6,583 matches
-
Principate turburări, prilejuri de intervenire, pretexte pentru a se apropia de prada ce ar voi să apuce, împrejurări în fine în cari frageda clădire a unei confederațiuni dunărene s-ar surpa ca un castel de cărți de joc. E o curioasă contrazicere aceea pe care ne-o prezintă spiritul d-lui Gladstone. Acest bărbat de stat într-o zi denunță prin niște termeni de-o violentă extraordinară ambițiunile puterilor pe cari dânsul le privește ca închinate politicei intereselor și a doua
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pare rău că trebuie să caracterizăm atât de aspru self-governmentul nostru; dar, din nefericire, așa este, și împotriva evidenței orice iluzie e zadarnică. Și județul Ilfov și-a avut întrunirea sa electorală, la 19 mai, vizitată de prea puțini alegatori curioși și de vro 40 - 50 de curioși nealegători. Faptul în sine nu ni s-ar fi părut destul de important pentru a ocupa cu el coloanele de căpetenie ale foii noastre, căci asemenea aranjării electorale, la cari strângătorii de suflete au
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de aspru self-governmentul nostru; dar, din nefericire, așa este, și împotriva evidenței orice iluzie e zadarnică. Și județul Ilfov și-a avut întrunirea sa electorală, la 19 mai, vizitată de prea puțini alegatori curioși și de vro 40 - 50 de curioși nealegători. Faptul în sine nu ni s-ar fi părut destul de important pentru a ocupa cu el coloanele de căpetenie ale foii noastre, căci asemenea aranjării electorale, la cari strângătorii de suflete au rolul de căpetenie, discursurile pe-al doilea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trebui să fie mai primitiv decum este astăzi. În genere toate virtuțile omului corespund cu defecte tot atât de pronunțate. Natura blândă și lesne guvernabilă a poporului nostru are, drept corelat rău, lipsa de putere de reacțiune; dovadă e că niște oameni curioși ca frații maghiari își pot face de cap în patria comună de sub coroana lui Sf. Ștefan. Noi într-adevăr nu împărtășim tonul plângător al câtorva organe de preste Carpați. Având în față un adversar, există două probabilități: sau te poți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dânsul, se zice că moștenește onoare. Un altul descopere că nu soarele se-nvîrtește împrejurul pământului, ci pământul împrejurul soarelui, și-și bate capul viața lui întreagă cu asemenea copilării, și răsplata lui? Onoarea. Sânt într-adevăr o seamă de oameni curioși în lume cărora le albește capul de grija altora, de grija poporului, a țării lor ș. a. m. d. Pentru acest soi de nebuni s-au inventat aceste tinichele, nu pentru d-voastră, oameni practici și cuminți, care știți să scoateți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a ajuns la cunoștința deliberărilor Comisiei. După "Independance roumaine", delegatul austriac și cel german au prezentat acum două luni colegilor lor un proiect al căruia dispozitiv cuprindea maximul pretențiilor austriace. "Independance roumaine" a publicat această lucrare. E o piesă foarte curioasă și din cele mai instructive. După ea, Comisia țărmurenilor ar fi să fie prezidată de drept și pe de-a pururea de Austria, care nu e țărmureană, și, în caz de împărțire a voturilor, votul prezidentului ar fi precumpănitor: aceasta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
zece ani alături cu anticitatea făr-a o cunoaște, că aceasta era greșeala vechelor metode, că de acum vom putea pătrunde în acele regiuni necunoscute pe care ne încăpățînasem de-a le da ocol numai, dumneasa dovedește însuși că are o curioasă idee de maniera de-a învăța latinește când zice că de acuma-nainte se va învăța pentru a citi, nu pentru a scrie. D. ministru al instrucției publice, în toate proiectele sale, în toate demonstrațiile sale, pare a uita că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Dimitrie Sturdza, comisar al guvernului pentru primirea căilor ferate, aflător astăzi în străinătate tot întru căutarea sănătății................................................ " 48 000 Deocamdată să ne oprim aci cu statistica lucrativității patriotismului, pe care avem s-o continuăm din când în când, pentru edificarea curioșilor cari se miră de sporirea dărilor. Cum vedem, sub titlul de lefuri, diurne, speze de călătorii și misiuni, zece patrioți, numai zece (și sânt mulți! ) înghit pe an pe puțin aproape o jumătate de milion din casa statului. Cunoaștem apoi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Ministerul de Externe ca să intervie pe lângă guvernele europene pentru ca și în străinătate nihiliștii să fie urmăriți sau cel puțin supravegheați. Și guvernul din București a primit o invitare în înțelesul acesta, pe care voiește a o și urma, întîmpinînd însă curioase dificultăți. E adevărat că în ultimele luni un număr cam însemnat de persoane din Rusia s-au stabilit în România, dar mai cu seamă în Moldova, persoane cari trebuiau să pară suspecte din cauză că nu sânt în stare să dea deslușiri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și austriace pretind că există voința de-a esclude pe Austria din Consiliul Dunării de Sus; tocmai contrariul e adevărat: nimeni nu voiește să escludă pe Austria de la Dunărea de Sus și, dacă judecăm după revelațiunile făcute în cursul acestei curioase polemici, Austria e aceea care vrea să escludă pe toată lumea. Această pretenție e deja destul de exorbitantă; dar nu e singură; diplomația austriacă pare a voi să ajungă, prin o progresiune lentă, prin o infiltrare continuă, la suveranitatea completă a fluviului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fi în opoziție, căci va avea mare nevoie de ele, mai ales când binemeritatul Orășanu nu va mai avea slujbă. Atunci nici cenușa morților nu va rămâne neturburată de urbanitatea recunoscută și medaliată a scrierilor așa-zise umoristice ale acestui curios geniu. Cât despre noi îndeosebi și de opoziție în genere, știm foarte bine cu cine avem a fi politicoși și cu cine nu; și, dacă Goleștii și alți amăgiți de felul lor n-au avut a întîmpina {EminescuOpXI 349} din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ținea odinioară conferențe în Paris în care dovedea că doi indivizi, unul la Țarigrad și altul la New-York, ținând fiecare în același moment cîte-un melc în mână se pot înțelege în mod simpatic, adecă să știe unul gândurile celuilalt. Parizienii curioși trebuie să fi făcut mult haz în vremea aceea de ingenioasa descoperire a d-lui Jules Allix, până ce participarea lui la Comună le va fi dovedit că fiece nebun poate deveni periculos dacă i se dă importanță în societate. La
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
surîde? Ce mai frumos sujet pentru un articol de fond! Lăsați opoziția să fie opoziție, căci, dac-o treziți, vă asigurăm că nu paguba ei va fi. [ 17 octombrie 1880] {EminescuOpXI 373} ["ZIARELE DIN IAȘI... "] Ziarele din Iași ne aduseră curioasa știre că la sosirea M. Sale împăratului Austriei în Bucovina s-ar fi ivit între populațiunile române niște emisari cari sfătuiau pe săteni să nu iasă întru întîmpinarea lui, ci să aștepte venirea împăratului celui românesc. În state mari, precum
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a sfătuit ca nu cumva să facă ovațiuni împăratului, pentru că nu e împărat românesc. Ce se va întîmpla cu ei se va vedea din cercetările tribunalului din Cernăuți. Dacă relevăm toate acestea e pentru a le pune în legătură cu oarecari fenomene curioase de la noi din țară. În Iași începuse a apărea un ziar, "Basarabia", cu tendențe hotărâtor socialiste. În treacăt amintim că numărul întîi era bine scris românește și nu fără oarecare înălțare de simțiri și de vederi. Se știe asemenea că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vulgară a parvenitului. - De câte ori în societate întîlnim figura lui Midas, fără de a ni aminti alegoria mitologică a vechilor eleni! Aceste reflecțiuni ne-au venit natural în minte citind ziarul "Timpul" din 23 noiemvrie curent, în care se află publicată o curioasă scrisoare a d-lui V. Conta, ministru de culte, către amicul său Gheorghe Panu, primprocuror la tribunalul de Iași. Confrații noștri de la " Timpul" se pare că au fost deziluzionați într-un mod neașteptat prin acest incident; credeau că actualul ministru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-i recensimînt în recensimînt? Am auzit din bătrâni că sânt o seamă de molifte mult mai tari în privința aceasta. Dar a decreta printr-un proiect de lege că un iepure bătrân e leu ni se pare cam greu, și sîntem curioși a vedea procedemintele de transformare substanțială pe care le va propune onor. ministru de finanțe. D. Brătianu ar trebui însă înainte de toate să scape de reacție și de opoziție în genere, care-i pune bețe în roate tocmai când progresul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
făcu în august 1870 o mișcare de răscoală în orașul Ploiești și proclamă detronarea principelui Carol și introducerea republicei; aceasta în timpul bătăliei de la Worth, de la care dumnealor așteptaseră victoria Franței și nimicirea Germaniei, pe care-ncercau s-o sconteze. Acest curios erou a fost asemenea distins de către ministeriul Brătianu; de la 1876 încoace avansă la rangul de locotenent-colonel și acum, 2 (14) noiemvrie 1880, stă în "Monitor" că e numit adiutant personal al Domnului în locul unui colonel mai vechi și credincios, care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sine, care te alungă ca înfățișarea calului răbegit din basmul cu Harap Alb. Interioarele borgesiene par mai aproape de sensul cărții/obiect. Plăcerea specificației titlurilor ciudate, a descrierii edițiilor princeps, rare ("îmi arătase, fără a accepta să mi-1 vândă, un curios exemplar din Kabbala dezvăluită a lui Rosenroth" Nedemnul), a vechimii lor ("Am ajuns la o bibliotecă de cărți orientale și occidentale" Grădina cărărilor care se bifurcă), trimit însă spre un "obiect" de cult, "instrument" de inițiere, cu care prin des
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
boemă care nu era numai una mondenă, în vogă la început de secol, ci și în spirit, în felul de a judeca artistic lumea. Pornind cu studii inginerești la Dresda, nu fără urme în profilul viitorului pictor al rigorilor, tînărul curios mergea la Paris, Meccă a celor care voiau să trăiască deplin. Tot printr-o Cantacuzină, sora bunicului dinspre mamă, grande dame într-o lume marcată de opulență și rafinament, junele bărbos și pletos, încă un oriental înfășurat în halate largi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
De pe scaune, țoșcăind după break-fast-ul cu usturoi, vreo trei tîrtani: nu se poate! nu e voie! Țară de analiști politici și de tîrtani. Ei, ei, să nu exagerez! Pe aleea spre Teatrul Național, Marin Moraru. Ce față trăsnet! Ne privim curioși. Să rîd? Să nu rîd? Birlic, pășind ca un pinguin prin dreptul Capșei, zîmbind cu tot nasul în dreapta și-n stînga, făcea spectacol. Marin Moraru? E prea elegant în geaca lui din piele ou-de-rață, cu șapca hoață de-aceeași nuanță
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
e pustie ca o scenă părăsită și uitată. Ba, uite colo, lîngă parapet, un rătăcit, un eșuat de pe vechea corabie a nebunilor: da, îl știu, ca și-altdat', paharul plin e cel cu vodcă, cel pe jumătate, cu apă: pentru păcălirea curioșilor. Soarbe și trage din țigara fără filtru, soarbe, soarbe... Trăim într-o lume a văicărelilor. Ziarele și televiziunile întrețin permanentă frăsuială agresă, mizeria și deriziunea fac deliciul condeierilor de toată mîna. Dacă reușești să te sustragi măcar și pentru o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
reziste, oare, prezumțiosul endecasilab: "S-a dus viața falnicei Veneții"? Schițez, de pe mărginașul chei, niște gondole ancorate. Venețieni dezabuzați mă ocolesc absenți, ducîndu-se în treaba lor. Dac-aș face asta pe Bahlui, în cîteva minute m-aș sufoca sub răsuflarea curioșilor. Da, dar aici e Veneția lui Guardi și Canaletto, plain-air-iștii lagunei. Firescul ca normă civică. La Standa, în față, nedezmințit, nebunul cu trompetă. Costumat cum altfel? marinar. Dar e nebun? Pentru că doar se preface a cînta din instrumentul lui boțit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu șlapi, în chiloți, înșfăcînd din fugă sticlele goale și făcîndu-le să sune ca darabanele napoleoniene sau ca tobele africane în jurul focului, miile de băieți și fete, într-o comuniune cvasi-senzuală, îți dădeau impresia unei marei purificatoare. La ferestre doar curioase celelalte vîrste: a doua, a treia... a patra. Ce hotărîtoare ar fi, mi-am zis pe loc, această energie deocamdată cuantificată numeric dacă ar interveni decisiv în favoarea eradicării României de forțele malefice ale comunismului remanent, care acced acum, cu înverșunare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ceva de ființă amfibie, de melanj între un figurativ voit bizar și un abstract involuntar firesc. E adevărat, totul în spațiile acelea expoziționale uneori dezafectate săli de Renaștere nordică arată frumos, incitant, dar în afara cîtorva profesioniști ai scrisului, cîtorva artiști curioși, mai nimeni nu calcă dalele respectivelor săli. Dar... dar... există, realmente, un interes acut, cel puțin la nivel conceptual, pentru ce se face în Estul pînă acum cvasinecunoscut. Și e bine. Cîndva, într-o bună zi, din aceste aleatorii tentative
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
germane pe la optzeci de ani! După care a mai trăit încă douăzeci, pînă de curînd, murind la 102. De revenit oricînd la cel care "a băut vin, a fumat, s-a drogat sub permanentul control al conștiinței". Mintea lucidă și curioasă a secolului. Acum, doar două flashuri jüngeriene despre... culoare. Ale celui căruia, în paradigmă goetheană, nimic din ce e omenesc (inclusiv științele exacte) nu i-a fost străin. Deci. Ocolind ponciful arhibătut, zice frumos: "Albul nu este lipsit de culoare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]