3,537 matches
-
a anumitor lucruri, prezentă în ele ; dar prezentă numai pentru cei înzestrați cu acea capacitate si acea cultură care fac posibilă descoperirea ei. *28 Valorile există potențial in structurile literare : ele sunt remarcate și într-adevăr evaluate numai când sunt contemplate de cititori care îndeplinesc condițiile cerute. Există fără îndoială o tendință de a tăgădui (în numele democrației sau al științei) orice pretenție la obiectivitate sau la "valoare" a cărei justețe nu poate fi verificată public în sensul cel mai deplin al
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Landesmuseum din Hanovra, În anii 1920, cel care definea muzeul ca producător de noi energii (kraftwerk), a dezvoltat Împreună cu Laslzo Moholy-Nagy instalația Raum der Gegenwart (Camera Prezentului), chintesență a muzeului de artă contemporană, În accepțiunea de astăzi. Instalația poate fi contemplată astăzi la Van Abbemuseum, În Eindhoven. La fel de importantă este și deschiderea În 1929 a Museum of Modern Art (MOMA), din New York. MOMA stabilește cu Metropolitan Museum, New York (MET) o relație similară celei dintre Luvru și Palais du Luxembourg. Se stabilise
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
arta deja trecută prin filtrul muzeificării? Și cât de adecvată este alegerea instituției muzeului pentru expunerea artei de astăzi? Învățasem că muzeul este un loc În care ne putem Îndepărta de propriul prezent, de cotidian, de profan, pentru a putea contempla operele de artă și de a ne compara cu alte epoci. Ori, așa cum se Întâmplă acum, expunerea artei contemporane, arta prezentului, Într-un spațiu al atemporalității, al captării timpului, este indubitabil un paradox. Cu toate acestea, oricât de multe paradoxuri
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
neschimbătoare ale lumii." Adresânduse unui posibil cititor al operei sadoveniene, Streinu scrie aceste patetice fraze, pătrunse de o caldă vibrație poematică și de o nostalgie fără leac: Te vei simți ieșit din beciuri umede, la lumina soarelui, vei crește ascuns contemplând spectacolul epic al virtuților strămoșești, te vei lăsa în jos pe rădăcina ființei tale până la nenumăratele ei guri istorice, vei rătăci în vânturile de demult și pe câmpurile care înverzeau și păleau sub patriarhat, într-o natură sălbatică și ocrotitoare
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
liber, Antecedente și origini, Cronologia versului liber,"Alexandrinul" românesc, Versul popular și versul liber ș.a.Ă. Când apărea faimosul, multdiscutatul și multcontroversatul Dicționar al lui Marian Popa , Vladimir Streinu se stinsese de un an. N-a avut prilejul să-și contemple chipul în oglinda impetuosului exeget, care scria rânduri juste precum următoarele: "Actele sale de critică sau de istorie literară sunt situate deopotrivă sub zodia eseismului brodat pe canavaua unei formații clasice de filiație maioresciană, fertilizată de un bergsonism nedogmatizat. El
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
la divin prin spectacolul public al venerării sale, prin conformarea la o normă socială de inspirație religioasă a scăzut drastic sau a dispărut. Abordarea divinului prin exterioritate, prin numele lui afirmative, prin aspectele lui manifestate s-a diminuat. Ceea ce putem contempla astăzi în spectacolul societăților laice este mai degrabă prezența lui inaparentă, transcendența lui foarte îndepărtată și totodată ascunsă în substratul lumii și al inimilor. Dumnezeu acceptă, în societățile noastre, o discreție pe care nu a avut-o niciodată. Se oferă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de libertate, de autoritate și de respect al alterității umane. Divinul își desfășoară manifestarea sau creația ca spectacol paradoxal al alterității în raport cu sine însuși ; dar o alteritate învestită cu realitate numai fiindcă e fața divinului, locul în care El se contemplă ca diferit de sine. Creația e suscitată de transcendența coborîtoare a divinului, prin depășirea plenitudinii lui închise în limitele propriei perfecțiuni. Creația e revărsare sau radiație dincolo de granițele identității Lui compacte. Iar această manifestare în alteritate a divinului poate fi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
are în vedere demersul democratic modern de construire a societății, cel care procedează prin încercări și autoreglaje, prin critică și ajustare, admițîndu-și în mod extrem de salutar imprefecțiunea de principiu și indefinita amendabilitate. Platon se referă la o știință politică perfectă, contemplată în cerul ideilor, aplicată sau obiectivată în cetatea oamenilor, știință ce rămîne de realizat în cetatea sufletului. Așa l-a înțeles, de pildă, Maimonide, care vedea în comunitatea mozaică realizarea cetății platoniciene. Cu un foarte inventiv distinguo, Maimonide considera că
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
putînd fi primiți ca filozofi legislatori în cetatea unde domnește oikeiopragia Societățile vechi puteau pretinde să întrupeze sau, mai degrabă, să se orienteze după o ordine ideală, fiindcă acceptau în economia lor imaginea propriei depășiri. Erau societăți deschise pe verticală, contemplînd, în diferite moduri, o ruptură de nivel de neresorbit în ordinea lor, oricît de armonioasă. în succesiunea celor patru stadii indiene ale vieții, două priveau datoria față de societate a persoanei ; ultimele două exersau persoana pentru ruperea de iluzia obiectivantă a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
al ființei umane e solicitat de tema libertății. Organizator al tuturor celorlalte facultăți, intelectul poate face să crească ființa umană întreagă spre/în libertate. Facultate contemplativă, intelectul e capabil să se amplifice, să se adecveze realităților divine pe care le contemplă. Pentru Platon, el era singurul aspect al ființei umane care putea pretinde, fără contradicție, la o completă libertate, asigurînd libertatea ansamblului. Dacă libertatea e gîndită după modelul creșterii neîmpiedicate, una dintre problemele care se pun este, evident, cea a modelului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
libertate se împlinește tocmai prin experiența interioară a obiectivității divinului, prin participare la masivitatea ei incontestabilă. Ele concep un om care se construiește după modelul Omului universal. Principiu al universului, Omul universal e Acel intim diferit în care Dumnezeu își contemplă chipul, se revelează Lui însuși cu posibilitățile sale totalmente în act de manifestare, de creație. în sens intra-divin, Omul universal este repetarea unică a Unității 2, locul unde Unitatea își desfășoară fără multiplicitate plenitudinea. în aspectul său manifestat, Omul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
parcursă ascendent, verticala ființelor nu înregistra o trecere de la varietate la omogenitate. De-a lungul întregii verticale, ființa își păstra diferența proprie, originalitatea, adînca singularitate. Dar, în condiția lor originară, fiecare dintre aceste organisme unice, perfect ajustate în componentele lor, contemplau aceeași înțelepciune divină, aspirau să se contopească cu același Foc, să-și potolească dorul insațiabil după Același transcendent. Ceea ce diminuase sau distrusese condiția universală în majoritatea făpturilor, ceea ce făcuse să apară ierarhia obiectivată a lumii îngeri, oameni, demoni fusese o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în vastul traseu de-a lungul căruia, atrasă și susținută de Christos, ființa își va recupera, prin nesfîrșite transmutații puse în relație cu treptele universului, ardoarea unitivă și capacitatea de cunoaștere intelectuală. Recuplat la Focul divin pe care îl va contempla cu ochii lui Christos , omul își va realiza astfel statura de ființă universală. Elementele sale reci, grele, individualizante trupul sensibil și sufletul egoist nu vor fi eliminate, ci preschimbate. își vor recîștiga ardenta calitate spirituală cu care fuseseră create. Potrivit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
capabil să utilizeze pînă la capăt posibilitățile (și condiționările) limbajului, pentru a atinge, la capătul lui, atitudinea suprem activă a tăcerii. Lumea omului fericit este lumea terminată, consumată în totalitatea și în mărginirea ei. Potrivit ultimelor propoziții din Tractatus, a contempla, cu aceeași intensitate, lumea ca totalitate și ca limitare ultimă furnizează cugetului detenta către das Mystiche, către nelimitabil, către libertatea infinită. în antropologia lui Berdiaev, omul apare ca partenerul de libertate al divinului. Descoperindu se lumii, libertatea increată așteaptă răspunsul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
gîndirea apofatică nu e deloc descărnată, nu se rezumă la jocuri speculative ale unei minți încîntate să-și folosească abilitățile. Realul cel mai concret, varietatea spectaculoasă, ambiguă, contradictorie a lumii îi dau materie și suport. în eseul Moise de a contempla lumina divină (Ieșirea, 33, 18) : fii prudent, îi spune Dumnezeu lui Moise, și păzește-ți sufletul să nu privească [prea] intens lumina ca nu cumva să te afunzi în ea strădania să se îndrepte spre contemplare, dar în așa fel
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
istorie și cădere Criza fundamentelor Ca gînditor privat în spațiul ideatic al fragmentului, Cioran n-a avut nicicînd o viziune sistemică și sistematică asupra timpului. "Timpul îmi este inaccesibil. Neputînd să-i urmez cadența, mă agăț de el sau îl contemplu, dar nu mă aflu niciodată în el: nu este elementul meu"90. Iar gîndurile sau meditațiile lui Cioran despre timp nu au atît de mult încărcătură filosofică, ci exprimă mai degrabă sensuri psihologice, antropologice, socio-istorice sau chiar teologice ale receptării
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de lume creată de provincial este deopotrivă efectul unei imposibilități de a se închide în sine în mod etanș și rodul tendinței de a transcende realul. Numai că acest solipsism îl transformă pe provincial doar într-un visător ce își contemplă eul mizer și ireductibil, acceptînd una din cele două soluții posibile: "aceea individualistă a claustrării în eu". Același provincial însă, ispitit de mirajul singularizării, mai are la îndemînă celălalt procedeu sau remediu, radical opus față de primul: este varianta "confundării prin
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
din primul moment posibilă cunoașterea empirică și care trebuie înțeleasă separat de aceasta. Materia este dată a posteriori în simțire, pe când forma se găsește a priori în aceasta, iar această origine diferită a ei face ca ea să poată fi contemplată făcând abstracție de orice senzație. Plecând de la această distincție, Kant argumentează că trebuie să înțelegem spațiul și timpul ca fiind forme pure ale sensibilității și, astfel, ca singurele surse de judecăți sintetice a priori. Putem pune în acest punct întrebarea
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ocolesc, îl compătimesc, ba chiar îl admiră pentru răbdarea cu care îndură. El știe că urâțenia este un medicament. Se strânge în el, își comută atenția dinspre exterior spre interior. Acolo găsește un chip, chipul lui Hristos pe care Îl contemplă îndelung și cu care rămâne în comuniune continuă până la sfârșitul zilelor. Avându-L pe Hristos în el, Manolios Îl urmează pe Hristos. Până la jertfa de sine. Când Aga își pierde pe Iusufachi al lui cel asasinat, pentru că nu găsește asasinul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
stat, titlul de artist al poporului, decorații etc.). Există, de altfel, în literaturile occidentale, o întreagă satiră a scriitorului famelic, a poetului cerșetor etc. Nu suntem nici clemenți, nici severi. Tipurile umane sunt eterne și moralizarea lor devine inutilă. Le contemplăm doar cu o anume mizantropie și luciditate blazată. Bineînțeles, apar și unele note moderne, specifice. Prin solidarizare și baricadare îndărătul pozițiilor oficiale, al căror gardian fidel se proclamă, scriitorul agent de propagandă înțelege să stoarcă și toate avantajele personale posibile
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pus încă la punct o bună metodă de a recupera sintetic și enciclopedic și de a șterge, în felul acesta, cât mai multe din petele albe de pe harta culturii. Mai întâi, nu avem încă o bună deprindere de a privi, contempla, studia fie și de sus marile ansambluri culturale, marile probleme, prin parcurgerea preferențială și metodică a marilor sinteze. în Franța, a studia toată viața un singur autor este perfect posibil. La noi ar fi o totală aberație. Orizontul se închide
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
tatonate nu atât pe linia semnificației lor curente, ci pe linia "puterii" lor intime, a forței, complex stratificate, pe care ele o conțin, chiar dacă au uitat-o. Nu cu "etimologii" ne întâlnim aici, ci cu încercarea lui Platon de a contempla limba ca pe o kratophanie (...) Limba originară e kratophanie, după cum numele "originar" (ónoma) e ființă (ón), înainte de a fi "sens" (nóema)"61. 2.2. Din nou despre nume proprii: revizuiri, revalorizări Ne putem întreba... dacă e posibil cu adevărat să
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
medic ilustru sau căpitan de marină; mama- doctoriță sau artistă) și prin semnificație etnică (tatăl-englez, mama-italiancă). Dacă numele este "model al ființei", de la prima întâlnire cu Ileana, Mavrodin îi "proiectează ființa, asemeni onomaturgului din Cratylos" (onomaturgul, cel care "instituie numele", contemplă un model, forma ideală - eidos - a lucrului care urmează a fi numit, "lucrul în sine" care este identic cu "numele în sine" al lucrului 3), motivarea numelui fiind pentru Mavrodin temeiul motivării semiotice a existenței 4. Lumea este un univers
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
scenariul gnostic, ca fiind mesagerul de lumină chemat să înfăptuiască nunta 162. Andronic nu este o persoană, ci "o forță impersonală, un principiu, manifestarea unei forțe sacre"163, "ființă primordială, telurică, fascinantă pentru că reactualizează trăirile primordiale din oamenii care o contemplă"164. În mitologia românească, solomonarii/șolomonarii se caracterizează prin evlavie, înțelepciune (ei învață dintr-o carte "toată știința și învățătura, câtă se află în lumea aceasta"165 timp în care stau sub pamânt 166), trec cu succes prin încercări inițiatice
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
vol. III, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 33. 341 Aceeași punere în relație a cuvântului cu cultul păgân, și la Marius Sala, Aventurile unor cuvinte românești, vol. II, Editura Univers Enciclopedic, București, 2006, p. 110: "augurul, preotul păgân, contempla spațiul (adică templum) pe care și-l trasa pe cer cu bățul, pentru a studia zborul păsărilor. Intrarea unei păsări în acest templu era evenimentul așteptat, întâmplarea". Aceeași ipoteză și la Mihai Vinereanu, op. cit., p. 457: *templare < templum, contemplare, (in
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]