3,174 matches
-
povestea tragică a acestui loc unde fusese, în iunie 1941, Chestura de Poliție. Investigând amatoristic, atunci am aflat cum toată lumea știa cu siguranță, de la o rudă, de la un martor ocular ("care mi-a povestit mie, înțelegi?") cum evreii din Târgu Cucului semnalizau cu lanterne avioanelor sovietice să bombardeze Iașul. Atunci am aflat despre problema cosmică, insondabilă, născătoare de controverse acerbe, asupra numărului exact al morților. Comunicatul oficial al lui Antonescu vorbea de o "bagatelă" de 500 de victime. Istoriografia naționalist-comunistă din
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cotidian, Daniel Șandru Scriitorii și politica, Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei Vederi din Timișoara, Viorel Marineasa 1 În ciuda faptului că posteritatea a ilustrat că, la Iași, Cuza Vodă și Elena Doamna au în comun doar un "târg al cucului". 2 Anul 2763 înainte de Hristos, de la Întemeierea Romei. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ FLORIN CÎNTIC 09/11 Jurnal ad-hoc 2 1 FLORIN CÂNTEC Jurnal ad-hoc 266 267
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
le meargă bine, În fiecare dimineață trebuia să guste ceva, ca să nu fie spurcat de vreo pasăre. Căci de se Întîmpla să audă turtureaua pe nemîncate, tot anul, omul cucăia. Dacă-l spurca pupăza, Îi mirosea gura. De-l spurca cucul, singurătatea Îl aștepta. De-l spurca grangurul, era galben ca el. De-l va surca pitpalacul, nu avea spor la lucru. În scimb cîte berze vedea prima dată În zbor sau pe cîmp, atîtea care de porumb facea toamna. La
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
încât domnișoara Annie trebui să o stoarcă înainte de a i-o da înapoi, cu o privire recunoscătoare. Poate că și tu, Fannie, te-ai gândit la fel?" (P. L. Travers, Marry Poppins) (e) "Vrei programă, lămurit? / Stăi puțin să caut. Cucul, un solist vestit, / De printr-alte țări venit, / Va cânta din flaut. // Cântăreața-n dulce grai, / Cea numită "perla / Cântăreților din mai", / Dulce va doini din nai / Multe doine mierla." (George Coșbuc, Concertul primăverii) (f) ""Vin' la mama să te
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prietenii și pe cei mai de aproape ai lor. Șezură, se înveseliră și se chefuiră cât le cerură inima. Cucoana însă tot îndesa paharele boierului și el tot bea. Și(-i) mai dete unul, și încă unul, până îl făcu cuc. Se îmbătă boierul de se coclise turtă. Atunci și cucoana îl ia frumușel la spinare, fără să mai simță boierul ceva și-l duse la tat-său acasă, unde îl puse pe cuptor de dormi până se trezi. A doua
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în alela mutantă HbS. Consecințele unei asemenea substituții singulare de nucleotid sunt de-a dreptul dramatice, în cazul anemiei falciforme. O singură transversie A → T induce modificarea codonului GAG, în codonul GTG, la nivelul ADN, și, în virtutea complementarității, a codonului CUC, în codon CAC, la nivelul ARNm purtător al mesajului genetic pentru sinteza catenei β a globinei, ceea ce determină substituirea acidului glutamic cu valina în poziția a 6-a a catenei globinice β, iar hemoglobina normală (HbA) devine o hemoglobină anormală
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în versuri Bimbașa Sava, care va deschide stagiunea 1918-1919, tot acum fiindu-i reprezentată și drama în cinci acte Mila Iacșici. I se va juca însă, mai întâi, în ianuarie 1918, la Iași, o piesă inspirată de actualitate, Pui de cuc. Mai văd luminile rampei Premergătorii (1920) și Mărăști (1921) la București, Prăbușirea la Cluj (1925) și Iași (1926), precum și Fata lui Loth la Chișinău (1929). În 1934 autorul predase, spre lectură, Teatrului Național din București piesele Noapte sub Hangerli, O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
precum iarmarocul din Târgoviște ori forfota din piața burgului Sibiu, locul în care se produce asasinarea lui Mihnea. Detașată parcă din Bimbașa Sava, piesa într-un act Premergătorii rămâne, ca și „episodul eroic” Mărăști, o producție ocazională, festivistă. Pui de cuc marchează apropierea autorului de subiectele contemporane, având în atenție soarta copiilor născuți în urma abuzurilor comise de vremelnicii ocupanți în timpul primului război mondial. Pledoaria în favoarea „puilor de cuc” nu e susținută scenic, personajele nu au consistență, iar deznodământul se bizuie pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
Premergătorii rămâne, ca și „episodul eroic” Mărăști, o producție ocazională, festivistă. Pui de cuc marchează apropierea autorului de subiectele contemporane, având în atenție soarta copiilor născuți în urma abuzurilor comise de vremelnicii ocupanți în timpul primului război mondial. Pledoaria în favoarea „puilor de cuc” nu e susținută scenic, personajele nu au consistență, iar deznodământul se bizuie pe un artificiu facil: o încurcătură de rețete farmaceutice. Pe aceeași linie a dramei burgheze în proză, Fata lui Loth arată o construcție mai elaborată. Intriga se axează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
Rimini, București, 1907; Maria, regina României, Ilderim, București, 1921; William Shakespeare, Noaptea regilor, București, f.a. Repere bibliografice: Ion C. Bacalbașa, „Sângele spală”, „Cronica”, 1907, 176; Emanuel Cerbu, O oră la d. Peretz, „Masca”, 1916, 1; e.n. [Emil Nicolau], „Pui de cuc”, U, 1918, 22; Vianu, Opere, XIV, 474-475; Nichifor Crainic, „Bimbașa Sava”, „Dacia”, 1919, 46; [Ovid Densusianu], „Bimbașa Sava”, VAN, 1919, 5-6; I. Nestor, „Mila Iacșici”, „Avântul”, 1919, 36; Emanuel Cerbu, „Mila Iacșici”, „Izbânda”, 1919, 374; Emil D. Fagure, „Mila Iacșici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
acvatică. Majoritatea faunei terestre o întâlnim în zona forestieră. Dintre mamiferele caracteristice se întâlnesc veverița, căprioara și mistrețul; lupul, vulpea și iepurele, fiind specii euritope, se întâlnesc pe toată suprafața județului. Păsările de pădure sunt reprezentate de sturz, mierlă, ciocănitoare, cuc, turturică, cinteză și uliu. Dintre reptile întâlnim șarpele de pădure și gușterul. Insectele și alte specii de nevertebrate completează varietatea viețuitoarelor ce trăiesc în acest biotop. Animalele din zona de silvostepă sunt reprezentate de câteva mamifere specifice ca: popândăul, șoarecele
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Cerambyx cerdo), rădașca (Lucanus cervus), fluturele porumbac al stejarului (Marumba quercus), croitorul cenușiu (Morimus funereus); amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), buratecul (Hyla arborea), broasca roșie de munte (Rana temporaria); reptile: șopârla cenușie (Lacerta agilis); păsări: ciocănitori (Dendrocopos sp.), cuc (Cuculus canorus), mierlă (Turdus merula), specii de paseriforme precum: țicleanul (Sitta europea), cojoaica de pădure (Certhia familiaris), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes), viesparul (Pernis apivorus), ciocârlia de pădure (Lullula arborea); în scorburile copacilor își găsesc adăpost răpitoare de noapte precum buha (Bubo
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Limax sp.; insecte: rădașca (Lucanus cervus); amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), buratecul (Hyla arborea); reptile: șopârla cenușie (Lacerta agilis), șarpele de casă (Natrix natrix); păsări: ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), corbul (Corvus corax), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), ciocârlia de pădure (Lululla arborea), mierla (Turdus merula), răpitoare de zi și de noapte; mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris). Plan
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
perechi clocitoare, huhurezul mic (Strix aluco), buha (Bubo bubo), ciușul (Otus scops), ciuful de pădure (Asio otus), ciocănitori: ghionoaia sură (Picus canus), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), corbul (Corvus corax), cucul (Cuculus canorus), sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), cojoaica de pădure (Certhia familiaris), muscari (Muscicapa striata), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), sturzul cântător (Turdus philomelos), mierla (Turdus merula), pițigoiul mare (Parus major), pițigoiul albastru (Parus coeruleus), pițigoiul de munte (Parus montanus), pițigoiul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), broasca roșie de munte (Rana temporaria), broasca mare de lac (Pelophylax ridibundus) și brotăcelul (Hyla arborea); reptile: broasca țestoasă de apă (Emys orbicularis); păsări: ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), cucul (Cuculus canorus), mierla (Turdus merula), fazanul (Phasianus colchicus), turturica (Streptopelia turtur), corbul (Corvus corax), păsări răpitoare de zi și de noapte; mamifere: ariciul (Erinaceus concolor), căpriorul (Capreolus capreolus), cerb (Cervus elaphus), mistrețul (Sus scrofa), pârșul (Glis glis), pisica sălbatică (Felis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
insecte: rădașca (Lucanus cervus); amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), broasca roșie de munte (Rana temporaria) și brotăcelul (Hyla arborea); reptile: șopârla cenușie (Lacerta agilis); păsări: ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), ciocârlia de pădure (Lululla arborea), corbul (Corvus corax), cucul (Cuculus canorus), mierla (Turdus merula), fazanul (Phasianus colchicus), păsări răpitoare de zi și de noapte; mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), iepurele de vizuină (Oryctolagus cuniculus), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
broasca roșie de munte (Rana temporaria), broasca mare de lac (Pelophylax ridibundus), brotăcelul (Hyla arborea); reptile: broasca țestoasă de apă (Emys orbicularis), șopârla cenușie (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis); păsări: ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), cucul (Cuculus canorus), mierla (Turdus merula), fazanul (Phasianus colchicus), păsări răpitoare de zi și de noapte; mamifere: ariciul (Erinaceus concolor), căpriorul (Capreolus capreolus), cerb (Cervus elaphus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
râioasă de pădure (Bufo bufo), broasca roșie de pădure (Rana dalmatina), broasca roșie de munte (Rana temporaria) și brotăcelul (Hyla arborea); reptile: șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârla cenușie (Lacerta agilis); păsări: ciocănitori (Dendrocopos sp.), ciocârlia de pădure (Lululla arborea), cucul (Cuculus canorus), mierla (Turdus merula), fazanul (Phasianus colchicus), porumbelul de scorbură (Columba oenas), răpitoare de zi și de noapte; mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), cerbul (Cervus elaphus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sp.; insecte: rădașca (Lucanus cervus); amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), broasca roșie de pădure (Rana dalmatina) și brotăcelul (Hyla arborea); reptile: broasca țestoasă de apă (Emys orbicularis); păsări: ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), cucul (Cuculus canorus), mierla (Turdus merula), păsări răpitoare de zi și de noapte; mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
serebrator, Scambus pomorum, Schizopyga frigida, Stenodontus nasutus, Stenothrips graminum; amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo); reptile: șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârla cenușie (Lacerta agilis); păsări: ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), corbul (Corvus corax), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), mierla (Turdus merula), păsări răpitoare de zi și de noapte, iar din categoria păsărilor mici: pițigoi, muscari, sturzi ș.a.; mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), cerbul (Cervus elaphus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pădure (Apodemus sylvaticus), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), insectivore: ariciul (Erinaceus europaeus), cârtița (Talpa europaea), chițcanul (Sorex araneus). În scorburi de copaci își găsesc adăpost liliecii (Nyctalus noctula). Păsările specifice pădurii sunt: porumbelul de scorbură (Columba oenas), turturica (Streptopelia turtur), cucul (Cuculus canorus), păsări răpitoare de noapte precum: ciușul (Otus scops), ciuvica (Glaucidium passerinum), huhurezul mic (Strix aluco), ciuful de pădure (Asio otus), ciocănitori: ghionoaia sură ( Picus canus), ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), ciocănitoarea de stejar
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Călugărițe unde noaptea nu e cald. * Sufletul meu e un zidar care se întoarce de la lucru Amintire cu miros de farmacie curată Spune-mi servitoare bătrână ce era odată ca niciodată, Și tu verișoară cheamă-mi atenția când o să cânte cucul. URMUZ Prin Urmuz (1883-1923) suprarealismul român este anterior celui francez și independent. Divagațiile onirice, cu aparență de delir dement, ale acestuia îndeplineau întocmai programul de a surprinde realitatea imediată a spiritului, hazardul interior. De fapt Hurmuz făcea simple petreceri pentru
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Este, Întîi, o imagine de ordinul fluidității: „zbor luciri de lună”, „roi de flăcări ușurele, lucioli scînteietoare / trec În aer, stau lipite...”. Ea deschide o veritabilă paradă a modei și a virtuților În lumea păsărilor și a florilor de luncă. Cucul e Îngîmfat, macul doarme, senil, În timpul concertului, nufărul e Întristat ca un văduv, gîndăceii poartă hlamide smălțuite, bujorelul e vioi, rumen, busuiocul concupiscent („iubitor de sînuri albe”) etc. Abuzul de gingășii supără, evident, la lectură, Însă din aceste acumulări de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
trandafirul să apere prin spinii lui femeia iubită de o posibilă mînă străină (CÎntec grădinăresc). Din lumea păsărilor, Conachi caută corespondențe, În stilul epocii, cu păsările elegiace, singuratice: turtureaua, privighetoarea. Ienăchiță compara ibovnica lui cu puișorul canar, Pann introduce mierlița, cucul. I.C. jură pe șoim și, Încă o dată, pe turturică și privighetoare. „Filomela” devine un simbol romantic curent. Din sfera micilor viețuitoare, Conachi dă atenție fluturelui, iar dintre arbori alege fagul („copaciul mare”), sub crengile căruia are Ioc mistica Întîlnire și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În datorie. Ele privesc la cocoane Și la alte mari persoane, Ce În toată săptămîna Să-și croiască le dă mîna, Astfel și ele să-mbracă, Nu lasă moda să treacă. Tot Îți cer, tot te frămîntă PÎnă văd că cucu-ți cîntă, Apoi atunci or te lasă, Or de tine nu-i mai pasă. CÎt trăiești, nu mai vezi pace, Casa-n iad ți să preface. De ocări și de blesteme Îmbătrînești fără vreme. Perii În cap Îți albește Și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]