3,237 matches
-
în mod fățiș, disprețuitor, iconoclast, anunțând deja apusul pentru "ista vetus pietas". În Heroides, Fedra, de exemplu, ca să-l determine pe fiul să vitreg Hipolit să cedeze dorințelor ei, ridiculizează prejudecățile bunelor vremuri antice "așa cum ar fi făcut o fiică coruptă a secolului, o Sempronia, o Clodia"68: Nec, quia privigno videar coitura noverca, Terruerint animos nomina vana tuos! Ista vetus pietas, aevo moritura futuro, Rustica Saturno regna tenente fuit.69 Poate chiar Ovidiu însuși nu era conștient de această atitudine
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
copaci, stînci, pe astre... Să le luăm pe rînd. Întîi iatacul. „Sfînt loc”, zice Conachi. Loc de odihnă (știm noi ce fel de odihnă) și loc de suspin pentru că Îndrăgostitul este alungat repede din acest paradis. Iatacul este spațiul plăcerilor corupte, trecute sub tăcere. Durerea se oprește la ușile lui și reîncepe de la aceleași uși. Soarta lui Conachi este să fie ținut la oarecare depărtare de locul sfint. Numai astfel este posibilă poezia: creația unei lungi așteptări. Admis fără dificultăți la
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
regăsește ușor atributele Îngerului În poezia românească. Poetul român este, de regulă, ginofil, momentele de „mistificație erotică” (numite astfel de G. Călinescu) sînt puține și neesențiale. Numai poeții erotici mari, ca Eminescu, găsesc uneori accente mai convingătoare În negația femeii corupte. 22. Revenind la Anton Pann, constatăm că acesta este un poet complex, erosul nefiind decît una din temele lui, și nu cea mai importantă. Pann face parte și el din familia poeților Întemeietori, dar În linie morală. Hristoitie sau școala
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
femeii”. Însă - constată cu evidentă plăcere autorul - poetul român „este, de regulă, ginofil, momentele de «mistificație eroticăă (numite astfel de G. Călinescu) sînt puține și neesențiale. Numai poeții erotici mari, ca Eminescu, găsesc uneori accente mai convingătoare În negația femeii corupte”. Sau „Retorica noastră curtenitoare este pur profană. N-am observat un poem În care ibovnica slăvită să fie confundată cu Fecioara”. „Adevărul este - observă În alt loc Eugen Simion - că toți poeții din epocă scriu și mai multe genuri, că
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nesemnificative sunt poeziile ocazional-omagiale (dedicate lui Grigore Al. Ghica, Lascăr Rosetti), apărute în „Albina românească”, „Zimbrul”, „Jurnalul de Galați”. Povestirea Un vis: cine de ce se teme nu scapă („Foaie pentru minte, inimă și literatură”, 1849) este o satiră la adresa justiției corupte. Pentru repertoriul de teatru, traduce comedia Nepotul răposat de August von Kotzebue, reprezentată la Iași, în decembrie 1845. Buna cunoaștere a unor limbi străine stă la baza preocupărilor sale lexicografice. În 1833 tipărea Abețedarul franțezo-românesc, dând în precuvântare și informații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289845_a_291174]
-
s-a făcut pe deplin simțită, folosind fiecare avantaj al terenului ca pe un câmp de bătălie, dușmanul de clasă se insinuează În diferite poziții-cheie. Cu acte falsificate, colonei deblocați ca Mateica și Enescu, apucă serviciile personalului, tehnicieni incapabili și corupți ca Anghelescu, reușesc pentru un timp să suie până la comanda unui șantier. Un adevărat stat major de lichele și spioni, de hoți și birocrați Încearcă să se formeze. (Ă). Accentul principal cade cu justețe, la Început, pe lupta Îndârjită a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poate spune că într-o zi, în instituțiile pe care le-a creat, care tocmai au fost conscrate de areopagul european și care sînt de acum încolo domeniul Franței, cine poate spune că la un moment dat populațiile negre, uneori corupte, pervertite de aventurieri, de alți călători, de alți exploratori mai puțin scrupuloși, mai puțin paterni, mai puțin pasionați de mijloacele de convingere decît ilustrul nostru Brazza, cine poate spune că la un moment dat populațiile nu vor ataca instituțiile noastre
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Eminescu, cum am văzut, învinuiește, în faza întîi, pe toți oamenii politici, numai pe roși mai pe urmă, că au copiat orbește Europa, aducând formele noi de viață. Această clasă a roșilor, zice Eminescu, e alcătuită din oameni fără meserie, corupți și incapabili de convingeri. Această clasă este tâmpită și leneșă; ea n-a produs nici un scriitor 2. (Ceea ce nu este perfect adevărat, și întrucît este adevărat, lucrul se explică prin aceea că această clasă și-a cheltuit energia pentru transformarea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
țară veche". Această viață artificială pusă pentru întîia oară în lumină și exprimată de un poet conștient, a dat Les Fleurs du Mal și Le Spleen de Paris." "Cu Baudelaire a trebuit de privit în față adevărul, de considerat formele corupte... pe care le ia amorul întrun mare oraș vechi și inteligent." " Toate aceste Fleurs du Mal, tot acest Spleen de Paris se învîrtesc în jurul unei anumite forme a amorului, aceea care aparține în special unui oraș mare și care e
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ipochimenii lui. La început vituperează pe intelectualii „apolitici”, apoi înțelege zădărnicia de a părăsi literatura, recunoscând, loial, că a greșit. Face publicistică angajată în stilul lui Mihai Eminescu și al lui N. Iorga, cu note acide. „Bizantinii” lui sunt politicienii corupți de toate culorile politice, îmbogățiții din perioada de tranziție, oamenii vechiului regim care au intrat în afaceri sau în viața parlamentară. Articolele din ultima vreme arată o mizantropie din ce în ce mai neagră. Moralistul crede că gena națională este compromisă și că răul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
existat însă în absența realismului clasic de care a fost precedat. Aici apar în prim-plan nume ca Hans Morgenthau, Edward Carr sau Reinhold Niebuhr. Prima imagine a lui Waltz este cea mai importantă în cazul relismului clasic. Natura umană, coruptă, amorală, lașă sau vindicativă se află la baza tuturor evenimentelor reprobabile are au loc în lume. Se poate observa aportul teologiei catolice la acest tip de realism: "păcatul originar" cu care fiecare persoană se naște, trăiește și moare oferă măsura
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Astfel, deoarece "într-o formă sau alta, persistă în conștiința unora dintre membrii societății rămășițe ale vechilor moravuri, atitudini și concepții alimentate de o serie de influențe burgheze pătrunse din exterior", membrii gărzilor trebuiau să identifice și să "combată" "elementele corupte", instrumentate de "reacționari" și de "imperialiști", care nu ar fi altceva decât "rămășițe ale fostelor clase exploatatoare" sau "indivizi declasați, avizi de trândăvie și huzur, făpturi lipsite de cele mai elementare norme morale, dispuse să-și vândă patria, să-și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Sunt înlăturate astfel, începând de sus în jos, cadrele cu funcții de conducere legate prin concepțiile și poziția lor social-economică de burghezo-moșierime, elementele ostile regimului democrat-popular, cele compromise printr-o activitate dușmănoasă față de mișcarea muncitorească și democratică, funcționarii abuzivi și corupți. Curățirea aparatului de stat, inclusiv a celui de siguranță, a fost concepută de Partidul Comunist Român ca un proces de epurare treptată și selectivă, în cadrul căruia comuniștii cu o bogată experiență revoluționară, căliți în lupta cu dușmanul de clasă în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
sau �Poporul c? r? îi�), numindu? i �n schimb Am Kodosh (am codo? � �o Na? iune de codo? i�)? 66 Iorga nu ? i?a exprimat niciodat? opinia cu calm �n nici o problem?; el sus? inea c? �un polemist convins este un soldat; un polemist corupt este un acolit; iar un polemist diletant este un pervers�67. Cu toate acestea, �Neamul rom�nesc� p? rea s? fie rezervat �n compară? ie cu presa de circulă? ie �n mas? asociat? cu Strada S? rindarilor (un fel de Fleet Street
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
că s? devin? membru corespondent al Academiei lor)130. Nici nu era de mirare, Iorga atac�nd �nstr? inarea elitei, lipsa ei de interes fă?? de literatură ? i cultură rom�n? , cosmopolitismul ? i cultură pseudofrancez?. Avea multe de spus despre starea corupt? a vie? îi intelectuale rom�ne? ți ? i despre dominarea acesteia de c? tre regimul politic liberal. Mai mult, depl�ngea calitatea cursurilor predate la universitate, slabă preg? țîre a facult?? ilor, extinderea favoritismului ? i alte lacune din �nv??? m
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
zeu, s? rut�ndu? i picioarele atunci c�nd ap? rea printre ei45. �n Rom�nia au existat rareori speran? e sincere at�ț de crud �n? elate ca acelea �n? elate de regimul Averescu. �n deschidere, alegerile care s? au ? inut au fost la fel de corupte că ? i celelalte. Drept urmare, Partidul Poporului al lui Averescu a c�? tigat f? r? probleme alegerile. Pentru a? l �mp? că pe Iorga, i? au rezervat un loc la Ismail, unde a fost ales pe merit. Prima ac? iune
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Majoritatea acestor evrei erau asimilă? i ? i se aflau de zeci de ani �n fruntea politicii de maghiarizare for? at?. Ei nu se sim? eau (că ? i coreligionarii lor din Bucovina) prea ferici? i de sosirea oficialit?? ilor rom�ne? ți corupte din Regat, care �i h? ituiau pe evrei. �n 1923, prietenul lui Iorga, dr. Constantin Angelescu, ministru al �nv??? m�ntului, oferea (pe baza principiului �dezbin? ? i st? p�ne? te�) mai multe ? coli evreie? ți dec�ț ungure? ți �n Transilvania. Evreii au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a problemei: �Ace? tia s�nt ni? te p? s?ri de prad? care, prin consens tacit, preg? tesc pieirea ?? rîi noastre. Ei creeaz? o atmosfer? resping? toare, o duhoare pestilen? ial? de hoituri. Din nefericire, pentru salvarea acestor creaturi corupte exist? o justificare teoretic? cu valoare de dogm? , adic? faptul c? trebuie s? consider? m aceast? drojdie dubioas? a oră? elor noastre drept temelia vie? îi na? iunii. Binecunoscută politic? de a crea urgent ? i cu orice pre? o burghezie stabil
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
precedentul istoric petrecut la Paris c�nd toat? lumea se a? tepta că Rich�lieu s? piard? puterea)203. Prin 1926, Mare? alul Averescu era un admirator al lui Mussolini. Dup? numirea să, �n aprilie 1926, au urmat noile alegeri, la fel de corupte că ? i legea electoral?. Guvernul Averescu a ob? inut majoritatea �n pofida voin? ei populare 204. Pe la sf�r? ițul lui 1925, cu toate �zigzagurile� s? m?n? toriște ale lui Iorga ? i ură lui pentru Stere, fuziunea devenise o necesitate at
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
viitor mai bun, singurul alt simbol public al Rom�niei, Regele Carol ÎI, va face tot posibilul �n deceniul 1930? 1940 s? creeze impresia exact opus?. Poate c? nu este nici o exagerare �n a afirma c? regele Carol a fost cel mai corupt cap �ncoronat din Europa secolului al XX-lea. Nici un alt rege nu a abuzat cu at�ta lips? de scrupule de devotamentul sincer al poporului s? u cum a f? cut? o el. Cel? lalt p? cat capital al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
corespunde esen? ialului, con? inutului adev? rurilor ce vin din trecutul �ndep? rtat, din ad�ncul existen? ei noastre �nse? i�10. Există foarte mult adev? r �n analiza cvasijunimist? a lui Carol, dar ofereau oare desfiin? area sistemului parlamentar ? i coruptul s? u �regim personal� o alternativ? mai bun?? Carol voia deci s? stabileasc? de la �nceput un sistem fascist, o mi? care popular? , mai ales cu tineretul sub conducerea să. Nu voia un aranjament gen Mussolini? Victor Emmanuel. Ce ? anse avea democra
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
duminic?. Mul? i dintre ei str? b?tuser? pe jos zeci ce kilometri că s? ajung? acolo ? i erau mul? i, prea mul? i jandarmi de la Jandarmeria local?. Prefectul jude? ului Turda, a? a cum procedeaz? adesea oficialit?? ile regimurilor corupte, administrase �n? ep? tură mai mult că s? exaspereze dec�ț s? dea o lovitur? zdrobitoare. �i interzisese lui Codreanu s? ia cuv�ntul, dar nu declarase �ntrunirea ilegal?. ?i o mul? ime de bie? i ?? răni simpli umpluser? p�n? la refuz curtea bisericii. Dintr
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Ducă, Codreanu, �C? pitanul� G? rzii de Fier a schimbat tactică. �Ac? iunea ț? cut? � era nouă metod? a lui Codreanu. Prin realiz? rile ei, Legiunea voia s? impun? argumentul care este �ntotdeauna cel mai puternic �n cadrul unei societ?? i corupte: exemplul. Legiunea a organizat lag? re de munc? pentru adolescen? i f? r? nici o discriminare de clas?. Simpatia fă?? de Legiune era �n cre? tere �n cadrul marilor familii de boieri. Au fost �nfiin? ațe batalioane de �Comer? legionar� că s? se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acolo unde oamenii �? i riscau zilnic via? a pentru ideile �n care credeau�16. Nu numai Iorga a fost mi? cat. Atunci c�nd au fost �ngropate trupurile lui Mo? a ? i Marin, sacrificiul lor a zguduit aceast? societate complezent? ? i corupt?. �n momentul �n care trenul �n care se aflau cele dou? trupuri a ajuns la grani? a Rom�niei a fost �nt�mpinat de o mul? ime imens? cum nu se mai v? zuse p�n? atunci. Numero? i preo? i binecuv�ntau sicriele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rea s? constituie (av�nd �n vedere tot ce am men? ionat mai sus) o alt? manifestare ostil? 24. Pentru Iorga mai conta ? i amintirea �Afacerii Blank� m�r? av r? st? lm? cît? ? i men? inut? permanent �n prim? plan de presă corupt? a cuzi? tilor ? i acuză? ia sus? inut? cu �nc? p?? �nare de legionari, conform c? reia �Iorga este �n soldă evreilor�. Huliganii antisemi? i nu aveau acces la coresponden? a sau la arhivele lui Iorga; ei credeau ce voiau ei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]