaționale: „Experiența Spitalului clinic de Urgență București în perfecționarea asistenței chirurgicale de urgență (principii de organizare și metodologie), Craiova, 29 octombrie 1978; „Eficiența unui spital specializat pentru asistența medico-chirurgicală de urgență într-o metropolă
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
au vestit despre el. Iar secta, numită după el, a creștinilor, n-a încetat nici pînă astăzi.” Dacă textul este autentic și nu o interpunere a vreunui copist zelos, atunci Șaul este dovedit ca mincinos chiar de către un contemporan și confrate de-al lui, creștinii și-au luat nu-mele după cel crucificat la cererea rabinilor. Dar acest cuvînt era numai în limba getă și nici urmă la celelalte neamuri iar istoricii romani Tacitus și Suetoniu l-au folosit cu sensul de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
citați istorici ai bisericii iudeo-creștine, Eusebiu din Cezareea, spune în Istoria bisericească la V,19,3 că pe la mijlocul secolului ll, granițele religiei satanist-cretine se întindea în nord pînă în...Tracia, ori această zicere spulberă ca un crivăț mitul crăcănat de confrații lui întru plăsmuiri, și de românii smintiți ce spun că ne-a creștinat ivritul Saul/Pavel și care venind pînă la Istru, și-a ridicat odată poalele pînă peste cap și astfel geții au văzut tot ce aveau de văzut
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
trebuiau să știe ora și data. Drept rezultat, ținerea evidenței timpului era vitală în ritualurile lor. Aveau rugăciuni diferite, ce trebuiau spuse la ore diferite, ziua și noaptea. Altfel cum ar fi știut paznicul de noapte când să-și scoală confrații din paturile lor confortabile de paie pentru a-și începe rugăciunile zilei? Iar fără un calendar exact, nu ar fi știut când să sărbătorească Paștele. Asta era o mare problemă. Calcularea datei de sărbătorire a Paștelui nu era o sarcină
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
de intelectuali din Babilon. Curând după aceea, în Spania islamică a înflorit o mare comunitate de evrei. Evreii din perioada medievală timpurie, atât cei din Spania cât și cei din Babilon, erau fideli doctrinelor lui Aristotel. La fel ca și confrații lor creștini, refuzau să creadă în infinit sau în neant. Însă, așa cum filozofia ariostotelică se ciocnea de învățăturile islamice, la fel se ciocnea și de teologia evreiască. Asta l-a determinat pe Maimonide, rabinul din secolul al XII-lea, să
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
conservator ieșean Opinia un mai vechi articol dedicat lui Take Ionescu "în momentul de față cînd întreaga suflare românească, cînd întreaga intelectualitate a țării are privirile ațintite asupra fascinantei și superioarei personalități a lui Take Ionescu", gest considerat de un confrate gazetar un "mezelic la banchetul cu care, neapărat, constituirea noului partid conservator-democrat va fi sărbătorită", pentru a adăuga în continuare: "Mai întîi să-mi fie permis a mă mira de acest entuziasm hiperbolic, pe care un om politic cum e
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]