22,914 matches
-
a trecut de la organizația dinozaur (cu ierarhii înalte și rigide) la organizația banc de pești caracterizată prin deplasări rapide și ajustări constante la semnalele recepționate instantaneu. Modelul noului tip de organizație este responsabilizarea, care este mai mult decât o simplă delegare, ea implicând emanciparea personalului și modificarea radicală a atitudinilor și comportamentelor față de muncă, precum și oferirea, tuturor oamenilor, a oportunităților de a avea o carieră, nu doar o simplă slujbă, de a se dezvolta profund și de a‑și utiliza toate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conlucrării, a spiritului de echipă; prezentarea în fața întregii echipe a unor probleme complexe care nu pot fi rezolvate separat de fiecare potrivit funcției sale, ci doar prin interacțiunea membrilor componenți, ar constitui modalitatea curentă de lucru cu aceste echipe; f) delegarea de autoritate ar avea două categorii de efecte pozitive; pe de o parte, ar elibera conducătorul de o serie de activități pe care foarte bine le‑ar putea rezolva și alții și, implicit, i‑ar crește durata timpului dedicat activităților
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și, pe de altă parte, le „umple” de conținut. Iată care sunt precizările sale: funcția de planificare (implică planificarea duratelor, obiectivelor, politicilor, programelor, orarelor de muncă, procedurilor, bugetelor); funcția de organizare (are în vedere gruparea activităților de muncă, definirea și delegarea autorității, stabilirea relațiilor de conducere); funcția de coordonare (presupune echilibrarea oamenilor și structurilor, a timpilor de execuție, integrarea intereselor); funcția de motivare (vizează o multitudine de acțiuni cum ar fi: selecția, comunicarea, participarea, consilierea, antrenarea, învățarea, compensarea, dirijarea, concedierea); funcția
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
împărțire cu ceilalți” sau „luarea în comun a unei decizii de un grup de subordonați ori între superiori și subordonați”. Criticii acestei definiții arată că ea se referă doar la participarea de grup, nu și la cea individuală, excluzând astfel delegarea din sfera participării. Se precizează apoi că definiția concepe participarea ca pe o simplă metodă de luare a deciziilor, lipsită de conținut. În fine, reproșul cel mai dur vizează lipsa precizării finalității procesului participativ. Tocmai de aceea, unii autori au
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
înalte ale piramidei organizaționale. Apoi, în locul abordării segmentate, doar în raport cu anumite probleme (proiectarea muncii, negocierea colectivă, stimulările salariale etc.), s-a trecut la abordări extinse, încercându-se realizarea unei joncțiuni între comportamentele devotate, cooperante și consensuale și cele de autonomie, delegare și descentralizare, care multă vreme au fost considerate ca fiind separate între ele. Iată câteva constatări care au condus la schimbarea opticii de interpretare a participării: participarea funcționează slab dacă este limitată doar la un singur nivel ierarhic; programele de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
prilejul discuțiilor purtate în aceste grupuri se puteau evidenția punctele de vedere divergente, grupurile erau informate și asupra felului cum aceleași chestiuni apăreau în interpretarea altor grupuri, pe baza acestor date putându-se lua o serie de decizii. Descentralizarea și delegarea autorității Are la bază ideea dispersării autorității în întreaga organizație. În loc să se concentreze puterea la nivelurile superioare, se propune trecerea ei în grija eșaloanelor inferioare. Această necesitate este mai presantă în organizațiile mari, cu un mare grad de ierarhizare și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Tannenbaum arată că diferite forme de descentralizare permit marilor organizații să-și conserve avantajele dimensionării fără a suferi de inconveniențele ei psihosociologice. El se referă la două modalități de descentralizare practicate într-o mare companie din SUA: una constă în delegarea formală a autorității directorilor regionali ai unor magazine, iar alta vizează acordarea dreptului personalului de execuție de a lua o serie de decizii curente fără a se mai consulta cu comitetul de la sediul central. Dacă descentralizarea puterii se asociază și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
atunci când organizațiile se confruntă cu situații și condiții stresante, recurg la centralizarea autorității la niveluri superioare ale organizației. Acest fapt are o dublă repercusiune: pe de o parte, împiedică participarea angajaților la conducerea organizației, iar pe de altă parte, descurajează delegarea autorității, ambele cu efecte negative asupra eficienței organizaționale. Și chiar dacă temporar o asemenea concentrare a autorității s-ar putea dovedi a fi benefică, pe termen lung ea este în mod riguros costisitoare pentru organizație. Contradictorii sunt și constatările din literatură
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
subordonații își sporesc gradul de autonomie, asumându-și inițiative și responsabilități sporite, șeful trebuie să-și modifice comportamentul pentru a sprijini schimbarea ce se petrece cu subordonații săi. Pe măsură ce acesta devine tot mai mult un egal al subordonaților săi, prin delegarea responsabilităților, va primi tot mai puțină recunoaștere a statutului său din partea acestora, ceea ce îi poate afecta încrederea în sine. Astfel, atât pentru șef cât și pentru subordonați există tendința de a reveni la tipul de relații tradițional, în care subordonații
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
dintre public și privat: care dintre libertăți este fundamentală, cea de a-ți urmări obiectivele private, sau cea de a participa la deciziile publice? Cea de-a cincea abordare, opoziția dintre democrația directă și cea reprezentativă: cetățenia este compatibilă cu delegarea puterii? Putem de asemenea să ne Întrebăm dacă cetățeanul este condus de rațiune sau de afectivitate: se lasă ghidat de apărarea rațională a intereselor sale, sau are motivații mai profunde, legate de identitatea sa? În sfârșit, și acesta este un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
primatul a fost acordat puterii ecleziastice, a cărei natură spirituală, universală și eternă se credea că favorizează o comuniune de esență divină. Modernitatea, de la Thomas Hobbes la Immanuel Kant, a pus accentul pe dimensiunea contractuală, susceptibilă de a institui, prin delegare sau reprezentare, un anumit număr de garanții, atât la nivelul siguranței persoanelor, cât și În ceea ce privește proprietatea asupra bunurilor. A urmat o altă schimbare de perspectivă, o dată cu Edmund Burke și Louis de Bonald: au Început să apară voci care deplângeau faptul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
forma sau a educa” (Clain, 1990, p. 1321). ν Trebuie menționate trei abordări principale. Instituția poate fi mai Întâi studiată din perspectiva praxisului. Așa, de exemplu, Leviatanul lui Thomas Hobbes ne invită să gândim În termeni de transfer sau de delegare a puterii, subînțeles fiind faptul că obiectivul urmărit este obținerea binelui tuturor prin garantarea contractului și prin apărarea drepturilor persoanelor. Este de asemenea posibil să evocăm, precum Max Weber, „monopolul constrângerii legitime” și să ne referim În acest sens la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
națiuni ă și face trimitere la analiza formelor de solidaritate. ν Studiul fenomenelor de mobilizare se Înscrie Într-un astfel de cadru și integrează structuri de control și strategii de schimb. Primele sunt de natură normativă (interiorizare), coercitivă (supunere), instituțională (delegarea puterii) sau „acțională” (participare); ultimele corespund unor diverse scopuri (inclusive sau exclusive). Dacă adoptăm, precum Mancur Olson sau Albert Hirschman, o perspectivă „relațională”, combinarea tuturor acestor variante este capabilă să explice comportamentele de exit sau de voice, de loialitate sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
instituție protectoare: Republica Federală Germană înainte de căderea zidului Berlinului. În acel moment Grecia a simțit, de asemenea, nevoia unei protecții europene. În al treilea rând, regăsim puținele țări care au crezut că pot rezolva problemele lor naționale mai eficient prin delegarea unei părți din putere către o suprastructură europeană. Mulți italieni au crezut că eficiența administrativă într-un anumit domeniu poate fi îmbunătățită dacă anumite decizii au fost luate la Bruxelles, în loc să fie dezbătute la Roma. Belgienii văd, de asemenea, Comunitatea
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Una dintre cele mai importante variații întâlnite la cel de-al treilea tip de cetățeni se referă la cei care adoptă un comportament vigilent, și care nu au încredere totală în liderii lor, care nu mandatează, ci doar acordă o delegare revocabilă, supravegheată atent prin testarea periodică a stării opiniei publice. Capitolul 7 Elite, crize și regimuri în analiză comparată* Majoritatea regimurilor politice, fie ele autoritare sau democratice, se nasc în urma unor crize neașteptate și spectaculoase. Crizele sunt certificatele de naștere
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
naționale a aeroporturilor din România, cu respectarea strictă a condițiilor stabilite de Legea nr. 15/1990. Articolul 9 Subunitățile regiei răspund în fața Consiliului de administrație de îndeplinirea tuturor atribuțiilor, responsabilităților și competențelor încredințate de această prin hotărîrile și deciziile de delegare, precum și de realizarea sarcinilor rezultate din programele de funcționare. Articolul 10 Directorii aeroporturilor sînt comandanții unici ai tuturor forțelor și mijloacelor de pază, apărare și securitate, răspunzînd de aplicarea reglementărilor privind apărarea subunităților și activităților împotriva actelor ilicite. Articolul 11
HOTĂRÎRE nr. 1338 din 21 decembrie 1990 privind înfiinţarea regiei autonome "Administraţia naţionala a aeroporturilor din România". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107442_a_108771]
-
colabora în acest caz cu societăți române și străine. Articolul 10 Filialele și unitățile fără personalitate juridică răspund în fața Consiliului de administrație al Regiei autonome "PLAFAR" de îndeplinirea atribuțiilor, responsabilităților și competențelor încredințate de acestă prin hotărîrile și deciziile de delegare, precum și de realizarea sarcinilor rezultate din programele de lucru. Articolul 11 Filialele "PLAFAR" sînt conduse de un director. Capitolul 5 Organele de conducere ale regiei Articolul 12 Conducerea Regiei autonome "PLAFAR" se asigura prin: - Consiliul de administrație; - directorul general al
HOTĂRÎRE nr. 1362 din 29 decembrie 1990 privind înfiinţarea Regiei autonome "PLAFAR". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107454_a_108783]
-
aplicarea programului sau a declarației de politica generală devine obligatorie pentru Guvern. ... (4) În cazul în care Președintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în ședința comuna a celor două Camere. ... Articolul 115 Delegarea legislativă (1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. ... (2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul și data până la care se pot
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
zile calendaristice și care nu beneficiază de salariu pe perioada respectiva, primesc, pe lângă salariul de baza al funcției, gradului sau treptei profesionale în care sunt încadrate, indemnizația corespunzătoare funcției de conducere pe care o preiau. Articolul 23 (1) Pe durata delegării, detașării sau trecerii temporare într-o alta munca persoana în cauza își păstrează funcția, gradul sau treapta profesională și salariul avute anterior. ... (2) Când detașarea sau trecerea temporară în alta munca se face într-o funcție la care este stabilit
LEGE nr. 40 din 1 iunie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) cu privire la salarizarea Preşedintelui şi Guvernului României, precum şi a personalului Presedentiei, Guvernului şi al celorlalte organe ale puterii executive. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107549_a_108878]
-
zile calendaristice și care nu beneficiază de salariu pe perioada respectiva, primesc, pe lângă salariul de baza al funcției, gradului sau treptei profesionale în care sunt încadrate, indemnizația corespunzătoare funcției de conducere pe care o preiau. Articolul 23 (1) Pe durata delegării, detașării sau trecerii temporare într-o alta munca persoana în cauza își păstrează funcția, gradul sau treapta profesională și salariul avute anterior. ... (2) Când detașarea sau trecerea temporară în alta munca se face într-o funcție la care este stabilit
LEGE nr. 40 din 1 iunie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) cu privire la salarizarea Preşedintelui şi Guvernului României, precum şi a personalului Presedentiei, Guvernului şi al celorlalte organe ale puterii executive. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107553_a_108882]
-
subunitatilor din structura regiei autonome se stabilesc de consiliul de administrație al regiei. Articolul 9 Sucursalele din structura regiei autonome răspund în fața consiliului de administrație al acesteia de îndeplinirea tuturor atribuțiilor, responsabilităților și competentelor încredințate prin hotărîrile și deciziile de delegare, precum și de realizarea sarcinilor rezultate din programele de funcționare. Articolul 10 Sucursalele sînt conduse de un comitet director ale cărui atribuții se stabilesc prin regulament aprobat de consiliul de administrație al regiei. Articolul 11 "Estrel" Suceava are în structura divizii
HOTĂRÎRE nr. 34 din 14 ianuarie 1991 privind înfiinţarea regiilor autonome de exploatare, tranSport şi prelucrare primara a lemnului "Estrel" Suceava, "Vestrel" Braşov şi "Sudrel" Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107541_a_108870]
-
subunitatilor din structura regiei autonome se stabilesc de consiliul de administrație al regiei. Articolul 9 Sucursalele din structura regiei autonome răspund în fața consiliului de administrație al acesteia de îndeplinirea tuturor atribuțiilor, responsabilităților și competentelor încredințate prin hotărîrile și deciziile de delegare, precum și de realizarea sarcinilor rezultate din programele de funcționare. Articolul 10 Sucursalele sînt conduse de un comitet director ale cărui atribuții se stabilesc prin regulament aprobat de consiliul de administrație al regiei. Articolul 11 "Vestrel" Brașov are în structura divizii
HOTĂRÎRE nr. 34 din 14 ianuarie 1991 privind înfiinţarea regiilor autonome de exploatare, tranSport şi prelucrare primara a lemnului "Estrel" Suceava, "Vestrel" Braşov şi "Sudrel" Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107541_a_108870]
-
subunitatilor din structura regiei autonome se stabilesc de consiliul de administrație al regiei. Articolul 9 Sucursalele din structura regiei autonome răspund în fața consiliului de administrație al acesteia de îndeplinirea tuturor atribuțiilor, responsabilităților și competentelor încredințate prin hotărîrile și deciziile de delegare, precum și de realizarea sarcinilor rezultate din programele de funcționare. Articolul 10 Sucursalele sînt conduse de un comitet director ale cărui atribuții se stabilesc prin regulament aprobat de consiliul de administrație al regiei. Articolul 11 "Sudrel" București are în structura divizii
HOTĂRÎRE nr. 34 din 14 ianuarie 1991 privind înfiinţarea regiilor autonome de exploatare, tranSport şi prelucrare primara a lemnului "Estrel" Suceava, "Vestrel" Braşov şi "Sudrel" Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107541_a_108870]
-
organizatorică, funcțională și de personal a regiei și subunităților acesteia; - aprobă politică de dezvoltare; - hotărăște asupra constituirii de noi subunități, realizării și dezvoltării activității productive și comerciale, precum și creșterii numărului de deținuți ce pot fi calificați în meserii specifice; - aprobă delegările de atribuții și limitele de competență pe domenii de activitate, pentru subunitățile din structura regiei; - aprobă politică de vînzări; - examinează și aprobă bugetul de venituri și cheltuieli, bilanțul contabil, contul de profit și pierderi; - aprobă utilizarea fondului valutar; - asigura realizarea
HOTĂRÎRE nr. 98 din 6 februarie 1991 privind înfiinţarea Regiei autonome "Multiproduct". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107648_a_108977]
-
angajat, operațiunile de comerț exterior, încheierea de contracte de vînzare, executarea de lucrări și prestări servicii cu întreprinzători străini, practicarea prețurilor, precum și celelalte competențe ce-i revin în baza Legii nr. 15/1990 ; ... f) stabilește organizarea subunităților, obiectul de activitate, delegările de competență, organele de conducere și alte elemente necesare desfășurării activității acestora. ... Articolul 12 Consiliul de administrație hotărăște în toate problemele privind activitatea regiei, cu excepția celor care, potrivit legii, sînt date în competența altor organe. Articolul 13 Consiliul de administrație
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 5 aprilie 1991 privind înfiinţarea Regiei autonome de difuzare a cărţii, discurilor şi altor bunuri culturale "Arcadia". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107765_a_109094]