3,132 matches
-
biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și a faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar din sud-vestul Munților Apuseni. Situl dispune de 8 tipuri de habitate naturale: Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum", Păduri balcano-panonice de cer și gorun, Păduri ilirice de stejar cu carpen ("Erythronio-Carpiniori"), Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene și
Drocea () [Corola-website/Science/331260_a_332589]
-
în extremitatea sudică a Apusenilor, ce aparțin lanțului carpatic al Occidentalilor). Acesta se află în bazinul hidrografic superior al râului Căian și include și rezervația naturală Calcarele din Dealul Măgura. „Măgurile Băiței” conservă patru habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Fânețe montane" și "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase") și protejază mai multe specii din fauna sălbatică și flora spontană aflate în arealul ecoregiunii sud-vestice
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
Gabor Aron nr.16. Patrimoniul muzeului este format în principal din cercetări proprii efectuate pe teritoriul județelor Covasna și Harghita, precum și din achiziții și donații. În prezent în registru de inventar apar 15.000 obiecte. Patrimoniul arheologic cuprinde vestigii preistorice, dacice, romane și post-romane. Este compus din piese provenite din siturile cercetate:Păuleni Ciuc, Ciomortan"Dâmbul Cetății", Olteni" Cariera de nisip", Covasna "Cetatea Zânelor", Biborțeni, Brăduț etc. Patrimoniul arheologic cuprinde și piese de lemn provenite de la "Băile Figa" Beclean din județul
Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni () [Corola-website/Science/331333_a_332662]
-
trecutului istoric, expoziția de bază a Muzelui de Istorie a fost concepută ca o prezentare a istoriei locale împletită cu cea națională. Muzeul are 27 de săli. Secția de istorie prezintă material arheologic începând din paleolitic până în epoca contemporană, piese dacice, piese rezultate din săpăturile arheologice de la Cetatea Sucevei, colecții de ceramică, piese litice, metal, textile, numismatică, documente, carte veche, memoriale, artă, mineralogie-petrografie, paleontologie, botanică, malacologie, entomologie, mamalogie. Piese excepționale: tronul de la Lipcani (eneolitic), idolul androgin de la Mioveni (eneolitic), pandantiv de
Casa Memorială „Veronica Micle” () [Corola-website/Science/331359_a_332688]
-
organizate expozițiile de bază și sălile de expoziții temporare. Are la bază obiectele adunate în cadrul cercului Kolcsey (1890), muzeul fiind reorganizat în anii 1905 și 1958, pe baza vechilor colecții și a cercetărilor noi. Muzeul deține colecții de arheologie (preistorică, dacică, medievală), istorie (exponate legate de istoria breslelor, unelte, lăzi, sigilii, documente, carte veche, memorialistică), etnografie (instalații țărănești, mobilier tradițional românesc, șvăbesc, ucrainean și maghiar, podoabe, icoane pe sticlă și lemn, costume populare, textile utilitare și decorative, ceramică, fotografii, etc.). Deține
Muzeul Județean Satu Mare () [Corola-website/Science/331372_a_332701]
-
identificate au trezit interesul oamenilor de știința încă din secolul al XIX-lea. Printre obiectivele arheologice semnalate și cercetate se află cele două castre romane de la Drajna de Sus și Mălăiești. Pe suprafața castrului de la Drajna a fost descoperită ceramică dacică și romană, monede din perioada 88-117 d. Chr. Piese de port și podoabă, cărămizi, piese de pavaj ștampilate cu însemnele unităților militare cantonate aici. Cercetările din castrul de la Mălăiești au scos la lumină un bogat material arheologic alcătuit din ceramică
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
ciste din lespezi de piatră specifice epocii timpurii a bronzului. Pe culoarul de comerț și comunicații al râului Teleajenului au funcționat două cetăți getice la Gura Vitioarei și Homorâciu, de unde s-a recuperat un bogat material ceramic. O altă davă dacică a funcționat la Tinosu pe cursul inferior al râului Prahova, materialul arheologic descoperit aici cuprinzând ceramică autohtonă sau de import, fusaiole, piese de port și podoabe. La Plopu a fost descoperit un depozit de piese de metal, având printre altele
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
multe specii de floră spontană și protejează o gamă diversă de faună sălbatică. Aria protejată asigură culoar ecologic de pasaj (între Carpații Meridionali și cei Orientali) pentru carnivore mari (urs, lup) și dispune de opt clase de habitate naturale ("Păduri dacice de fag; Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; Păduri dacice de stejar și carpen; Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
de faună sălbatică. Aria protejată asigură culoar ecologic de pasaj (între Carpații Meridionali și cei Orientali) pentru carnivore mari (urs, lup) și dispune de opt clase de habitate naturale ("Păduri dacice de fag; Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; Păduri dacice de stejar și carpen; Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene" și "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 25.112 hectare și include rezervațiile naturale Acumularea Pârcovaci, Făgetul Secular Humosu și Pădurea Tudora. Situl dispune de cinci clase de habitate comunitare ("Păduri dacice de stejar și carpen", "Păduri de fag de tip Asperulo fagetum", "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum", "Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri" și "Păduri aluviale cu
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
pajiști ameliorate, stepe, terenuri arabile) în Țară Hațegului, încadrată în bioregiunea geografică continentală și alpina Carpaților Meridionali. Rețeaua hidrografica principala a sitului aparține bazinelor hidrografice ale râurilor Strei și Răul Mare. Situl conserva cinci habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de stejar și carpen", "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum", "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum", "Pajiști stepice subpanonice" și "Peșteri în care accesul publicului este interzis") și protejează o mare diversitate floristica și faunistica, exprimată atât la
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
brei ("Mercurialis perennis"), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra"), colțunii-popii ("Violă silvestris"), flămânzica ("Draba nemerosa"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pochivnic ("Asarum europaeum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), spânz ("Helleborus purpurascens"), angelica ("Angelica archangelica"), vioreaua ("Scilla bifolia"), violă dacica ("Centaurea retezatensis"), brebenei ("Coryadilis solidă"), trei-răi ("Hepatică nobilis") și rogozuri cu specii de "Carex acutiformis, Carex paniculata, Carex pendula" sau " Carex diandra". Aflat în arealul sitului, Geoparcul Dinozaurilor „Țară Hațegului” cuprinde elemente de diversitate geologică, geomorfologica, ecologică, arheologică, istorică și
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
și se întinde pe o suprafață de 15.319 hectare. Rețeaua hidrografica a sitului este alcătuită din râurile Oituz, Cașin, Caraslău, Ojdula și Orbaiul Mic. Situl conserva cinci habitate naturale de interes comunitar ("Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum", "Păduri dacice de fag", "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum", "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană", "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior") și protejează o gamă floristica și faunistica diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
pășuni, stepe și terenuri arabile) în Câmpia Moldovei, în nordul Podișului Moldovenesc. Aceasta este încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Jijiei și se întinde pe o suprafață de 270 hectare. Situl conservă două habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de stejar și carpen" și "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice") și protejează o gamă floristică diversă. La baza desemnării sitului se află mai multe specii floristice submediteraneene și de silvostepă (arbori, arbusti, ierburi și flori) protejate la nivel european prin "Directiva
Pădurea Ciornohal (sit SCI) () [Corola-website/Science/334450_a_335779]
-
Carpaților Moldo-Transilvaneni, aparținând de lanțul carpatic al Orientalilor). Situl cuprinde bazinul hidrografic al pârâului "Apa Lină". În arealul sitului au fost identificate 9 tipuri de habitate naturale (prioritare) de interes comunitar ("Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)"; "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior"; "Tufărișuri alpine și boreale"; "Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase"; "Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase"; "Mlaștini alcaline și Turbării cu vegetație
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
și Obcina Feredeului), între versantul stâng al râului Moldova și cel drept al Moldoviței. Situl este încadrat în bioregiunea alpina a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Orientalilor și dispune de 8 tipuri de habitate naturale (Păduri dacice de fag, Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior", Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană, Fânețe montane, Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
și nesmălțuită, neagră sau roșie). Vizitatorii pot vedea și reconstituirea unui butnării și a unui atelier de olar dar și obiecte de ceramică neagră de la Poiana Deleni - Iași ce a păstrat multă vreme tradiția preistorică a ceramicii negre din Latene-ul dacic. Acest muzeu, unic ca tematică în Moldova, organizează constant diverse activități și manifestări.
Muzeul Viei și Vinului din Hârlău () [Corola-website/Science/331906_a_333235]
-
faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar aflate în arealul grupării montane Șureanu-Parâng-Lotrului. Aria protejată dispune de 16 tipuri de habitate naturale; astfel: Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"); Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri dacice de fag de tip "Symphyto-Fagion"; Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium"; Tufărișuri alpine și boreale; Tufărișuri cu specii sub-arctice de
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
cu magazine și prestări servicii la parter. În această zonă a Chișinăului a fost construită Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel". Strada poartă denumirea municipiului Alba Iulia din România cu importante semnificații pentru istoria poporului român. Este o veche așezare dacică, cunoscută și ca oraș roman (Apulum). La 1 decembrie 1918, în acest oraș, la o mare adunare populară, a fost proclamată Unirea Principatelor Române. Chișinău. "Enciclopedie" (pag. 442) - Chișinău, 1996
Strada Alba Iulia din Chișinău () [Corola-website/Science/332944_a_334273]
-
de hrană și cuibărire mai multor specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Situl dispune de mai multe tipuri de habitate (păduri de conifere, păduri dacice fag, păduri dacice de stejar și carpen, păduri relictare, păduri relictare pe substrat calcaros, tufărișuri alpine și boreale, pajiști panonice și boreale, pajiști panonice de stâncării, pajiști calcifile alpine și subalpine, grohotișuri calcaroase) care adăpostesc o gamă floristică diversificată și
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
cuibărire mai multor specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Situl dispune de mai multe tipuri de habitate (păduri de conifere, păduri dacice fag, păduri dacice de stejar și carpen, păduri relictare, păduri relictare pe substrat calcaros, tufărișuri alpine și boreale, pajiști panonice și boreale, pajiști panonice de stâncării, pajiști calcifile alpine și subalpine, grohotișuri calcaroase) care adăpostesc o gamă floristică diversificată și faună sălbatică (mamifere
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Aria protejată dispune de 10 tipuri de habitate (Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Fânețe montane; Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri dacice de fag; Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Păduri dacice de stejar și carpen; Păduri de stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum"; Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
dispune de 10 tipuri de habitate (Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Fânețe montane; Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri dacice de fag; Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Păduri dacice de stejar și carpen; Păduri de stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum"; Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene; Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
râului Tur, cuprinsă între colinele vestice ale Munților Oașului (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând lanțului carpatic al Orientalilor) și până la granița cu Ungaria. Aria protejată dispune de 14 tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: Păduri dacice de stejar și carpen; Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Păduri balcano-panonice de cer și gorun; Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur", "Ulmus laevis", "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri; Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Situl dispune de 11 tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană; Păduri dacice de fag; Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior"; Tufărișuri alpine si boreale; Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și
Soveja (sit SCI) () [Corola-website/Science/333835_a_335164]