5,205 matches
-
alte sectoare, pe versanți sau în regiunile limitrofe; în fața barajelor rămân construcțiile șantierelor, multe drumuri tăiate prin pădure (de exemplu, în lungul Bistriței, Sebeșului, Someșului Mic, Lotrului, Buzăului etc.), numeroase alunecări și acumulări de bolovănișuri. Mediul depresiunilor montane și al culoarelor largi de vale cuprinde regiunile cele mai joase din Carpați (între 400 și 800 m) și este intens modificat de intervenția omului. Aici s-a realizat netezirea terenurilor, pentru dezvoltarea așezărilor (în afara satelor, în cadrul lor se află, cu câteva excepții
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
profunde în lungul litoralului. Cele mai importante probleme referitoare la calitatea mediului sunt: 140 ROMÂNIA PROBLEME ALE MEDIULUI Maluri intens degradate la Ocna Sibiului Fabrica de negru de fum de la Copșa Mică Alunecări și curgeri noroioase pe Valea Câlnăului Poluarea culoarului Oltului în zona combinatului chimic Govora - alimentarea cu apă a localităților (mai ales a orașelor și a platformelor industriale), apă extrasă din lacuri amenajate, pânze subterane și prin reciclare (București, Constanța, Timișoara etc.); - irigarea suprafețelor agricole în sezonul de vară
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Definirea câmpului perturbator permite precizarea relațiilor între raportul semnal-zgomot și calitatea, apreciată subiectiv, a unei recepții radio sau TV. Cu titlu de exemplu, în Tab.2 .4, se prezintă o astfel de relație. Intensitatea câmpului perturbator în raport cu distanța față de axa culoarului LEA este rapid descrescătoare. La distanțe care depășesc 200 m, efectul perturbator devine practic neglijabil. Pentru o LEA trifazată (Fig.2.18), calculul câmpului perturbator asociat descărcării corona, la valoarea de 0,5 MHz a frecvenței de referință, se poate
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
Ex(x,y), respectiv verticală, Ey(x,y) ale intensității câmpului electric în punctul M(x,y), Fig.5 .7, se exprimă prin relațiile: În cazul unei linii electrice aeriene trifazate, [Cristescu 93], în fiecare punct din planul considerat perpendicular pe culoarul liniei, câmpul electric rezultant este de tip rotitor eliptic. Dacă sistemul tensiunilor se consideră simetric, matricea unicolonară a acestora se scrie în complex sub forma: (5.14) Us fiind valoarea efectivă a tensiunii de serviciu. în aceste condiții, pentru componentele
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
unei structuri cu dimensiuni de gabarit mari, dar slab izolată electric față de pământ sau la mersul unei persoane pe o mochetă. Un risc important apare în cazul amplasării depozitelor de carburanți sau a stațiilor de benzină în zone apropiate de culoarele LEA de înaltă tensiune. Descărcări electrice de natura celor prezentate anterior, produse între corpuri și/sau structuri metalice din aceste depozite sau stații în prezența vaporilor de carburant, pot conduce la explozia amestecurilor carburante formate în aer și la declanșarea
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
o cunoștință îndepărtată i-ar fi solicitat baronului de Rothschild un împrumut bănesc. În schimbul ajutorului financiar, baronul i-a propus acesteia un alt tip de ajutor, la fel de bun. Propunerea era foarte simplă: „Să ne plimbăm împreună, braț la braț, pe culoarele Bursei! Imediat după aceasta, în mod sigur vor exista diverse persoane dornice să te împrumute”. (Cialdi, 1989, apud Kilduff și Krackhardt, 2008) Implicit, anecdota împrumutului solicitat baronului de Rothschild face trimitere la importanța rețelelor sociale în viața socială și, în
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
acesta să finalizeze. După un număr de repetări se inversează rolurile. 12. Exercițiu 3:4 în care atacanții (A,B,C) încearcă prin combinații să depășească cei 4 apărători (D,D1,D2,D3) care au rolul de a închide orice culoar de pătrundere a atacanților și de a se dubla reciproc. D la început îndeplinește funcția de libero, D2 îl marchează pe B, D1 îl marchează pe A, iar D3 dublează sau ia locul libero-ului. 13. Exercițiu tehnico-tactic pentru apărători
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
pătrat cu latura de 15 m. Cei patru coechipieri se vor constitui în atacanți și vor juca împotriva celor doi apăratori. Este evidentă superioritatea numerică a atacului asupra apărării, lucru care duce la numeroase posibilități de transmitere a mingii prin „culoarele” apărute. 4. Joc 3 X 2 Demarcare - marcaj - transmiteri ale mingii - devieri ale mingii - „un-doi”-uri. Într-un pătrat delimitat pe gazon, cu latura de 15 m, joc măgărușul, jucătorii fiind obligați să transmită mingea numai după o prealabilă preluare
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
pe care îl mai practică, în anumite faze ale jocului, multe echipe din fotbalul de performanță actual. Principala caracteristică tactică a acestui sistem de joc este faptul că prin așezarea jucătorilor în teren se obține o evidentă superioritate numerică pe culoarul central (axa centrală) a suprafeței de joc. Sistemul de joc cu libero fix Este un sistem de joc pe care îl practică marile echipe ale fotbalului profesionist când trebuie să apere un rezultat și se „închid” în jocul de apărare
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
asigură suportul rigid pentru sprijinul picioarelor. Caracteristicile așezării blocstartului pentru efectuarea startului și a lansării de la start sunt următoarele: * înclinarea blocstartului: în față = 40 450; în spate = 60 650; * distanța dintre axele blocstartului 10 - 15 cm; * se așează pe mijlocul culoarului (excepție alergările pe turnantă); * distanța dintre blocuri (pe direcția alergării) este variabilă și determină variantele startului de jos: start clasic; start apropiat; start depărtat. * Caracteristicile startului clasic: blocul din față se așează la 1,5 - 2 lungimi de talpă față de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
direcției optime de alergare. La aceste alergări poziționarea blocstartului este diferită față de alergările în linie dreaptă, deoarece startul la aceste probe se efectuează în turnantă. În figura 20 se poate observa modul particular de așezare a blocstartului; dispunerea lui în dreapta culoarului de alergare, pe direcție oblică, oferă cea mai eficientă traiectorie de alergare, tangenta la arcul de cerc interior culoarului de alergare, o traiectorie rectilinie care favorizează accelerarea și permite înscrierea corectă a atletului în alergarea curbilinie, adoptând acțiunile tehnice prezentate
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
aceste probe se efectuează în turnantă. În figura 20 se poate observa modul particular de așezare a blocstartului; dispunerea lui în dreapta culoarului de alergare, pe direcție oblică, oferă cea mai eficientă traiectorie de alergare, tangenta la arcul de cerc interior culoarului de alergare, o traiectorie rectilinie care favorizează accelerarea și permite înscrierea corectă a atletului în alergarea curbilinie, adoptând acțiunile tehnice prezentate mai sus. 4.1.a. Alergările de ștafetă Din categoria probelor de viteză fac parte și probele de ștafetă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
m) cu bățul de ștafetă în mână, după care conform regulamentului, transmite bățul de ștafetă următorului coechipier. Tehnica acestor probe de viteză este condiționată de prevederile regulamentare de concurs: * în ștafeta de 4 x 100 m toți coechipierii aleargă pe culoarul repartizat; * în ștafeta de 4 x 400 m se aleargă pe culoarul repartizat primele trei turnante, deci schimbul unu și schimbul al doilea doar 100 m din cei 400 m pe care îi aleargă acesta; apoi se aleargă fără a
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
bățul de ștafetă următorului coechipier. Tehnica acestor probe de viteză este condiționată de prevederile regulamentare de concurs: * în ștafeta de 4 x 100 m toți coechipierii aleargă pe culoarul repartizat; * în ștafeta de 4 x 400 m se aleargă pe culoarul repartizat primele trei turnante, deci schimbul unu și schimbul al doilea doar 100 m din cei 400 m pe care îi aleargă acesta; apoi se aleargă fără a și păstra culoarul desemnat, la bordură pe culoarul unu; * existența spațiului de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ștafeta de 4 x 400 m se aleargă pe culoarul repartizat primele trei turnante, deci schimbul unu și schimbul al doilea doar 100 m din cei 400 m pe care îi aleargă acesta; apoi se aleargă fără a și păstra culoarul desemnat, la bordură pe culoarul unu; * existența spațiului de schimb de 20 m, în care se poate face schimbul bățului de ștafetă; * existența spațiului de lansare (maxim 10 m înaintea spațiului de schimb) la ștafeta 4 x 100 m; * posibilitatea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
m se aleargă pe culoarul repartizat primele trei turnante, deci schimbul unu și schimbul al doilea doar 100 m din cei 400 m pe care îi aleargă acesta; apoi se aleargă fără a și păstra culoarul desemnat, la bordură pe culoarul unu; * existența spațiului de schimb de 20 m, în care se poate face schimbul bățului de ștafetă; * existența spațiului de lansare (maxim 10 m înaintea spațiului de schimb) la ștafeta 4 x 100 m; * posibilitatea marcării, cu semne admise de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de ștafetă: lungime 28 - 30 cm; circumferință 120 - 130 mm; greutate ≈ 50 gr; * bățul de ștafetă trebuie purtat în mână tot timpul alergării și predat doar în spațiul de schimb; * după predarea bățului de ștafetă, atletul trebuie să rămână pe culoarul repartizat până se efectuează toate schimbările celorlalți competitori. În proba de 4 x 100 m se consideră că s-a realizat un schimb eficient atunci când: * viteza primitorului a fost sincronizată cu cea a aducătorului; * viteza aducătorului să fie maximă în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
se face din mâna stângă a aducătorului în mâna dreaptă a primitorului, care îl trece apoi în mâna stângă pentru al putea preda în continuare tot în mâna dreaptă; * alergătorii nr. 1 și 3 se deplasează pe marginea interioară a culoarului (turnantă), iar spre sfârșitul distanței trec spre exteriorul culoarului, astfel încât la intrarea în spațiul de schimb să se afle în dreapta primitorului, ei au bățul în mâna stângă; * alergătorul nr. 2, după primirea ștafetei, traversează culoarul spre dreapta (exterior) și schimbă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
dreaptă a primitorului, care îl trece apoi în mâna stângă pentru al putea preda în continuare tot în mâna dreaptă; * alergătorii nr. 1 și 3 se deplasează pe marginea interioară a culoarului (turnantă), iar spre sfârșitul distanței trec spre exteriorul culoarului, astfel încât la intrarea în spațiul de schimb să se afle în dreapta primitorului, ei au bățul în mâna stângă; * alergătorul nr. 2, după primirea ștafetei, traversează culoarul spre dreapta (exterior) și schimbă bățul de ștafetă din mâna dreaptă în mâna stângă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
deplasează pe marginea interioară a culoarului (turnantă), iar spre sfârșitul distanței trec spre exteriorul culoarului, astfel încât la intrarea în spațiul de schimb să se afle în dreapta primitorului, ei au bățul în mâna stângă; * alergătorul nr. 2, după primirea ștafetei, traversează culoarul spre dreapta (exterior) și schimbă bățul de ștafetă din mâna dreaptă în mâna stângă; * alergătorul nr. 4 se menține tot timpul pe marginea internă a culoarului; * alergătorii nr. 1 și 4 sunt scutiți de trecerea bățului dintr-o mână în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
primitorului, ei au bățul în mâna stângă; * alergătorul nr. 2, după primirea ștafetei, traversează culoarul spre dreapta (exterior) și schimbă bățul de ștafetă din mâna dreaptă în mâna stângă; * alergătorul nr. 4 se menține tot timpul pe marginea internă a culoarului; * alergătorii nr. 1 și 4 sunt scutiți de trecerea bățului dintr-o mână în alta. Schimbul alternativ, (fig.24), fructifică mai bine geometria stadionului, favorizează alergarea în turnantă și are următoarele caracteristici: * schimbul unu și trei (care se deplasează în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
bățului dintr-o mână în alta. Schimbul alternativ, (fig.24), fructifică mai bine geometria stadionului, favorizează alergarea în turnantă și are următoarele caracteristici: * schimbul unu și trei (care se deplasează în turnantă) se mențin tot timpul lângă linia internă a culoarului propriu; * schimburile doi și patru (care se deplasează în linie dreaptă) aleargă pe exteriorul culoarului; * alergătorii din schimbul unu și trei țin bățul de ștafetă în mâna dreaptă și-l predau în mâna stângă alergătorilor din schimbul doi, respectiv patru
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
favorizează alergarea în turnantă și are următoarele caracteristici: * schimbul unu și trei (care se deplasează în turnantă) se mențin tot timpul lângă linia internă a culoarului propriu; * schimburile doi și patru (care se deplasează în linie dreaptă) aleargă pe exteriorul culoarului; * alergătorii din schimbul unu și trei țin bățul de ștafetă în mâna dreaptă și-l predau în mâna stângă alergătorilor din schimbul doi, respectiv patru. Schimbul alternant, prin avantajele sale tehnice, este preferat de multe echipe de ștafetă. Prezintă însă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pantă max. în sensul alergării 1/1000 m; pantă max. transversal 1/100 m; să dispună de o suprafață netedă și stabilă; să aibă formă și dimensiuni precis determinate: lungimea de 400 m, măsurată la 30 cm de bordură pentru culoarul 1 și la 20 cm în afara marginii exterioare a culoarului din stânga pentru celelalte; lățimea culoarului este de 1,22 1,25 m, iar numărul culoarelor de minim 8. La pista de alergări, pentru ca probele să se desfășoare în condiții regulamentare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
transversal 1/100 m; să dispună de o suprafață netedă și stabilă; să aibă formă și dimensiuni precis determinate: lungimea de 400 m, măsurată la 30 cm de bordură pentru culoarul 1 și la 20 cm în afara marginii exterioare a culoarului din stânga pentru celelalte; lățimea culoarului este de 1,22 1,25 m, iar numărul culoarelor de minim 8. La pista de alergări, pentru ca probele să se desfășoare în condiții regulamentare, se fac o serie de măsurători. Pentru exemplificare, prezentăm mai
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]