6,546 matches
-
și morocănos, cutreieră singur-singurel meridianele și paralelele, rostind rugăciuni și punîndu-i în gardă pe leviatanii cei tineri, să nu repete greșelile sale din tinerețe. Dacă vînătorii numesc acest harem al balenelor „școală“, stăpînul ei este cunoscut sub denumirea tehnică de „dascăl“. Oricît ar fi de amuzant, faptul că, după ce a fost el însuși la „școală“, „dascălul“ se duce în lume ca să predice nu ceea ce a învățat acolo, ci deșertăciunea acestei învățături, nu-l onorează defel. Titlul de „dascăl“ pare, firește, să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cei tineri, să nu repete greșelile sale din tinerețe. Dacă vînătorii numesc acest harem al balenelor „școală“, stăpînul ei este cunoscut sub denumirea tehnică de „dascăl“. Oricît ar fi de amuzant, faptul că, după ce a fost el însuși la „școală“, „dascălul“ se duce în lume ca să predice nu ceea ce a învățat acolo, ci deșertăciunea acestei învățături, nu-l onorează defel. Titlul de „dascăl“ pare, firește, să se tragă din numele dat haremului însuși, dar unii au emis ipoteza că omul care
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
denumirea tehnică de „dascăl“. Oricît ar fi de amuzant, faptul că, după ce a fost el însuși la „școală“, „dascălul“ se duce în lume ca să predice nu ceea ce a învățat acolo, ci deșertăciunea acestei învățături, nu-l onorează defel. Titlul de „dascăl“ pare, firește, să se tragă din numele dat haremului însuși, dar unii au emis ipoteza că omul care a dat, cel dintîi, acest nume cașalotului-pașă, va fi citit cu siguranță memoriile lui Vidoq, faimosul aventurier francez care fusese, în tinerețea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
firește, să se tragă din numele dat haremului însuși, dar unii au emis ipoteza că omul care a dat, cel dintîi, acest nume cașalotului-pașă, va fi citit cu siguranță memoriile lui Vidoq, faimosul aventurier francez care fusese, în tinerețea lui, dascăl de țară și va fi știut ce fel de lecții oculte să dădea unora dintre elevele sale. Ceea cu am spus despre existența retrasă și singuratică dusă de cașalotul-dascăl în anii bătrîneții sale, este valabil pentru toți cașaloții vîrstnici. Aproape
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
e tăiat drept în mijloc de un fel de Ecuator. E veșnic pe Ecuatorul ăsta - parcă ia foc, nu alta! Se uită încoace, hai, repede, cîlților! La treabă, din nou! Malul ăsta de lemn e ciocănelul, iar eu mi-s dascălul care predă lecția de țambal. Poc, poc! AHAB vorbește singur Ă Ce spectacol! Ce zgomot! Ciocănitoarea căruntă ciocănind în copacul găunos! Orbii și muții, sunt de pizmuit acum. Ia te uită! obiectul acela e așezat pe două coșuri pline eu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Nuca ..................................................................................122 LXXX Pequod întîlnește Fecioara.................................................................126 LXXXI Onoarea și gloria vînătorilor de balene.................................................141 LXXXII Iona din punct de vedere istoric........................................................145 LXXXIII Aruncarea lăncii...........................................................148 LXXXIV Fîntîna ...............................................................152 LXXXV Coada...........................................................................159 LXXXVI Invincibila armada ........................................................165 LXXXVII Școli și dascăli...........................................................182 LXXXVIII Pești capturați și pești pierduți......................................................187 LXXXIX Capete sau cozi.......................................................................192 XC Pequod întîlnește pe Bobocul de Trandafir............................................197 XCI Ambra...........................................................................206 XCII Surghiunitul.......................................................................210 XCIII O strîngere de mînă.........................................................................216 XCIV Anteriul.........................................................................221 XCV Cazanele.....................................................................................222 XCVI
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
În Flacăra nr. 6 (110), 12 febr.; pagină supratitlată: Pilda unei Îndelungate și rodnice creații poetice. Alexandru Toma Împlinește 75 de ani, ilustrată cu portretul sărbătoritului de Florica Cordescu; *Sergiu Fărcășan - Cântul vieții * Dan Deșliu - Rânduri pentru sărbătorirea unui mare dascăl; * Silvian Iosifescu - y4.TIo/na, traducător * Eugen Jebeleanu - Un minunat strigăt de luptă și credință; * Dintre poeziile primite cu prilejul sărbătoririi a 75 de ani de la nașterea poetului: „Înăbușind un gând rebel Înainte de-a răzbate/Ar fi putut urma
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și săracilor cu duhul țărani semănătoriști. Adeseori, voind să-și „umanizeze” eroii, ca să nu fie simple discuri reproducătoare de discursuri, poeții le atribuie vreo apucătură din cele ale „bunicului” Delavrancea, ale „bunicului” și „bunicii” lui Șt. O. Iosif sau ale „dascălului” lui Goga. Un erou al lui Victor Felea e «tăcut; zâmbitor», oamenii din poezia lui Iosif Moruțan, Printre cioplitorii de piatră (Almanahul literar nr. l) sunt «simpli și curați ca borangicul fecioarelor din horele duminicii», moșneagul din Carul ăsta pentru
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mea, a Învățat În școli cam aceeași istorie a literaturii române pe care o știam și eu, În fine, pentru că sper că peste 20 de ani aceste pagini să aibă cui să vorbească. Eliberați de complexe și de ascendențe, noii dascăli vor putea să discute firesc și despre aceste părți ocolite, ascunse. Bine-bine, dar ele nu sunt creative, sunt departe de a fi exemplare, sunt mai mult decât hilare, ba chiar plicticoase, prin proliferarea fără precedent a șablonului, a locului comun
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care a ajuns cercetarea În domeniul respectiv. Anumite teme nu s-au bucurat de o cercetare exhaustivă din diverse motive. Când am elaborat monografia mea consacrată lui Aron Pumnul, am menționat În prefață studiile care s-au scris despre marele dascăl al lui Eminescu de la Cernăuți, arătând cauzele pentru care acest mare Învățat român nu are Încă o monografie pe măsură. Eu trebuia să duc mai departe cercetările făcute deja de I.G. Sbiera, Constantin Loghin, Petru Rezuș ș.a. Am examinat aceste
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
trebuie discutat fenomenul interpolării. A interpola Înseamnă „a introduce, a intercala Într-un text cuvinte sau fraze care nu aparțin originalului, pentru a-l explica, a-l completa etc.” (DEX). Cele mai faimoase interpolări din literatura română aparțin lui Simion Dascălul, cronicar care și-a introdus propriile observații În cronica lui Grigore Ureche, unele interpolări fiind făcute dintr-un interes politic. În fine, trebuie să pomenim aici și de compilație, care este o „lucrare, operă care cuprinde idei și fragmente din
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
în Transilvania, unde au fost dărâmate biserici și “mulți oameni care asistau la serviciul divin au pierit”. La 26 martie 1789, într-o marți spre miercuri, seara, în timpul cinei din Săptămâna luminată, a avut loc un cutremur mare, despre care dascălul Radu Zugravu a scris: “Atunci o casă a fost dărâmată, iar la mai multe altele au crăpat zidurile, fără să fie morți”. La 6 aprilie 1790, “la 9 ore și 29 de minute seara, s-a produs în Banat și
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
care cauză multe clădiri s-au dărâmat; pământul s-a întredeschis și a vărsat o apă verde și sulfuroasă”. Cutremurul a avut epicentrul în zona Vrancea, simțindu-se la Constantinopole, Varșovia, Cernăuți și Moscova, provocând multe ruine. La rândul lui, dascălul Radu Zugravu a menționat pe-o carte bisericească: “S-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București și clopotnița cea vestită (Turnul Colții), care era podoaba orașului, cu ceasornic; au căzut și s-au sfărâmat
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
Buletinul își propune să fie „un instrument de cunoaștere a tradițiilor filologiei românești și a realizărilor ei actuale” (Cuvânt înainte), un îndrumător pentru profesorii de limba și literatura română și pentru elevi. Rubrici: „Societăți, instituții filologice și istorice”, „Filologi și dascăli. Evocări”, „Aniversări”, „Comemorări”, „Acte, documente”, „Cronica”. Buletinul cuprinde articole despre rolul cercetării și al societăților științifice, despre activitățile Societății de Științe Filologice, ale filialelor și subfilialelor sale, articole pentru informarea și perfecționarea cadrelor didactice, materiale prezentate la congrese și conferințe
BULETINUL SOCIETAŢII DE STIINŢE FILOLOGICE DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285941_a_287270]
-
sunt și câteva lucrări în domeniul filologiei, între care Fundamenta grammatices linguae romanicae seu ita dictae valachicae usui tam domesticorum quam extraneorum accomodata (1812), Teoria ortografiei românești cu litere latinești, precum și Temeiurile gramaticii românești, studiu însoțit de comentariul, parțial elaborat, Dascălul românesc pentru temeiurile gramaticii românești. B.-D. intenționa și întocmirea unui dicționar care ar fi trebuit să cuprindă, în zece volume, corespondențe lexicale între limba română și limbile latină, greacă, franceză, italiană, germană, proiect din care nu duce până la capăt
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
social și sufletesc sunt îmbinate fericit. Cărțile lui B. mărturisesc un demers unic, de ansamblu, conceput „pe scară mare”; ele sunt fațetele unei experiențe spirituale pe care scriitorul o propune cititorilor, instituindu-se pe sine ca o conștiință vizionară, ca „dascăl”. Unitatea operei e semnalată și de circulația temelor, motivelor și tipurilor; scriitorul construiește - ca Balzac, deși e antibalzacian - o „lume ficțională” coerentă și consecvent ilustrată, guvernată de câteva obsesii personale, dar cu pretenții - și cu șanse - de a deveni un
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
BUZILĂ, Boris (16.VI.1929, Seliște, j. Orhei), gazetar, prozator și traducător. Este fiul Emiliei și al lui Constantin Buzilă, dascăl bisericesc. Primele clase de liceu le-a urmat la Orhei, iar celelalte, după refugiul din Basarabia, la Alba Iulia. A absolvit Facultatea de Filologie din București (1953), secția limba și literatura rusă. Pasionat de scrisul gazetăresc și beletristic, a debutat
BUZILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285974_a_287303]
-
vieții, Pe lângă boi), Duiliu Zamfirescu (Lena), St. O. Iosif (Moș Ajun, Sărută, nu jura...), G. Topîrceanu (În drum), Ecaterina Pitiș, Elena Farago, Ion Gorun, I.U. Soricu, Mircea Dem. Rădulescu, Corneliu Moldovanu ș.a. - în poezie, ale lui Ioan Adam, Petrea Dascălul - în proză. Se inserează și o piesă versificată, cu caracter religios, Două lumi de Elie Măgeanu (1924), lipsită de valoare. Publicistica vizează chestiuni de cultură, istorie (în 1922 apar amintirile despre Avram Iancu ale lui Ion Gorun), lingvistică, educație, religie
CALENDARUL PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286027_a_287356]
-
, publicație apărută la Sibiu din 1912 până în 1919, apoi din 1921 până în 1948, fiind redactată mai întâi de Oct. C. Tăslăoanu, din 1916 de Nicolae Iosif, și în continuare de Ioan Georgescu, Horia Petra-Petrescu, Victor Lazăr și Petrea Dascălul. Din 1929, titlul devine „Calendarul pentru popor al Asociațiunii”, iar din 1944, „Calendarul «Astrei» și «Foii poporului»”. Ca orice apariție de acest fel, publicația are un conținut compozit: partea calendaristică, activitatea Astrei, articole de popularizare științifică, religie, pedagogie, probleme sociale
CALENDARUL ASOCIAŢIUNII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286022_a_287351]
-
inima fiecărui om al muncii, a fost alegerea ca Președinte al Consiliului de Miniștri a celui mai drag fiu al clasei muncitoare și poporului muncitor, tov. Gh Gheorghiu-Dej, conducătorul partidului nostru, luptător neobosit pentru fericirea poporului, discipol credincios al genialilor dascăli ai omenirii muncitoare, Lenin și Stalin (...)”. *** ● În luna iulie 1952 Proiectul de Constituție a R.P.R.73 ● În perioada iulie-noiembrie, masivă implicare a poeților la tema dată, în întreaga presă, redată foarte selectiv în culegerea Marea lege. Versuri pentru noua Constituție
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
or să-mplânte Tot mai sus, stindard ca jarul. Versurile tânărului poet nu clocotesc de tumultul și bărbăția demnă, ostentativă cu care poezia lui Mihai Beniuc ne-a deprins. Nu din acest punct de vedere a învățat Florin Mugur de la dascălul său spre a cărui artă declară că aspiră. Versul lui Florin Mugur e discret, de un lirism aproape familiar. Aceste particularități pe care le-am surprins și în poeziile mai vechi ale lui Florin Mugur, se disting în poemul său
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cauți noduri Devine-o specialitate. Așa-i cu gintea criticastră: Cu ea, și-aprind doar paie-n cap Cei ce-n literatura noastră În plapomele vechi nu-ncap. Sunt și destui ce tac din gură: Prudenți, te-așteaptă-ntâi să mori. Mari dascăli plini de-nvățătură Mici repetenți ca scriitori! De ce-și spun ei „îndrumătorii” Când nu știu ce e îndurare? Te uită: ofilindu-ți zorii, De munca ta nimic nu-i doare. Ce n-a mișcat la el sub lupă, Aceea nu e
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
, C.[onstantin] D. (18.III.1823, Câmpulung - 18.II.1886, București), poet, prozator, dramaturg și publicist. Fiu al serdarului Dimitrie Aricescu și al Elenei (n. Chiliașu), A.învață mai întâi cu dascăli greci, apoi la școala românească din orașul natal și la Colegiul „Sf. Sava” din București, unde, la secția „umanioare”, erau profesori și Petrache Poenaru, Florian Aaron, C. Aristia. Scurt timp lucrează ca ajutor de inginer, dar se înapoiază la Câmpulung
ARICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
și categoria 2 la adulții tineri). Printre absolvenții claselor integrative vom găsi aceeași evaluare înaltă a profesorilor printre cei tineri (categoria 2), dar în grupa celor de vârstă medie referința „profesori buni” - fără o recunoaștere specială a vocației lor de dascăli - apare doar în poziția a șasea. Mai mult, categoria „conflicte legate de disciplină”, care, de regulă, determină tensiuni între profesori și elevi, apar doar în profilul tinerilor din clasele integrative (categoria 4). Dintre categoriile mai puțin frecvente care nu au
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
pe grupe, „profesori proști” și „profesori nesemnificativi” au fost menționate tot doar de cei care au absolvit clasele normale - o categorie ilustrată în dosarul lui David, în tabelul 6.1b. Așadar, în general, absolvenții programului experimental oferă o evaluare a dascălilor mult mai caldă, mai favorabilă și mai armonioasă. Ambele profiluri ale celor care au absolvit clase segregate includ referințe la cerințele academice din școală: în grupa adulților de vârstă medie, accentul este pus pe nivelul academic înalt al programului și
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]