10,827 matches
-
puterii, ca să nu mai vorbim de exemplele care vin din sistemul academic contemporan În România, dominat copios de generația discutată. Ștefan Borbély: Nu e dominantă nici numeric, și e departe de a avea putere decizională. Doru Pop: Și la nivel decizional. Ștefan Borbély: Faceți un recensământ sumar și veți vedea că nu au putere decizională. Doru Pop: Însuși ministrul Mircea Miclea e un exemplu. Marius Lazăr: Dacă ne uităm cât de contestată este generația ’80 de către cei care vin din urmă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
România, dominat copios de generația discutată. Ștefan Borbély: Nu e dominantă nici numeric, și e departe de a avea putere decizională. Doru Pop: Și la nivel decizional. Ștefan Borbély: Faceți un recensământ sumar și veți vedea că nu au putere decizională. Doru Pop: Însuși ministrul Mircea Miclea e un exemplu. Marius Lazăr: Dacă ne uităm cât de contestată este generația ’80 de către cei care vin din urmă... Toți s-au săturat de optzeciști, mai ales cei care publică acum recent debutanți
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
finite Tipurile de analiză pe care le-am descris mai sus reprezintă pașii inițiali necesari în procesul analitic; în cea mai mare parte, rezultatele acestei munci servesc drept sursă pentru alți analiști de informații, dar nu ajung direct la factorii decizionali sau la comandanți (utilizatorul final al informațiilor). Această secțiune prezintă tipurile de informații finite produse. Tehnicile folosite nu sunt nici atât de rigide precum criptanaliza sau analiza telemetrică și nici la fel de originale ca activitatea de culegere a informațiilor. În unele cazuri
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
unor surse de informații secrete, o diferență importantă între analiza informațiilor provenite din sfera politică și activitatea academică sau jurnalistică este modul de lucru. Analiștii trebuie să ofere răspunsuri oportune. Munca lor este inutilă dacă rezultatele nu ajung la factorii decizionali înainte ca aceștia să fie forțați de circumstanțe să acționeze. Dimpotrivă, cercetătorii au timpul de partea lor. În plus, ei lucrează singuri, alegându-și singuri temele; ofițerii analiști execută ordine și lucrează în echipă. Conținutul analizelor efectuate de ofițerii analiști
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
ce țin secrete bazele lor de date, să fie superioare celor făcute de către economiștii din lumea afacerilor 37. Bineînțeles că analiza economică efectuată în lumea afacerilor este considerată o informație cu drepturi de autor și nu e la dispoziția factorilor decizionali din guvern, dar măcar o parte din ea ar putea fi, prin intermediul serviciilor de consultanță sau a buletinelor de afaceri. Produsul activității serviciilor de informațiitc " Produsul activității serviciilor de informații" Produsul activității serviciilor de informații este reprezentat de orice mijloc
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
lucru este însă valabil doar în cazul problemelor de importanță deosebită, cum ar fi o posibilă acțiune militară ostilă. În alte privințe nu există, de regulă, un sistem automat care să garanteze luarea în calcul a informațiilor disponibile în procesul decizional. După ce CIA a fost considerată în mare măsură răspunzătoare de faptul că nu a existat o avertizare cu privire la revoluția iraniană din 1978-1979, s-au avansat propuneri de creare a unui sistem politic de I & W, pentru a avertiza în legătură
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
să nu îi trimită estimări sau evaluări ale situației externe, ci să se limiteze la raportarea informațiilor secrete (rapoarte primite de la informatori de rang înalt) pe care le obținea 50. Acest subiect vizează relația dintre funcția de informare și cea decizională din cadrul unui guvern, aspect analizat în capitolul 6. Eșecurile serviciilor de informații și evenimentele neprevăzutetc "Eșecurile serviciilor de informații și evenimentele neprevăzute" Tipuri de eșecuri Atacul-surpriză. Riscul ca serviciile de informații să nu evalueze corect o situație a existat dintotdeauna
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
formă de extrase sau evaluări deja întocmite, prezentate verbal sau în scris. Spre deosebire de șefii lor, subordonații pot avea timpul necesar pentru a culege și a analiza multe dintre informațiile necesare. Având în vedere că aceștia sunt implicați și în procesul decizional, ei trebuie să știe ce aspecte sunt relevante, care sunt obiectivele urmărite și așa mai departe. Cu excepția chestiunilor secrete, ei au cunoștință de interacțiunile cu alte guverne sau alți membri ai propriului guvern. În general, ei se bucură de încrederea
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
informații și nu sunt direct responsabili pentru alegerea anumitor strategii. Cariera lor profesională se desfășoară numai în sfera informațiilor, deși adesea analiștii trebuie să își asume atribuții manageriale pentru a putea evolua în plan profesional. Aceștia nefiind implicați în procesul decizional, factorilor de decizie le-ar putea fi mai ușor să le pună întrebări legate de opțiunile strategice, care sunt prea controversate pentru a fi dezbătute într-un cadru politic mai larg. Analiștii au acces și sunt familiarizați cu sursele și
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
neapărat date obținute prin mijloace secrete, ci previziuni bazate pe fapte cunoscute de factorii de decizie. Astfel, este posibilă utilizarea informațiilor secrete pentru evaluarea corectitudinii strategiilor 17. O a doua consecință este că analiza informațiilor poate fi separată de procesul decizional, putând fi apolitică 18. Ca urmare, s-a vorbit despre crearea, în cadrul comunității de informații, a unui departament analitic similar unui grup de reflecție performant 19. Din acest punct de vedere, activitatea de informații constituie, într-o mai mică măsură
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
deschise nu sunt atât de inofensive precum par. Din acest motiv, era informațională (în special volumul mare de informații din surse deschise aflate la dispoziția factorilor de decizie) nu afectează în mod substanțial această problemă. Deși este important ca factorii decizionali să poată exploata eficient aceste surse de informații, ele nu trebuie să devină canale suplimentare de dezinformare. Într-adevăr, se poate spune că, dat fiind faptul că factorii decizionali s-au obișnuit să primească informări la minut din sursele deschise
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
afectează în mod substanțial această problemă. Deși este important ca factorii decizionali să poată exploata eficient aceste surse de informații, ele nu trebuie să devină canale suplimentare de dezinformare. Într-adevăr, se poate spune că, dat fiind faptul că factorii decizionali s-au obișnuit să primească informări la minut din sursele deschise, a căror veridicitate nu este verificată, și să obțină date direct, nefiltrate de către analiștii a căror sarcină este să le evalueze în ansamblu, posibilitatea de a fi dezinformați este
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
situația politică un om de stat, se consideră ca fiind intuiție, și nu instrumente informaționale, respectiv „raționament și metodă științifică”. Dacă informațiile ar putea în mod pertinent să conducă la prognozele pe care le sugerează Kent în discursul său, factorii decizionali ar fi într-adevăr ridicoli să le ignore, iar sarcina lor ar fi mult mai ușoară. Optimismul lui Kent față de această abordare reflectă optimismul general al științelor sociale din anii ’40 și ’50. Potrivit acestei concepții optimiste, adoptarea unei metode
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
nebunie să fie ignorate), ci și evaluarea acestora. Din păcate, o asemenea metodă bazată pe științele sociale nu există. În acest caz, evaluările informațiilor ce încearcă să emită prognoze (în special prognoze contingente) nu diferă de concluziile pe care factorii decizionali le-ar putea trasa în situații similare. Alți factori ar determina statusul relativ care să garanteze cele două estimări. Analistul de informații probabil are o pregătire mai bună în domeniu și aproape cu siguranță se pot aloca resurse considerabile acestei
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
piața, una de tip democratic. Într-o organizare de tip birocratic nu există egalitate - concept fundamental al democrației. Dimpotrivă, organizarea birocratică este cea mai eficientă formă de inegalitate raționalizată. Orice individ inclus într-o birocrație este strict subordonat unui nivel decizional superior și subordonează, la fel de strict, niveluri ierarhice inferioare. În măsura în care, într-o birocrație, doi oameni sunt situați la același nivel ierarhic, ei nu sunt „egali”, ci pur și simplu se subordonează aceluiași factor, superior, de decizie. Inegalitatea lor constă în faptul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mai târziu. „Liberalizarea comunismului”, pe care o teoretizau în egală măsură comuniștii „progresiști” ai Estului împreună cu cei naționaliști din Occident - Franța, Italia, mai ales -, nu era, în principiu, inacceptabilă nici pentru Moscova. Inacceptabilă era o consecință secundară, referitoare la autonomia decizională în raport cu URSS. Probabil că dacă Dubček ar fi fost suficient de abil pentru a obține un acord politic al Moscovei pentru schimbarea de politică economică pe care intenționa să o întreprindă, istoria comunismului ar fi fost cu totul alta. Dar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
relația de grup a rămas de inferioritate, ea a fost dublată de o rețea de relații interpersonale în care ierarhiile formale erau secundare în raport cu cele informale. Altfel spus, formal, acești tehnicieni ai comerțului interior - între întreprinderile producătoare - aveau un statut decizional mai redus decât cel al grupului conducătorilor marilor unități productive. Această situație se reflecta într-o mulțime de alte domenii, ei fiind mai puțin reprezentați în instituțiile de decizie administrativă și politică, aveau chiar și salarii mai mici și un
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și menținută doar prin decizie politică și administrativă. Fie că aveau dreptate, fie că greșeau, conducătorii industriali nu considerau serviciile și produsele pe care le puteau oferi marile institute de proiectare și cercetare drept utile activității lor și, imediat ce autonomia decizională acordată întreprinderilor de producție le-a permis, unul dintre primele lucruri pe care le-au făcut a fost să renunțe să le cumpere. În același timp, prăbușirea comunismului a însemnat și renunțarea la toate marile proiecte de investiții declanșate în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
distribuție coordonat administrativ, pe de altă parte, avem un sistem de distribuție centrat pe piață, iar legătura dintre cele două sisteme trebuie să asigure, între altele, capacitatea pieței de a influența decizia administrativă. Într-o birocrație, cum este administrația, fluxul decizional normal este de la vârf către bază, însă această cale nu era accesibilă factorilor de pe piață, căci la vârful birocrației se afla clasa politică comunistă care nu accepta piața decât ca pe un soi de rău inevitabil. Astfel încât piața s-a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
era că această masă uriașă de populație era structurată și, deci, organizabilă. Dacă principala caracteristică a sistemului financiar-bancar este aceea de a structura și organiza capitalul, principala trăsătură a sistemului industrial este aceea de a structura și organiza, în sisteme decizionale controlate de tehnocrația industrială, populația și comunitățile. Întreprinderile industriale organizează în structuri ierarhice non-democratice mii de oameni. Organizarea de tip birocratic specifică firmei sau instituției administrative se extinde în comunitate cu atât mai mult și mai eficient cu cât comunitatea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
corelației dintre ranguri) a similarităților și disparităților perspectivale ale diferiților actanți sociali. La rândul lor, aceste consonanțe sau disonanțe perspectivale pot fi interpretate ținând seama de contextele de muncă și de viață ale surselor emitente și pot servi ca fundament decizional în programe și politici sociale. Cunoașterea concretă a diferitelor perspective asupra realității sociale prezente sau proiectate contribuie la conceperea unor strategii de armonizare când e vorba de atins scopuri comune. Concomitent cu practicarea multiculturalismului și neintrând în coliziune cuel,în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
spontan asupra unor reguli de a obține și păstra maximul de beneficiu posibil, micșorând cât mai mult conflictele de decizii implicate în preferințele divergente. Foarte important este acordul tacit între cei doi soți de a-și delega unul altuia autoritatea decizională (Lemennicier, 1988). Un lider al familiei apare, de pildă, mai mult sau mai puțin spontan în ceea ce privește comportamentul școlar al copiilor și relația cu școala. În general, acesta este mama - pentru școala primară - și tatăl - pentru restul traseului școlar. Autoritatea de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
femeia este aproape total dominată, rolul ei fiind în îndeplinirea sarcinilor menajere. • În 25%, egalitatea este prezentă în toate genurile de decizii și activități. Se poate observa așadar că, în diverse formule, în 80% dintre cazuri este prezentă o coparticipare decizională și, dintre acestea, 55% practică explicit o delegare de autoritate Înscriindu-se în configurațiile sociale mai largi aduse de economia de piață, realitatea familială din România va evolua foarte probabil spre modelele de acest fel. Datele propriilor cercetări, ca și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
perturbări relevante: a scăzut într-un fel dominanța bărbatului, situație care nu s-a canalizat însă, de regulă, înspre un mai mare egalitarism, ci precumpănitor în frustrări și agresivitate. Comportamentul altruist în familie. Teorema lui G. Becker. Familia ca unitate decizională ce urmărește maximizarea beneficiilor poate funcționa nu numai în varianta de autoritate dictatorială sau autoritate delegată, ci și atunci când ea are membri altruiști. Fără a intra aici în controversata și tulburătoarea întrebare: care este natura altruismului, să notăm că analiștii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
desigur, dezideratele expuse anterior, ale contextualismului și ale „familiei-sistem social mai larg”. • Terapii etichetate ca postmoderniste (vezi, pe larg, Goldenberg și Goldenberg, 1996), care pun în centru construirea împreună, pacient-terapeut, a unor soluții imediate, lăsând loc, pentru viitor, unei diversități decizionale, accentuându-se faptul că nu există ab initio o rezolvare infailibilă. În cadrul acestei orientări s-ar putea plasa și consolidarea terapiilor sensibile la problematica gender (gen social). Aici se vizează înțelegerea și depășirea stereotipiilor de gen, a sexismului și promovarea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]