5,260 matches
-
și mă aducea de la păscut, după prieteni și joacă, după sora Constanța. În fine, acoperit de un cufăr cu de toate, urcam în vagonul de clasa a III-a. De aici eram răsturnat în clasa I-a A, a celor deștepți, așezat în bancă cu Lupu Manolache, băiat din comuna Poiana. Am aflat că mai târziu, ca preot în Vrancea a murit de tuberculoză. Nimic nou fiindcă și printre neamurile noastre foarte mulți au sfârșit la fel. Dintre colegii de atunci
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Oneanca Ghiță de la Argea, dar care, când m-a văzut a luat poziția de drepți, ordonând grupei să-l urmeze ca la onor. Vedeți mă, ăsta-i învățătorul care mi-a pus creionul în mână! D-aia sunt și mai deștept ca voi!" Cu plutonierul începusem s-o cam apropiem. Ajunsese uneori, mai ales către inspecții, să se roage frumos ca să nu-l dăm de rușine în execuții. Și cum să nu execuți când aveam și melodii pe textele plutonierului: De-
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
că măgarii e niște persoane foarte încăpățânate, mai rău ca catârii și când n-o vrea ei să meargă , nu merge deloc. Așa face și nevastă-mea mă, că e încăpățânată ca un catâr și-mi zice mie că-s deștept ca un măgar. Și unde-o apucă pe fecioara Maria niște dureri dă facere dalea grozave, voi nu știți ce e alea că sunteți tineri încă da eu știu c-am trecut prin ele. Dar când ați născut, domajur? Să
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
dacă dracul are și coarne, de ce să nu-i spun și de drojdie. Cum se rade ea de pe doage și se usucă pe stirighie sau tirighie, că-i tot una, și cum și la ce se folosește. Mda. Ești băiat deștept, măi Brumă. Să te în scrii la țărăniști. Toate ca toate dar oamenii la care am stat în gaz dă, ruși sau ucrainieni, ce-or fi fost ei, erau oameni extraordinari. Săraci și omenoși. Parcă ne-au dat, prin felul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
preș. Ies și din prag cu toată fața un zâmbet, Sida îmi zice: Nici o grijă. Preșurile sunt la râu. Le-au luat femeile să le spele. Dar, Persida, asta este treaba mea. Nu. Treaba dumneavoastră este să ne creșteți copii deștepți. O sală de clasă, un hol și o cancelarie. Aceasta era școala în care alături de copiii sătenilor învățau și se țineau de trăsnăi și ai noștri. Primii doi. Ca să nu se mai poarte vorbele, oamenii neacceptând moda hainelor “ nemțești”, a
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
spre deosebire de corăbierii cărora le-a poruncit să-și înfunde urechile cu ceară, ascultă cântecul sirenelor. E singurul care a reușit asta fără să moară. După ce se va fi desprins din frânghii, își va fi zis, mulțumit, că a fost mai deștept decât toți. Și de ce să nu recunoaștem? A fost. A păcălit și zeii și posteritatea. Mai bine să rugăm zeii de pe "Lumea Renașterii" să nu-și aducă aminte de Odiseea, să nu se răzbune. Să nu uit o idee pe
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
rezolve" pentru tot "grupul". Ulici îi răspunde că n-am venit aici într-o excursie "organizată". Cei care vor să intre plătesc. Și are dreptate. În plus, mi se pare fără noimă să ne supărăm că alții au fost mai "deștepți" și și-au adus legitimații de ziariști. "Bruno" care nu-și dezminte calitățile de "seducător", deoarece îl văd cu o "Evă" grecoaică, își dă aere de "mediator". Îi place, cu siguranță, să-și dea importanță în fața "Evei". Încearcă să țină
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Am întîlnit români care sunt îndrăgostiți de New York. Îl socotesc un oraș absolut fascinant, fabulos, în care nu te poți plictisi niciodată. N-am argumente cu care să-i contrazic. În mine, însă, acest delir de piatră, beton și sticlă deșteaptă, culmea, regrete bucolice. La Los Angeles, nu ezitam să mă consider un citadin convins. Aici, încep să am unele dubii. Nu mai sunt sigur nici că mi-am păstrat o privire lucidă asupra mizeriilor de la noi. Dovadă că mă surprind
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
la Iași, nu-ți mai trebuia un om despre care unii-alții să presupuie că-l iubești, pe când în realitate iubești pe cine știe cine. Știu multe de d-ta, eu care pîn-a veni în această țară afurisită * aveam inimă curată și minte deșteaptă. Nu i-ar putrezi oasele cui au dat ființă acestor țări în care cuvântul nu-i cuvânt, amorul nu-i amor și frumuseța e inscripția unui... otel. Zgârcită în orice zâmbet și orice privire cu mine, care mi-aș fi
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
pentru înființarea școalei în ne-nsemnatul cotun Rediu. S-au prezentat pentru școala din Rediu 417 {EminescuOpXVI 418} aspirantul Jijie Ioan, preot în acel sat, care posedă testimoniu eminent den Huși și unul (neiscălit de Iliescu) de la Socola. Băiet foarte deștept, cam pesimist. Ar putea cred să fie învățător în Brodoc. 13 august 875. * [septembrie 1875] Laxa, comună în județul Vaslui, plasa Racova, se compune din următoarele trei grupuri de cotune: [... ] Cotuna mică Bejăneștii formează capul satului Băltenii (com. Rediu, pl.
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
o serie de alte fapte, să o ia asupra sa și pe aceasta. Ce mai conta încă una pe lângă câte săvârșise ? Pedepsele pentru ele se contopeau ! Și tot aceeași pedeapsă finală primea ! În schimb, dacă se dovedea înțelegător și băiat deștept și era de acord, avea să se bucure de un tratament mai blând la anchetă ! Și, de ce nu, chiar în penitenciar ! Astfel se exprimau anchetatorii. Care, ca urmare a acestei tocmeli, nu numai că scăpau de un dosar incomod și
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
de tată. îl găseau și mai drăguț pe ștrengarul tânăr, așa de bun cu un copil pe care i-1 făcuse o nemernică - fiindcă Lică avea totdeauna gata la ocazie un cuvânt de ocară pentru mama Siei. Unele, mai puțin deștepte, crezând că îi plac odraslele, își arătau dorința de a-i dărui si ele, dar Lică strângea dinții cu răutate și își pricepeau greșeala. Cele mai multe îl înțelegeau mai bine și Sia avea colecție de cămășuțe naționale do toate mărimile, lu-c
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ofere concursul efectiv. Timid însă, nu vedea modalitatea. Bine pregătit pentru a servi scopurile Adei, nu lipsea decât ocazia. Aprobarea lui rămânea încă tacită. Vorbea puțin, în genere, și pălă-vreala neobosită a Adei ajuta mult cordialitatea dejunurilor ele familie. Foarte deșteaptă, cu oarecare instrucție, Ada, care nu cunoștea meditarca și reculegerea, conversa permanent. Conversa banal, fără pretenții, așa că nu era obositoare. Puteai răspunde sumar sau puteai să nu-i răspunzi. Era ca un ziar cotidian din cele bune pentru lector: fără
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Tot în primele pagini scrise despre Basarabia lui Pan Halipa și a debutului personal în poezie, în fața reginei Maria, care premiază copilul-poet cu un sărut regal. Animatoare sunt evocările profesorului său la Oradea, “Liceul Em. Gojdu", nume de ctitor macedo-român deștept, întreprinzător, luminist. Rămânem uluiți aflând ce emulație culturală, pasiune profesională, efort creator reflectat în existența atâtor reviste și societăți culturale și ce dorință comună de ridicare a întregului popor, îi stăpânea pe toți luminătorii orașului. Procesul meu. Crăciun la Jilava
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
spunea, cui îl asculta și cui nu, că, decedatul, fusese un băiat bun. Cuminte. Prea cuminte. Și bisericos. În fiecare duminică se ducea la slujbă. Dar, că toată viața, a fost la bășcălia altora. Care se credeau a fi mai deștepți și mai ai dracului decât el. Iar dânsul, peste tot, încasa bobârnacele celor din preajmă. Și până la școală, șiîn timpul acesteia, și după,în vremea serviciului, chiar. Ajunsese la pompierie, subofițer. La servici - ca toți ceilalți. În afară, nu trecea
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
prezentat, repetat și iar repetat. Unii i-au replicat, verde-n față: bă, prost mai ești! Și doar ești om aproape bătrân. Cum crezi că o s-o duci bine, refuzând, când în stânga, când în dreapta, ca și cum tu ai fi cel mai deștept dintre toți ăia. Să știți, voi, că, chiar sunt. Ce ești, mă? Deștept. Ei, nu mai spune?! Nu mai spun, dar, lasă că o să vedeți. Și o să vă convingeți. Și o să-mi dați dreptate. Bine. Să fie cum zici. Să
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
prost mai ești! Și doar ești om aproape bătrân. Cum crezi că o s-o duci bine, refuzând, când în stânga, când în dreapta, ca și cum tu ai fi cel mai deștept dintre toți ăia. Să știți, voi, că, chiar sunt. Ce ești, mă? Deștept. Ei, nu mai spune?! Nu mai spun, dar, lasă că o să vedeți. Și o să vă convingeți. Și o să-mi dați dreptate. Bine. Să fie cum zici. Să! Într-o seară a hotărât. S-a dus în camera în care-și
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
cei care l au băgat în pâine, l-au crescut și l-au înrădăcinat,în societate; apoi, l-au și cocoțat, pe creaca de foarte sus,în apropierea piscului răspunderilor socio-politice ale momentului. Și el, prostul, crezându-se, cu adevărat, deștept, a luat totul în serios, până la un punct; punct, controlat, cu severitate și în profunzime, de către conducătorii manipulați de vârfurile mafiei politice locale a momentului. în felul acesta, s-a ajuns, ca, totul, să fie în mâinile acestui, autointitulat, Hoțelea
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
-l și luăm. Doar, să iasă, din sală, publicul. De ce? Altfel, riscăm ca publicul să-l scoată din mâinile noastre și să-l pună în libertate, pe deasupra a ce au legiferat domniile voastre. Așa, da!îmi pare bine că ești băiat deștept. INFERNUL îNFRÂNT Dacă cineva, cândva, m-ar fi întrebat ce este infernul, cum e-n el, și, cine se molipsește de infern, dacă mai poate scapa, cumva, n-aș fi putut să-i răspund nimic. Acum,însă, da. Aș putea
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
aducă mâncarea, plutoniereasa era galbenă ca turta Iosifan ordonă dezechiparea. Se așezară la masă iar când trecu la digestie, se scobi cu briceagul în dinți. Copilăros, obrazul lui Avram se rotunjea rumen ; arăta fudul, ca omul tânăr care se crede deștept și frumos. Al treilea jandarm era un biet nerod pentru care fusese mituit comandantul legiunii să nu-l trimită pe front. În greaua încercare de a dezlega enigmele vieții, între cutele groase ale frunții i se încrunta un buburuz de
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
îndesat. Sergentul îl urma supus. ȚINTA Sunt întâmplări care, neintrând în serie logică, te copleșesc atât de mult încât nu-ți mai rămâne alta decât să le rezumi cu un „Ce vrea să zică soarta, dom’le !” Fapte fără legătură deșteaptă amintiri și, atunci, ca picat din alt tărâm, totul devine limpede și tulburător. Pesemne aceasta era legea care m-a făcut să-l întâlnesc pe Guță Diaconescu. Vreme de cinci luni, năsos și deșirat, chipul lui nu mi-a spus
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
tata care a făcut așa un buiet gras și frumos. Să fie sănătos ! Tata lui Minu se sculă și îndesă în buzunarul rabinului patru hârtii de câte-o sută. - Să trăiască mama care a făcut un buiet așa voinic și deștept. Să fie sănătoasă ! Madam Burăh, bătrâna, se sculă ca să îndese trei hârtii. - Să trăiască socrul care a căpătat așa un ginere frumos și bogat. Să fie sănătos și să aibă moștenitori ! Bătrânul Mendic se sculă și el săndese cinci hârtii
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
a anului. Când s-a întors dintr-o expediție, l-a găsit pe bărbatul ei încurcat cu o vânzătoare. A treia e o fată bătrână. Urâtă, cu obrazul plin de pistrui mari, osoasă și greoaie ca un cal normand, dar deșteaptă, e "inteligența" grupului. Cu ani în urmă, s-ar fi bucurat de un interes discret din partea poliției din Asybaris, fiind suspectată de slăbiciuni orientate spre propriul sex. Nelly l-a invitat de câteva ori pe Julius să petreacă o seară
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
E semeț și este brav. Î sunt frați gemeni, bine știm, Nu-i greu să-i deosebim. J că o cârjă e întors, Care stă cu susu-n jos. K de la kilogram, Cântărește orice gram. L laurii celor ce-nvață, Cei deștepți și plini de viață. M este ca un mărțișor, Și-i pe placul tuturor. N nu e greu de desenat, Doar trei linii și-am plecat. O un balon mai alungit Ce plutește liniștit P dintr-o pipă se ivește
Alfabetul by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83645_a_84970]
-
Eva, eu îți vreau binele! Gândește-te... de ce crezi că Dumnezeu v-a interzis să gustați din fructele Mărului Cunoașterii aflat în Grădina Edenului? Pentru ca voi să nu fiți niciodată atotcunoscători și să-i fiți inferiori lui! Fii tu mai deșteaptă decât Adam și dă-i acestuia să guste acest fruct luat de mine din Mărul Cunoașterii și vei vedea că veți fi egalii lui Dumnezeu! EVA: Dar Dumnezeu ne-a spus să nu gustăm din niciun măr al acelui copac
Sceneta "Sensul vie?ii" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83571_a_84896]