7,252 matches
-
pentru această parte de sud-est a țării. Prin toate aceste strădanii, Vasile Alexandrescu Urechia s-a dovedit a fi un mare patriot umanist și vizionar al propășirii neamului. În Cuvânt înainte, autorul Zanfir Ilie îl numește cu deplin temei, un „cronicar al timpului său, descendent direct din stirpea lui Grigore Ureche și deschizător de drumuri în presa românească a veacului al XIX-lea”. Autorul întreprinde un „Itinerar biografic” al acestei copleșitoare personalități române și încearcă să aducă la lumină fragmente din
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
vestit interpret al cântecului popular, cu predilecție al doinelor ardelenești și culegător de folclor. Alți muzicieni evocați sunt: Etnomuzicologul Ilarion Cocisiu, profesorul, dirijorul și compozitorul Ilie Micu, Remus Grama, un muzician plurivalent, cum îl numește Mariana Cristescu. Ca un veritabil cronicar muzical, autoarea este interesată, nu numai de datele biografice ale personalităților, dar și de opera lor, de concertele lor și de impactul pe care aceștia îl au și astăzi asupra publicului meloman. Soprana Adriana Ausch - se bucură și ea de
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
Edgar Poe pentru că el graseia și strica pronunția englezei.) Pătrunde cu pasiune în cultură, studiază greaca și-și face tabele mari cu gramatica limbii, pe care le prinde pe pereți. Abia mai târziu s-a adâncit în studierea literaturii române: cronicarii moldoveni, Ion Creangă: „un unicat, căci literatura mondială nu cunoaște un alt țăran cu o asemenea operă” , E. Lovinescu - „marele artist al limbii” și al felului cum folosea neologismele - l-au însoțit apoi de-a lungul întregii existențe. Recitea cu
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
Arta medievală românească i-a oferit perspectiva de a scoate la lumină comori nebănuite de cultură și gândire. Domnia sa, considera că toate aceste descoperiri sunt mărturia creatoare, caracteristică, a poporului român. La vârsta de 29 ani deja studiase pe marii cronicari: Grigore Ureche, Ion Neculce, Miron Costin. Descoperiri importante din veacurile al - XIV - lea - al - XVI-lea l-au încurajat și hotărât să-și continue munca, nu lipsită de obstacole...Știu că a existat scris, la un moment dat un scenariu
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
Ureche, Ion Neculce, Miron Costin. Descoperiri importante din veacurile al - XIV - lea - al - XVI-lea l-au încurajat și hotărât să-și continue munca, nu lipsită de obstacole...Știu că a existat scris, la un moment dat un scenariu despre cronicarul Miron Costin... Simona IOANOVICI: Da, așa este. A avut intenția să scrie un scenariu pentru un film dedicat vieții și morții marelui cărturar Miron Costin (1633-1691) și, ca urmare, a simțit imperios nevoia să se documenteze asupra epocii; s-a
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
nu ne preocupă să fie cunoscute realizările de valoare ale acestui neam nici cele din trecut, nici cele de azi!! Descifrarea mesajului picturii exterioare, l-a condus în mod firesc la cercetarea operei celui care alcătuise programul Marii rugăciuni: călugărul cronicar Macarie. Grav subestimat de istoriografia românească, Macarie a fost socotit ca unul din cei trei modești cronicari ai vremii alături de Eftimie și Azarie. Analizarea operei sale în amplul studiu din 1985, intitulat O surprinzătoare personalitate a evului mediu românesc: cronicarul
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
cele de azi!! Descifrarea mesajului picturii exterioare, l-a condus în mod firesc la cercetarea operei celui care alcătuise programul Marii rugăciuni: călugărul cronicar Macarie. Grav subestimat de istoriografia românească, Macarie a fost socotit ca unul din cei trei modești cronicari ai vremii alături de Eftimie și Azarie. Analizarea operei sale în amplul studiu din 1985, intitulat O surprinzătoare personalitate a evului mediu românesc: cronicarul Macarie, l-a dus pe Sorin Ullea, în contrast cu predecesorii, la concluzii neașteptate. Astfel, Petru Rareș i-a
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
cronicar Macarie. Grav subestimat de istoriografia românească, Macarie a fost socotit ca unul din cei trei modești cronicari ai vremii alături de Eftimie și Azarie. Analizarea operei sale în amplul studiu din 1985, intitulat O surprinzătoare personalitate a evului mediu românesc: cronicarul Macarie, l-a dus pe Sorin Ullea, în contrast cu predecesorii, la concluzii neașteptate. Astfel, Petru Rareș i-a cerut lui Macarie să-i scrie Cronica domniei pentru că îl socotea „cel mai vestit literat al țării”; stilul cronicii este strălucitor, „înalt”, adică
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
1643): „Cum ați auzit la Născut de împărații și de filosofii aceia că nu se întoarseră să spuie lui Irod..."; sau la Mitropolitul Dosoftei, în Viața și petreacerea svinților (1682): „Era atuncea Născutul Domnului Hristos". Același termen apare și la cronicarii moldoveni; o bătălie cu tătarii este datată de Cronicarul Grigore Ureche „pre câșlegile Născutului", iar la Nicolae Costin găsim enunțul „cântă beserica noastră în sara Născutului". Însă termenul apare și într-un colind publicat de Alexiu Viciu: „Ce sară e
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
de filosofii aceia că nu se întoarseră să spuie lui Irod..."; sau la Mitropolitul Dosoftei, în Viața și petreacerea svinților (1682): „Era atuncea Născutul Domnului Hristos". Același termen apare și la cronicarii moldoveni; o bătălie cu tătarii este datată de Cronicarul Grigore Ureche „pre câșlegile Născutului", iar la Nicolae Costin găsim enunțul „cântă beserica noastră în sara Născutului". Însă termenul apare și într-un colind publicat de Alexiu Viciu: „Ce sară e astă-sară? / Domnului, Doamne, / Da-i sara Născutului, / Că s-
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
întreg de informații dintr-o bibliografie vastă, bibliografie pe care a studiat-o cu maximă și exigentă atenție, o bibliografie care are darul de a incita spre lectură pe cititor dar și pe eventualul călător pe aceste meleaguri legendare. De la cronicarii moldoveni la Ioan Nistor, de la Cărțile călugărilor de la mănăstirile din Bucovina și până la lapidarele însemne de la fața locului sau ghidurile turistice constituie materiale demne de studiat pentru a putea pătrunde cu adevărat în spiritul locului de acolo de unde nu poți
LA CURŢILE DORULUI... BUCOVINEAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 563 din 16 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366764_a_368093]
-
La care prof.Mirel Iancovici a răspuns cu modestia care-l caracterizează: În afara faptului că trebuie să fii bine pregătit, trebuie să ai caracteristici personale foarte serioase, pe care să le dezvolți din copilărie și până la finalul carierei Dacă numeroși cronicari și ziariști au scris despre concertele, premiile și cariera profesională a lui Mirel Iancovici, îmi voi permite, în calitate de concetățean al Bacăului, și fost vecin al familiei să subliniez ,,una din caracteristicele de bază: moștenirea din generație în generație a talentului
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365543_a_366872]
-
o dată pentru a ne încălzi sufletele, într-un popas prietenesc, spre Tihna pelerinului, la căldura Cuvintelor de mătase ale scriitoarei Ioana Stuparu, pentru ca printre Autori și atitudini să înțelegem mai bine taina devenirii prin scris. Romancieră, scriitoare de proză scurtă, cronicar literar și poet, Ioana Stuparu ne uimește și de această dată prin generozitatea și blândețea sufletului său ales, prin șoapta ei calmă și alinătoare, adevărat balsam pentru cei din preajma domniei sale. Pornind de la convingerea că două dintre tainele care guvernează rezultatul
ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” de FLORICA GH. CEAPOIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365656_a_366985]
-
Milescu. Prin strădania doamnei Mihaela Sfârlea cenaclul și-a continuat activitatea fără a mai avea vreun secretar literar, dar în octombrie 2010, la solicitarea doamnei Mihaela Sfârlea, noi, membrii cenaclului, am făcut mai multe propuneri pentru a desemna un nou „cronicar”, care să consemneze în scris modul de desfășurare a ședințelor. Cunoscând-o bine pe scriitoarea Ioana Stuparu, care scrisese deja, sub îndrumarea poetei Victoria Milescu, cronicile literare de la „Întâlniri cu scriitori”, am propus-o pentru această îndeletnicire literară, știind foarte
ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” de FLORICA GH. CEAPOIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365656_a_366985]
-
foarte bine că nu este „o rugăminte de moment”, ci, așa cum s-a dovedit mai târziu, o responsabilitate pe care numai un scriitor generos și dăruit total menirii sale ar fi putut să o ducă la bun sfârșit. Astfel, devenind cronicarul permanent al Cenaclului „Literatorul”, Ioana Stuparu a fost condamnată să fie prezentă la fiecare ședință a cenaclului, indiferent de starea ei de sănătate, de buna ori reaua ei dispoziție sufletească sau de vremea de afară-uneori prea rece, alteori ploioasă. A
ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” de FLORICA GH. CEAPOIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365656_a_366985]
-
și după artă culinara. Ea este cu adevarat, o artistă. Merge aproape zilnic la teatru și are păreri avizate față de piesele vizionate, față de jocul actorilor, regie și scenografie. O părere de-a ei, valorează poate, mai mult decât a unui cronicar care vine doar de complezenta la teatru, să-și facă meseria. A vorbit mult, cu o dragoste nedisimulata despre idolul ei, Al.O.Teodoreanu, de celebrul Păstorel, de la care a învățat enorm, pe care l-a citit din scoață-n scoarță
DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366205_a_367534]
-
picioarele obosite încălțate în niște pantofi și mai obosiți. După ce a intrat la șef, m-am uitat în jur, am privit-o pe secretară și am încercat să mă dumiresc dacă văzusem sau nu vreun profet evreu, vreun senator roman, cronicar român din evul mediu întârziat sau un pustnic din Țara de dincolo de negură (expresie fericită a unui mare prozator). N-am apucat să mă dumiresc, ușa s-a deschis, Paul Anghel a dat cu ochii de mine și m-a
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
Istanbul, unde, odată ajuns, fu aruncat în temnița Yedikule, împreună cu cei patru fii ai săi și cu vistiernicul Ianache Văcărescu. În temniță, domnitorul și fiii săi au fost torturați într-un mod aproape imposibil de imaginat în zilele noastre. Astfel, cronicarul spune că pe lângă butucii în care le-au fost prinse mâinile și picioarele, li se cresta pielea capului, presărându-se apoi sare, li se ardea pieptul și tălpile cu fierul roșu, erau bătuți cu bestialitate în fiecare zi. Și tot
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
și-au uitat nici izvoarele, nici copilăria, și care - mai mult decat atât - ajunși la vârsta înțelepciunii, văd lumea cu ochii copiilor ; pentru că această carte reprezintă amintirile unei fetițe, din lumea sufletelor din care vine, până în clipa când bunicii-îngeri și cronicari devin de prisos în a-i scrie amintirile. Așa cum Ion Creangă își nara amintirile, la persoana I-a, Andreea își istorisește și ea - cu pana de cronicari hipersensibili și fabuloși a bunicilor - trăirile. Fetița descoperă permanent o lume nouă, care
BUNICII CROITORI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361773_a_363102]
-
unei fetițe, din lumea sufletelor din care vine, până în clipa când bunicii-îngeri și cronicari devin de prisos în a-i scrie amintirile. Așa cum Ion Creangă își nara amintirile, la persoana I-a, Andreea își istorisește și ea - cu pana de cronicari hipersensibili și fabuloși a bunicilor - trăirile. Fetița descoperă permanent o lume nouă, care îi îmbracă sufletul ca o haină. Uneori, mai strâmtă, alteori, prea largă, stranie, jucăușă, prietenoasă. Pe această lume, ea are alături, cu schimbul, doi îngeri care o
BUNICII CROITORI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361773_a_363102]
-
Românii care, atât în politică, dar și în cultură încă își caută identitatea. Oglinda îndreptată spre interior face să răzbată la suprafață personalitatea unui neobosit om de cultură, surprins în condiția sa umană subiectivă, aflată „sub vremi“, cum ar spune cronicarul. Cele două imagini, cea din „realitate“ și cea din „oglindă“ sunt doar două dintre potențialele fațete ale unei personalități puternice, emblematice pentru zorii mileniului trei. Prozatorul se vede pe sine ca pe un căutător, ca pe un jurnalist justițiar, dar
FICŢIUNEA CA MODALITATE DE AUTOREFLECTARE OBIECTIVĂ, RECENZIE DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351785_a_353114]
-
Acasa > Strofe > Creatie > CRONICARUL DE SERVICIU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 782 din 20 februarie 2013 Toate Articolele Autorului cheamă-mă și te alint sunt cronicarul de serviciu, laleaua care se oferă brumei pentru sacrificiu că ne frânge depărtarea și destinul e
CRONICARUL DE SERVICIU de ION UNTARU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351957_a_353286]
-
Acasa > Strofe > Creatie > CRONICARUL DE SERVICIU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 782 din 20 februarie 2013 Toate Articolele Autorului cheamă-mă și te alint sunt cronicarul de serviciu, laleaua care se oferă brumei pentru sacrificiu că ne frânge depărtarea și destinul e avar; ne scrutează viitorul un dispecer pe radar inflația o ia înaintea zorilor de pe Avrig la brutarii unde merg să-mi iau zilnic un
CRONICARUL DE SERVICIU de ION UNTARU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351957_a_353286]
-
care se oferă brumei pentru sacrificiu că ne frânge depărtarea și destinul e avar; ne scrutează viitorul un dispecer pe radar inflația o ia înaintea zorilor de pe Avrig la brutarii unde merg să-mi iau zilnic un covrig Referință Bibliografică: Cronicarul de serviciu / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 782, Anul III, 20 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CRONICARUL DE SERVICIU de ION UNTARU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351957_a_353286]
-
Vadillo López, profesor de literatură spaniolă, iar postfața publicistului român Mircea Iacoban. Volumul conține și 50 de caricaturi ale cunoscutului caricaturist român Constantin Ciosu, care a semnat și coperta cărții. Dorel Schor (născut la Iași) este scriitor umorist, gazetar și cronicar plastic, membru al Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română (A.S.I.L.R.) Colaborează la numeroase reviste de limbă română din Israel și din Statele Unite, Spania, România, Australia, Canada, Marea Britanie. Are publicate mai multe volume individuale și este prezent în numeroase antologii
SCRIITORUL DOREL SCHOR TRADUS ÎN LIMBA SPANIOLĂ de DEFESES FINE ARTS AGENCY în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351976_a_353305]