4,021 matches
-
român. Celălalt capitol important (ideea urmează de la sine) are de obiect afirmarea tot mai puternică a spiritului național în această literatură creată cu ajutorul modelelor străine, adică procesul de emancipare a literaturii naționale, de treptată eliberare de aceste modele. Literatura beletristică cultă - inexistentă înainte de 1800 din cauza împrejurărilor nefavorabile istorice - nu s-a putut naște decât grație unor modele străine. Fără influența străină, mai ales franceză, începută încă dinainte de 1800, nu ar fi fost posibil nici Creangă, și nici măcar culegerile de doine și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fi, adevărurile de mai sus sunt doar banale -, atunci trebuie să fie adevărate și aceste două propoziții - și ele una mai banală decât alta: 1) Numai modelele care conveneau spiritului național și, firește, gradului de dezvoltare sufletească a păturii noastre culte, numai acele modele au dat rezultate bune, viabile, adică au ajutat la închegarea unei literaturi naționale. 2) Cu cât s-a tot emancipat de modelele străine, cu atât literatura română a tot progresat. (Aceasta nu înseamnă că la un moment
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
aminte de Văcărescu - "vechime" care se observă și la un "modern" ca C. A. Rosetti chiar - "vechime" care se explică prin lipsa influenței poeziei populare -, a acelei literaturi naționale care a înnoit și mlădiat totul. (Poezia populară dă unui scriitor cult o mulțime de resurse specific naționale. Dar dacă nu i-ar pune la îndemînă decât una, limba, încă ar fi un minimum satisfăcător, pentru că limba unui popor nu e o colecție de semne abstracte pentru noțiuni ca cuvintele unui volapük
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
are însemnătatea de mai înainte. Dacă însă scriitorul e direct în contact cu sufletul național, fie prin clasa lui socială, fie prin familiarizarea cu produsele literaturii populare, cu atât mai bine.) Această dispensă însă cere nu numai cunoașterea literaturii anterioare culte, ci și interes, și chiar dragoste pentru ea (dragostea nu implică admirație) - așa cum s-au comportat cu literatura țării lor cei mai însemnați scriitori din alte țări, care au găsit chiar școli sau epoci literare vechi de la care să se
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în aceeași formă pseudo-țărănească, ori zugrăvește o pseudo-țărănime în forma aceasta pseudo-țărănească. Și n-avem pretenția că am înșirat aici toate speciile țărănismului. Acum s-a înțeles pentru ce nuvelele dlui Sadoveanu și Voica nu sunt țărănism. Aici, un scriitor cult scrie despre țărani ca scriitor cult, cu concepția și în forma unui scriitor cult, exact cum ar scrie despre orice altă categorie de oameni. Că Sadoveanu a extras chintesența poeziei populare și a limbii populare și și-a însușit-o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
o pseudo-țărănime în forma aceasta pseudo-țărănească. Și n-avem pretenția că am înșirat aici toate speciile țărănismului. Acum s-a înțeles pentru ce nuvelele dlui Sadoveanu și Voica nu sunt țărănism. Aici, un scriitor cult scrie despre țărani ca scriitor cult, cu concepția și în forma unui scriitor cult, exact cum ar scrie despre orice altă categorie de oameni. Că Sadoveanu a extras chintesența poeziei populare și a limbii populare și și-a însușit-o organismului său sufletesc e altă vorbă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
avem pretenția că am înșirat aici toate speciile țărănismului. Acum s-a înțeles pentru ce nuvelele dlui Sadoveanu și Voica nu sunt țărănism. Aici, un scriitor cult scrie despre țărani ca scriitor cult, cu concepția și în forma unui scriitor cult, exact cum ar scrie despre orice altă categorie de oameni. Că Sadoveanu a extras chintesența poeziei populare și a limbii populare și și-a însușit-o organismului său sufletesc e altă vorbă. Așa a făcut și Eminescu, și Luceafărul nu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
un France și pentru un Proust. France presupune o lungă cultură - și una anumită: franceză și greco-latină - și un mediu intelectual saturat de civilizație și de cultură. Proust presupune o lungă tradiție culturală, un mediu intelectual suprarafinat - și o "societate" cultă, fină, rafinată, unde să se poată dezvolta spiritul de observație și de analiză -, o societate care că solicite observatorului acest spirit și să i-l ascută. (S-a zis că la Rochefoucauld nu a putut deveni autorul Maximelor decât într-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
o parte din proza lui Delavrancea, unde acest nuvelist își arată aversiunea pentru clasa creată de formele noi. În schimb, lirismul se mută în Moldova (Eminescu și școala lui), pentru că, dacă în vremea idealurilor de redeșteptare, sentimentul dominant al păturii culte, speranța, era mai puternic în Muntenia - și deci acolo a înflorit lirismul -, apoi, sentimentul dominant al păturii culte, de după întoarcerea formelor noi, jalea pentru ruina ori amenințarea claselor vechi, pozitive, lovite de formele noi, trebuia să fie mai puternic în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
În schimb, lirismul se mută în Moldova (Eminescu și școala lui), pentru că, dacă în vremea idealurilor de redeșteptare, sentimentul dominant al păturii culte, speranța, era mai puternic în Muntenia - și deci acolo a înflorit lirismul -, apoi, sentimentul dominant al păturii culte, de după întoarcerea formelor noi, jalea pentru ruina ori amenințarea claselor vechi, pozitive, lovite de formele noi, trebuia să fie mai puternic în Moldova, unde aceste clase au fost mai lovite, unde nu s-a produs nimic ca compensare, căci Moldova
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
un scriitor cât și Eminescu de mare. Vlahuță nu e un creator, desigur (afară decât în Dan), dar proza lui a fost un instrument de îmbogățire și rectificare a limbii literare, prin introducerea, cu gust, a elementelor populare în stilul cult, prin introducerea, cu îndrăzneală, dar cu tact, a neologismelor în limbă și prin grija de perfecțiune a formei. Iar Eminescu, în Făt-Frumos din lacrimă și mai ales în Sărmanul Dionis, a creat stilul "artistic" al prozei, stilul care nu spune
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
reprezinte interesele unei clase și să le întrupeze 1 . Am văzut asupra cui poate înrîuri un artist și am ajuns la concluzia că el înrîurește asupra celor cu aceeași simțire ca și dânsul. Să luăm câteva exemple. Eminescu place păturii culte. Chipul cum privește el amorul, femeia, de pildă, este chipul cum o privește această pătură. El, ca și pătura cultă, dorește o femeie molatecă, frumoasă, eterică, cu care să steie "pe prispa cea de brazde", cu care să se consoleze
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
la concluzia că el înrîurește asupra celor cu aceeași simțire ca și dânsul. Să luăm câteva exemple. Eminescu place păturii culte. Chipul cum privește el amorul, femeia, de pildă, este chipul cum o privește această pătură. El, ca și pătura cultă, dorește o femeie molatecă, frumoasă, eterică, cu care să steie "pe prispa cea de brazde", cu care să se consoleze de decepțiile vieții. Închipuiți-vă acuma un țăran, destul de cult ca să înțeleagă arta, care muncește pământul 16 ceasuri pe zi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
chipul cum o privește această pătură. El, ca și pătura cultă, dorește o femeie molatecă, frumoasă, eterică, cu care să steie "pe prispa cea de brazde", cu care să se consoleze de decepțiile vieții. Închipuiți-vă acuma un țăran, destul de cult ca să înțeleagă arta, care muncește pământul 16 ceasuri pe zi și 1 Desigur, nimenea nu poate contesta că un geniu sau un artist mare, dîndu-ne descrieri din viața reală, poate să ne dea niște tablouri atât de adevărate, niște imagini
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
recunoașterii publice deoarece practicau anonimatul, nu știau să scrie ori să citească, și totuși născoceau metafore și imagini artistice formidabile, adresându-se unui cerc comunitar restrâns, fără să beneficieze de mass-media. De altfel, chiar în cazul autorilor din literatura numită „cultă”, complexitatea fenomenului literar scapă înțelegerii psihologilor și pedagogilor. Cea mai bună dovadă în acest sens o constituie străvechiul conflict dintre poet/pictor și pedagog, pe care îl vom releva, poate, de mai multe ori pe parcursul lucrării noastre. Contradicția există și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
creația orală, în sensul că nu iau în discuție specificitățile acesteia. De fapt, și în acest caz, există unele forme de instruire pentru creatorul popular, dar ele sunt de cu totul altă natură față de cele obișnuite pentru creatorul de literatură cultă. Foarte multe persoane din mediul rural sunt și la ora actuală buni (minunați!) povestitori, dar își irosesc talentul, care s-a manifestat deja, deoarece nu trec în scris cele istorisite. Istoria literaturii, dacă ne referim numai la cadrul românesc, ne
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
ticăloși și nemernici, falsificînd-o în întregime istoria veche și prin părțile esențiale cea modernă! Steaua cu șase raze de pe piatra clarvăzătoare sau a înțelepciunii pe care Sîntu o purta pe frunte dar și faimoșii arimaspi, este reprodusă în lăcașul de cult get de la Șinca Veche, pe placa de plumb descoperită la Romula și pe numeroase sigilii... emeș! Budha cînd a venit spre iluminare în toriștea geților, i-a plăcut zicerea plină de înțelepciune și a dus-o în patria lui sub
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
țara pe care ți-o voi arăta”. Cînd pe ivriți i-a apucat puhoiul de revelații mincinoase cu care și-au fericit puținătatea minților și plinătatea veninului, arameii/arameenii erau cunoscuți în imperiul babilonian apoi persan ca populația cea mai cultă și cea mai pricepută în comerț. Limba lor ajunsese limba oficială a imperiului persan deși mulți istorici refuză orice legătură între persani și aramei, ignorînd cu bună știință informațiile venite de la Strabon și susținînd cu neobrăzare născocirea ivrită, că arameii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a pătruns în română din bulgară (< eto, ete etc.), cel mai probabil prin intermediul textelor bisericești, în texte românești scrise, de diverse facturi, urmând, inițial, tiparul de utilizare preluat din textul slavon și dezvoltând, ulterior, alte sensuri contextuale. Concomitent cu forma cultă, interjecția iată a pătruns și pe filieră populară (dialectală), în forme ca ete/iete etc., în graiurile sudice (oltenești, muntenești), concurând forma locală uite și dând naștere unor forme contaminate cu aceasta din urmă: Am treierat și cu caii, ete
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
să-ți zic... că... A: Z! (IVLRA: 165) ( în enumerări: A: Bună ce faci? B: Ciao! Bine, uite, sunt acasă, m-am mutat în garsonieră, în Brâncoveanu... A: O!: Ți-ai cumpărat? 171) C. (Mult mai puțin decât omologul său cult iată) evidențiază diverse valori argumentative (prezentativ argumentativ), contribuind la structurarea discursului: ( introduce un argument A: Tu ce faci de stai singură la ora asta. Uite, e nouă fără un sfert, stai singură acasă-n pat. De ce ești singură, Sofia? B
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
îl constituie interjecțiile prezentative în textele mediatice vorbite (prezentativele "mediatice"). Ceea ce distinge discursul public de alte tipuri de discurs, este, în primul rând, convenționalitatea sa24. În aceste condiții, este justificat faptul că formațiunea specifică pentru realizarea prezentării mediatice este interjecția "cultă" iată. Asociată inițial textelor scrise, mai apoi expunerilor orale oficiale, iată pătrunde cu funcțiile menționate (vezi supra) mai întâi în textele radiofonice clasice (unde utilizarea concretului uite, care se adresează în primul rând simțului vizual, nu era firească) pentru ca, în
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
textele jurnalistice: Ni se pare totalmente surprinzătoare apariția unui nou barem lingvistic la nivelul concursurilor organizate de EPSO ("Ziua", 14.X. 2007) Într-un anumit registru, sufixul adverbial -mente indică reluarea ironică, într-un fel de simulare critică a limbajului cult, pretențios sau științific, exact etc.: am vizionat alăturea de Bagi peliculele de mare interes artistic "27 de rokii" și "asterix & obelix la jocurile olimpice" și nu am clacat emoționalmente, aflându-ne sub influența fisticului. (text de pe un blog, http://stressymako
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
Popescu, Radu Paraschivescu, Ștefan Agopian), sunt folosiți rar în limbajul presei, foarte rar în textele științifice și juridice și deloc în româna vorbită. Această distribuție arată că expresiile cu în chip, în chipul, într-un chip sunt percepute ca arhaizante, culte, pretențioase. Sintagmele adverb + vorbind sunt preferate de scriitori în detrimentul celor cu din punct de vedere (45 de ocurențe, față de 25) și sunt foarte rare în textele științifice și juridice. Tipuri de expresii lexicale adverbiale presă literatură științe drept română vorbită
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
Mitropoliei Iașilor Scarlat Porcescu și părintele consilier Costache Buzdugan au stăruit pentru publicarea în Revista Mitropolia Moldovei a unor texte biblice extrase de subsemnatul pentru combaterea fenomenului sectar. A fost un început care a fost repede sugrumat. Un articol despre „Cultul Maicii Domnului” publicat în „Mitropolia Moldovei” a fost reluat și de revista Arhiepiscopie din Constanța și de revista Mitropoliei Banatului. Am predat atunci o broșură cu cele mai importante texte biblice, dactilografiată, care a fost trimisă la Departamentul Cultelor pentru
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Femeile la conducerea bisericilor protestante ........................................ 87 VII.3. Ulrich Zwingli ..................................................... .................................. 88 VII.4. Calvinismul ..................................................... ....................................... 88 Capitolul VIII. Neoprotestantismul ..................................................... ....................... 91 VIII.1. Mormonii ..................................................... ........................................... 91 VIII.1.1. Joseph Smith - profetul întemeietor ....................................... 91 VIII.1.2. Texte și idei de bază ale cultului mormon .............................. 92 VIII.1.3. Poligamii din „familia cerească”............................................ . 93 VIII.2. Adventiștii de Ziua a Șaptea............................................... .................... 95 VIII.3. Penticostalii ..................................................... ....................................... 96 VIII.4. Metodismul ..................................................... ........................................ 96 VIII.5. Armata Salvării ..................................................... ................................. 98 VIII.6. Martorii lui Iehova ..................................................... ............................ 98 VIII.6.1
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]