3,263 matches
-
putea să se încheie aci. Tovarășa mea de viață (mai degrabă la rău decît la bine) îmi lasă o scurtă pauză de meditație, după care exclamă: „Ciudat, cum de unora le merge mereu din plin, iar nouă parcă numai ne crapă!” Nu comentez, pentru că acest gen de comparații nu intră în preocupările mele. Simt însă că încearcă să repereze o vină, din trecut sau în prezent, iar după intonația ce-a dat-o frazei ar trebui să mă gîndesc, exclusiv, la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
titlul recenziei este Unde sunt zăpezile de altădată), cu citate din Barbu, Blandiana etc., care povesteau nașterea poetului așteptat. Dar până în cele din urmă, Corneliu Vadim Tudor este (cu menajamente, desigur) făcut plagiator al mai multora, dar și aici poți crăpa de râs, chiar al lui Păunescu, marele rival al jurnalului din str. Brezoianu! El mai este târât și prin colbul inculturii (a propos de titlul Saturnalii), primește lecții de istorie, chiar el, cel cu simțul istoricist atât de dezvoltat, fiind
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
să batjocorească oamenii și nu să contribuie la buna desfășurare a activității. De exemplu: cauciucurile pentru mașini sunt de cea mai proastă calitate, 40-50% din ele explodează din cauză că sunt prost lucrate, cu economie de cauciuc și praf din abundență cauciucul crapă; economiile de pânză și sârmă duc de asemenea la explozii; dacă șefii ar face expertize mai bune, aceste cauciucuri nu s ar imputa șoferilor, ci le-ar suporta fabrica. Iar fabrica, suportând atâtea deșeuri, până la urmă ar face cauciucuri mai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
urmașii lui vor pătimi ceea ce îi face astăzi pe alții să pătimească? Ceea ce întreprinde el astăzi este conform cu convingerile sale comuniste, cu năzuințele sale din tinerețe? Dar Constantin Dăscălescu, care s-a considerat un părinte al noului Galați? Nu-i crapă obrazul de rușine acestui țăran din Breaza de Sus când semnează acte prin care nenorocește oameni ca și el? Niciunul dintre acești doi oameni, cu mari răspunderi pe hârtie, nu are nicio tresărire când sprijină ca niște mecanisme lipsite de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
șantiere 7, care a spus că vina este a proiectantului, iar la întrebarea: De ce nu este tras la răspundere? , răspunsul a fost (citez): Du-te după proiectant în San Francisco și trage-l la răspundere. Datorită umezelii, pereții subsolului sunt crăpați. Constructorul spune că aceasta nu diminuează rezistența clădirii, dar în 1982, când s-a propus străpungerea unor pereți din subsol pentru a instala cablaje electrice, ICVL-ul s-a opus, spunând că astfel se subminează rezistența blocului. Țin să precizez
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
formă prescurtată, În Familia, nr. 11-12/2001) Ștampila poștei: 31.12.71 Dragă Norman Manea, Profund emoționată că nu ne-ai uitat casa de la Vălenii de Munte Îți urăm ca unui copil fidel al familiei noastre: mari succese literare (să crape dușmanii). Multă dragoste În căsnicia dumitale și multă Încredere În talentul dumitale. Pe 1972 sperăm să treci și pe la noi. Neclintiții, Lena și Mitică Paraschivescu Lucian Raicutc "Lucian Raicu" Premiul „Sebastian Costin” devine, prin numele primului său laureat, o prestigioasă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și revăzusem, după 1989, de câteva ori, la Paris, În Împrejurări mereu emoționante. Rămăsesem, direct sau indirect, În contact. Paul lipsea din lume de peste un deceniu. Mă gândisem la el, adesea, imediat după 1989. Mi-l Închipuiam fericit că a crăpat tiranul, speriat de Întoarcerea mascaradei democrate și, cine știe, a „verzilor”. „Legionarii verzi, nu contemporanii protectori ai mediului... Ți-am spus, aici nu sunt decât două culori, verde și roșu”... Scârbit, din nou, de corupta democrație caragialescă? Aș fi vrut
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Într-un decor perfect recognoscibil, cu precise coordonate. „Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la casa părintească din Humulești, la stâlpul hornului unde lega mama o sfoară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă țineam când Începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca, și la alte jocuri și jucării pline
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
el o fi călcat într o groapă pe care băiatul o știa și o ocolise. Chiar așa se întâmplase. Băiatul l-a scos din mocirla din care Boroancă se zbătea să iasă și după un timp prețios înainte de a se crăpa de ziuă l-a adus în locul unde ceilalți îl așteptau. Astfel s-a ajuns cu bine în curtea lui Neagu, care i-a adăpostit în grajd, scuzându-se că în casă sar putea să vină cineva dimineața și să-i
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Somnul s-a lăsat brusc peste pleoapele mele, de parcă ar fi stat tot timpul la pândă. Am avut doar o clipă la dispoziție să mă întreb dacă era cazul să înțeleg ce mi se întâmplă. Când m-am trezit, se crăpase deja de ziuă. Ceasul arăta șase și un sfert, dar nu-mi dădeam seama dacă era dimineață sau seară. Mi-am pus pantalonii, am ieșit pe culoar și am văzut ziarul de dimineață în ușa vecină. Mi-am dat seama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mult, cu atât realizam că normal era să nu vină. Pe când mă pregăteam să mai ascult un disc, am auzit soneria. M-am uitat pe vizor și am văzut-o pe tânăra de la bibliotecă cu două cărți la subsuoară. Am crăpat puțin ușa fără să scot lanțul și am întrebat-o dacă mai era cineva pe coridor. — Nu e nimeni, zise ea. Am scos lanțul, i-am deschis și am poftit-o înăuntru. Am închis imediat ușa după ea și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
i-am zis eu fetei. — Și? — Ai picioare foarte frumoase. — Îți plac? — Mult de tot. A pus paharul pe masă și m-a sărutat sub ureche. — Ți-am mai spus că-mi place foarte mult să fiu lăudată? Pe măsură ce se crăpa de ziuă, luminițele emanate de craniu păleau tot mai tare și acesta a revenit, până la urmă, la vechea lui stare de os alb și nimic mai mult. Priveam, îmbrățișați, lumea de dincolo de perdele, gata să fie asaltată de lumina puternică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de substanțele chimice care se puneau pentru o desalinizare aproximativă. În plus, parcelele alea pline de apă erau separate de diguri mai mici, iar caraliul mergea pe digul ăla care despărțea parcelele și cu o prăjină pur și simplu îți crăpa spatele dacă încercai să te ridici, pentru că nu puteai sta toată ziua aplecat să plantezi orez. Cine cunoaște aceste aspecte? Eu nu cred și nu pot să cred că ordinele de sus erau așa. Se dădeau, de bună seamă, ordine
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am ieșit pe culoar am dat de o ușă largă, despre care am intuit imediat că trebuie să se deschidă către vreun hol, că nu se putea ca o ușă așa largă să se deschidă doar către o cameră. Am crăpat ușa și într-adevăr era un hol imens. M-am întors și am intrat în toaletă. De pe suportul de pahare am luat un pahar și l-am pus sub jetul de apă, pe care l-am potrivit în așa fel
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
-sa, se culcă din nou în pat, simțind alături de coapsa lui pielea Leprosului, mai rece decât a unui șarpe și mai aspră decât o răzătoare"413*. Și în această "gură în gură, piept pe piept", piele pe piele învelișul va crăpa. Învelișul epidermic al lui Iulian este însemnat de pete. El este "căpriorul pătat", marcat cu un semn precum Cain și părinții săi descriu soției acestuia "niște semne anume pe care Iulian le avea pe trup" pentru a dovedi că el
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
narator lui Roderick Usher, zgomotul însoțește cu violență povestea unei ospitalități violate. Ethelred ridică măciuca și "din câteva lovituri își deschise repede drum, printre scândurile ușii, cu mâna sa de fier; și trăgând cu putere către el, făcu să să crape, să plesnească și să sară totul în bucăți, atât de tare încât zgomotul lemnului uscat și găunos dădu alarma și fu repercutat de la un capăt la celălalt al pădurii". În afară de acest efect de ecou, care pune în legătură locul și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
numit plasmoliză, este datorat difuziei apei din interiorul celulei prin membrana semipermeabilă. Dacă o celulă este însă introdusă într-o soluție mai diluată decât sucul celular, adică într-o soluție hipotonică, sau chiar în apă, celula se umflă și poate crăpa, datorită apei care pătrunde din afară, prin membrana semipermeabilă în celulă. Acest fenomen numit turgescență, este folosit în tehnică, de exemplu la extragerea zahărului (zaharozei) din sfeclă. Sfecla tăiată mărunt este introdusă în vase cu apă (difuzoare). Datorită presiunii osmotice
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
pătrunde din afară, prin membrana semipermeabilă în celulă. Acest fenomen numit turgescență, este folosit în tehnică, de exemplu la extragerea zahărului (zaharozei) din sfeclă. Sfecla tăiată mărunt este introdusă în vase cu apă (difuzoare). Datorită presiunii osmotice, celulele de sfeclă crapă și zaharoza difuzează în apă, de unde se extrage. Mod de lucru Se ia o probă medie de rădăcini de sfeclă și se mărunțește cu ajutorul unei răzători. Din acest material se cântăresc 10 g și se trec cantitativ într-un zaharimetru
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
cuprica sub formă de crusta este semipermeabila, lăsând să treacă prin ea moleculele mai mici ale apei, dar nu și pe cele mai mari de clorura cuprica. Apă din cilindru intra în tubul ce formează coadă șarpelui, umflându-l până când crapă. În acest moment, din tub poate ieși afară puțină clorura cuprica, care cu ionii de ferocianura formează imediat o nouă pelița de ferocianura cuprica peste cea veche, procesul repetându-se de nenumărate ori. TUFELE COLORATE FEROCIANICE Tufele colorate ferocianice de
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
să mintă În privința participării la pogromul local. Mayer XE "Mayer, Iuhr" Iuhr, care a descris „piramida de cadavre” din vagonul său - rezultatul luptei violente pentru aer -, a adăugat că „morții Începuseră să se Înegrească și să se umfle, unii chiar crăpând, scurgându-se din ei un lichid lipicios, era seul din cadavru”. Înainte de deschiderea ușilor, din cca 120 de oameni mai trăiau 40. Iuhr XE "Iuhr" a crezut că la Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" va veni salvarea - dar cu o
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
publică; mă gândesc că poate aveți aghiotanți, consilieri, asistenți, nu știu, am lucrat și eu într-un aparat guvernamental și știu că totuși un ministru poate fi scos la nevoie dintr-o adunare, pentru chestiuni urgente, care nu așteptată... nu crapă pământul. Mihai-Răzvan Ungureanu: Perfect, doriți să intrăm în detaliile acestea... Gabriela Vrânceanu Firea: Doar aici și trecem mai departe, la ședința CSAT. Sunt ziarist, foarte curios din fire. Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu e absolut nici o problemă. Lucrurile stau în felul următor
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
orișicâtuși, un dram de abstracțiune: platforme politice, programe de guvernare, ideologii. În aceste condiții, e un miracol că nu ne năpustim cu toții, precum peștii într-o celebră povestire a lui Salinger, în gaura plină de banane, să le înfulecăm până crăpăm. Partea proastă e că majoritatea, o majoritate din ce în ce mai consistentă, a optat pentru sinuciderea prin banane adică prin iluzie. Am avut curiozitatea să cumulez audiențele programelor de televiziune dintr-o seară de duminică și am fost șocat să constat că aproximativ
O zi perfectă pentru pietonul-banană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13652_a_14977]
-
vorba doar de influența sinistră a filmelor violente, ci de banalizarea, prin repetiție obsedantă, a răului cotidian. Violența de toate felurile e de-acum un personaj intim al vieții fiecăruia dintre noi. Vrei-nu vrei, asiști la prim-planuri cu țeste crăpate cu toporul, la tânguielile femeilor violate și la explicațiile de-un cinism uluitor ale agresorilor. Ca să afli buletinul meteorologic ( las’ că nici vremea nu mai e ce-a fost) treci prin ordaliile diavolești ale unor prezentatori născuți sadici și promovați
O zi perfectă pentru pietonul-banană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13652_a_14977]
-
legist, moartea survenise în urmă cu trei zile. La rigoare, se putea crede că fusese un accident, ar fi putut să alunece pe o pată de ulei sau mai știu eu ce. Podeaua însă era perfect uscată; iar craniul era crăpat în mai multe locuri, erau și creieri împroșcați pe jos; era vorba, mai curînd, de o crimă. Căpitanul Chaumont, de la jandarmeria din Cherbourg, urma să vină în aceeași seară să discute cu mine. Revenit în salon, am deschis televizorul, un
Michel Houellebecq - Platforma () [Corola-journal/Journalistic/13645_a_14970]
-
o amintesc este faptul că noi nu ne-am dat seama de un fel de contradicție, sau chiar de necinste politico-ideologică a secolului al XIX-lea european: s-a exaltat peste tot principiul naționalităților, pînă la primul război mondial, cînd crapă (iertați-mi cuvîntul urît) toată această istorie a naționalităților, sub forma unui conflict armat (ca întotdeauna o referință, aparent cea mai eficace, vehiculează multe dedesubturi economice, culturale ș.a.m.d.). Se ajunsese la principiul - care era exact contrariul tradiției europene
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]