4,796 matches
-
încît este dificil de transferat dintr-o uzanță, dintr-un proiect sau dintr-o imagine în unul sau în alta. Pentru Kolm (1977), nelichiditatea capitalului politic s-ar explica prin trei motive esențiale: dificultatea de distrugere a informației dobîndite, pierderea credibilității și decepția afectivă. Două analize recente pot fi raportate chiar dacă nu în mod explicit la această examinare a capitalului politic, ele ilustrînd principiul nelichidității, cel puțin, cu ajutorul termenului. Astfel, s-a propus o deosebire a caracteristicilor necesare candidatului cu șanse
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
reprezentările acestora privind mijloacele de informare, întrucît este știută importanța efectelor sursei în acceptarea comunicării, încă de la Hovland și programul Universității Yale. Trebuie deosebite mai multe probleme și nu putem evita ambiguitățile în evaluarea rolului mijloacelor media, atunci cînd constatăm credibilitatea acestora ca surse de informație, presiunea pe care o exercită asupra derulării jocului politic și importanța politică pe care se știe că o exercită. Barometrul anual în evaluarea canalelor media urmează evoluția franceză a indicilor de credibilitate 80. Între 1975
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
atunci cînd constatăm credibilitatea acestora ca surse de informație, presiunea pe care o exercită asupra derulării jocului politic și importanța politică pe care se știe că o exercită. Barometrul anual în evaluarea canalelor media urmează evoluția franceză a indicilor de credibilitate 80. Între 1975 și 1987, instituțiile media au înregistrat o scădere sensibilă a încrederii pe care francezii le-au acordat-o. În Franța ca și în străinătate, televiziunea este mijlocul de informare preponderent, în orice împrejurare. Acesta este răspunsul la
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
acordați cea mai mare încredere?" Pe baza răspunsurilor din octombrie 1988 s-a întocmit următorul clasament descrescător: televiziune (46%), radio (18%), ziare cotidiene (16%), publicații săptămînale și magazine (10%). Aceeași întrebare pusă cu doisprezece ani mai devreme arată că sporirea credibilității televiziunii (+ 7%) este însoțită de o pierdere pentru radio ( 5), de un regres al cotidienelor (2) și de o progresie a hebdomadarelor și magazinelor (+ 3). În octombrie 1990, asistăm, totuși, la o scădere generalizată a credibilității mass media, scădere cauzată
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
devreme arată că sporirea credibilității televiziunii (+ 7%) este însoțită de o pierdere pentru radio ( 5), de un regres al cotidienelor (2) și de o progresie a hebdomadarelor și magazinelor (+ 3). În octombrie 1990, asistăm, totuși, la o scădere generalizată a credibilității mass media, scădere cauzată, probabil, de condițiile de acoperire a evenimentelor internaționale ale anului scurs, mai ales revoluția română și criza din Golful Persic, nu însă și războiul, în momentul efectuării anchetei. Deziluzia cauzată de informația difuzată de canalele media
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
acoperire a evenimentelor internaționale ale anului scurs, mai ales revoluția română și criza din Golful Persic, nu însă și războiul, în momentul efectuării anchetei. Deziluzia cauzată de informația difuzată de canalele media afectează mai întîi televiziunea, al cărui indice de credibilitate a scăzut cu 27 de puncte, apoi presa scrisă (22) și, în sfîrșit, radioul (-18). În pofida acestei scăderi, televiziunea își păstrează supremația asupra altor canale media în privința informației politice. Lăsînd la o parte credibilitatea, ne vom îndrepta atenția spre efectele
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
întîi televiziunea, al cărui indice de credibilitate a scăzut cu 27 de puncte, apoi presa scrisă (22) și, în sfîrșit, radioul (-18). În pofida acestei scăderi, televiziunea își păstrează supremația asupra altor canale media în privința informației politice. Lăsînd la o parte credibilitatea, ne vom îndrepta atenția spre efectele mass media asupra funcționării vieții politice franceze. În această situație, obținem o evaluare mai curînd negativă, pentru că 54% din cei care au răspuns sondajului consideră că mediatizarea este un semn de sărăcire a dezbaterii
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
variabile independente). Chiar dacă acest tip de abordare permite identificarea relației cauzale, studiul experimental al comportamentului agresiv ridică anumite probleme precum imposibilitatea garantării absenței riscului sau a prejudiciilor fizice și psihologice la adresa subiecților în timpul studiului sistematic al unei activități periculoase. Ce credibilitate i se poate astfel atribui studiului actului de a face rău fără a o face cu adevărat? Pentru a răspunde la toate aceste întrebări, psihologii sociali au propus o serie de tehnici diferite. Unele sunt folosite în mod exclusiv doar
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Obiectul cercetării este de a afla dacă copiii învață și / sau reproduc comportamentul modelului. În toate cazurile rezultatele arată că copiii imită cu exactitate comportamentul observat. Procedura a fost criticată de către unii cercetători din cauza naturii țintei, invocându-se astfel problema credibilității interpretării observațiilor ca exemple de agresiune. Într-adevăr, comportamentul arătat copiilor poate a nu fi considerat de către aceștia antisocial, prezența modelului legitimând comportamentul. Ca răspuns la aceste critici, Bandura (1983) atrage atenția asupra distincției dintre învățare și performanță. În opinia
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
didactică/educațională 32), iar aceste coordonate se subsumează fiecăruia dintre contextele invocate anterior. Având în vedere specificul relației care caracterizează situația de comunicare didactică/educațională, condiția de eficiență invocată cu predilecție este cea a competenței de comunicare a locutorului-profesor33, implicând: credibilitate (dată de pregătirea de specialitate și de cea psiho-pedagogică), logică (în prezentarea conținuturilor), implicare personală (Dumitriu, 1998, pp. 87-88), "abilități de transmitere a mesajului și abilități de receptare a acestuia" (McLeod, Fisher & Hoover, apud Curelaru & Criu, 2010, p. 211), "abilități
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
explic o dată?/Să repet? Locutorul își exprimă disponibilitatea de a se raporta la feedback-ul interlocutorului. Utilizarea prenumelor, a supranumelor (poreclelor) Locutorul mizează pe relația apropiată stabilită cu interlocutorul. Folosirea citatelor/invocarea numelor unor personalități Locutorul dorește să-și asigure credibilitatea în fața interlocutorului. Îți amintești când...? Locutorul dorește să sublinieze relația "personalizată" cu interlocutorul. N-ar trebui să vă spun asta.../ Sigur, asta nu e problema mea, dar... Locutorul încearcă să-l antreneze pe interlocutor în discutarea unor informații neverificate (zvonuri
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
o „așa-zisa” amenințare din partea U.R.S.S. și a celorlalte țări socialiste. Se organizează sistematic incidente și provocări la granițe și se fac simulări de „atacuri” aeriene asupra orașelor și obiectivelor economice iugoslave. Pentru a da o anumita cota de credibilitate acestor informații, autorul face o pledoarie extinsă cu privire la „binefacerile” economice aduse de Uniunea Sovietică statului iugoslav după război, când pe baza acordurilor bilaterale au fost livrate mărfuri în valoare de 541.600.000 ruble precum și credite pe termen lung în
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
bine orchestrata, capabilă să inoculeze populației de „aici” sentimentul sărăciei, teroarei și fricii ce domnește la nivelul locuitorilor „de dincolo”. Într-o anumită doză de măsură lucrurile erau reale, motiv pentru care articolele din publicațiile Gorjului purtau un aer de credibilitate. În altă ordine de idei, si la români lucrurile se prezentau oarecum similar. Naționalizarea, colectivizarea, proletcultismul, arestările pe motive politice, luptele intestine din partidul unic, deportările, procesele erau fenomene proprii sistemului stalinist din țara noastră. Propagandă autorităților comuniste urmărea să
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
au înfierat activitatea trădătoare a clicii lui Tito și fărădelegile făcute de el și bandă lui, care au trădat poporul iugoslav și s-a pus în slujba imperialiștilor anglo-americani, ațâțători la un nou război”. Pentru a da cât mai multă credibilitate știrilor, regizorii de la București transmit în teritoriu informații ce provin din tabăra adversă. Gorjenii află prin intermediul agenției „reacționare France Press” că în localitatea germană Piding, din Bavaria, au sosit din Iugoslavia 225 de foști ofițeri ai regimului nazist care au
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
colaboreze cu alte instituții, nu au voie să dea telefoane în timpul serviciului și sînt chiar stimulate să-și ascundă identitatea în fața cunoscuților din lumea civilă. Toți angajații sînt învățați să spună că lucrează în mediul militar, iar pentru mai multă credibilitate, li se spune să menționeze și unitatea militară UM 0xxx. Muțenia și secretizarea obligatorie a activităților curente duc la o ruptură aproape totală a angajaților de vechii lor colegi și prieteni din lumea liberă. Ca o formă de compensare, le
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
comun și divorțul, planificarea unui viitor pozitiv, pregătirea profesională pentru munci atractive, menținerea sănătății, întărirea încrederii în sine etc. Deoarece aceste programe sînt încă la început, ele sînt de multe ori respinse de către femei, din mai multe motive: lipsa de credibilitate a educatoarelor (uneori foste securiste reciclate și aproape întotdeauna persoane blazate, indiferente, scîrbite de munca lor), calitatea îndoielnică a cursurilor, programarea lor la ore nepotrivite, utilizarea unui limbaj prea greoi, neadaptat nivelului de educație al arestatelor, neîncrederea în utilitatea lor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
superiori, fără ca publicul care le-a plătit să le cunoască. Pe de altă parte, standardele de evaluare sînt la nivel minimal, adesea descriptive, fără aprecieri și întotdeauna fără critici. De aceea suspiciunile de mituire a inspectorilor nu pot fi înlăturate, credibilitatea lor fiind nulă în întreg angrenajul penitenciar. Practica mituirii, a stimulării să cumpere la prețuri derizorii tot felul de bunuri sau a cedării unor contracte către firmele rudelor inspectorilor s-a extins nu numai la majoritatea inspectorilor de stat, ci
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
tari pentru a demola fundamentul creat de mine pentru ceea ce cred. Este bine că apar toate aceste lucruri și cititorul va ști să selecteze din noianul de informații de pe piață, pe acelea care îl vor convinge prin consistența, calitatea și credibilitatea lor.
Cu șevaletul prin lume. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1039]
-
influența efectivă a urbanismului progresist asupra politicii urbane în general și asupra construcției marilor ansambluri în mod particular? Cu toate că nu s-au lăsat în totalitate înșelați, fără îndoială că inginerii, promotorii, bancherii, tehnocrații și oamenii politici au acordat o relativă credibilitate prescripțiilor Mișcării moderne. În fața amplorii crizei locuințelor, ipoteza potrivit căreia formele urbane cu geometrie pură puteau influența în mod favorabil viața socială reprezenta un motiv decisiv pentru autorizarea acțiunilor în acest sens: ei au putut betona Franța cu conștiința împăcată
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a menaja interesele celor care au pus mâna pe Parlament; în consecință, alegătorii nu ajung să discearnă legătura între deciziile luate de Parlament, pozițiile doctrinare ale partidelor și ce se întâmplă efectiv în societate. Prin aceste incoerențe, statul pierdea în credibilitate și raționalitate și inducea lipsa spiritului civic 215. Republica se încurca într-un cerc vicios, în care extinderea sferei sale de intervenție făcea pereche cu neîncrederea crescândă a cetățenilor în ea. Această lipsă a spiritului civic a ajuns atât de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
elite, formării unor purtători de cuvânt ai cartierelor până când ajungeau reprezentanții acestora. O "nouă mică burghezie" aflată în căutarea unor noi referenți a acaparat dotările socioculturale, ca un preambul la acapararea instituțiilor teritoriale 265. Avântul asociativ s-a bazat pe credibilitatea Educației populare în tratarea problemei urbane. Asociațiile deveneau echivalentul în mediul urban al sindicatelor din producție. Proliferarea comitetelor de acțiune ofensivă sau defensivă, manifestațiile de stradă împotriva anumitor efecte ale urbanizării au consacrat penetrarea gestionării urbane în câmpul politic. Sub
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de responsabilități atunci când avem în vedere geneza acestei situații. El a contribuit cu generozitate la finanțarea drumurilor, a căror construcție se dovedea contrarie intențiilor afișate de a controla mobilitatea. Jean-Marc Offner nu omite să dezvăluie ipocrizia "[...] administrațiilor centrale, a căror credibilitate în privința suscitării intermodalității și coerenței se măsoară printr-o înverșunată apărare a structurilor (direcția drumurilor, direcția transporturi terestre etc.) și a practicilor (metode de evaluare a proiectelor privind căile ferate, rutiere...) monomodale"353. Imersia în "ideologia tehnicii" pare un paliativ
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ca actorii economici să exercite numeroase presiuni asupra aleșilor și asupra administrației locale; ele ofereau totodată și un teren propice relațiilor corupte"465. Cu toate acestea, corupția cântărește mai puțin prin costul sau economic (real), cât prin faptul că subminează credibilitatea democrației și posibilitatea de a întemeia dezvoltarea ei pe baza proceduralizării acțiunii publice. După cum subliniază Antoine Garapon: "Corupția este pentru democrația juridică ce era sperjurul în societatea bazată pe onoare, adică exact negarea ei. [...] În democrație, ea amenință întregul edificiu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
putea deveni vectorul unei relații mai angajante între puterile publice și cetățean decât aceea construită prin marketing politic. De fapt, acesta izolează opinia publică în condiția de obiect al cunoașterii, căruia trebuie să-i devanseze posibilele manifestări revendicative; el dizolvă credibilitatea politicii în efecte de anunț și isprăvește prin a determina dezinteresul pentru acțiunea publică. Invers, existența unei evaluări democratice autorizează cetățeanul să se implice în acțiunea publică fără ca asocierea sa să însemne cauționarea puterii temporare, cetățeanul păstrându-și libertatea de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de acțiuni judecătorești. După hotărârile oficiale ale instanțelor reprezentative, aceste practici constituie primul nivel de derivă care ar putea să apară: jurnaliștii ar deveni agenți de publicitate, iar atașații de presă ar dispărea fel ca și libera exprimare a presei, credibilitatea acesteia și rolul de informator onest. Această constatare asupra evaluărilor în materie de relații cu presa a fost împărtășită în comunicările interne? Până la urmă, chiar dacă publicul este atât de variat, câteva dintre suporturile folosite sunt, în schimb, obișnuite, iar exigențele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]