3,978 matches
-
recent și cel mai mic municipiu din județul Suceava. Vatra Dornei este cunoscută încă din secolul al XIX-lea, ca stațiune balneară și pentru practicarea sporturilor de iarnă. Municipiul Vatra Dornei este situat în partea sud-vestică a județului Suceava, în Depresiunea Dornelor, având următoarele coordonate geografice: 47° 21' latitudine nordică și 25° 22' longitudine estică. Vecinii orașului sunt următoarele comune: Pojorâta (la nord), Iacobeni (la nord-vest), Dorna Candrenilor (la vest), Șaru Dornei (la sud) și Dorna-Arini (la est). Localitatea Vatra Dornei
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
care fac parte din alcătuirea sa: Argestru, Roșu și Todireni. Vatra Dornei reprezintă o așezare depresionară tipic montană, fiind situată în partea de nord a Carpaților Orientali, la o altitudine medie de aproximativ 800 de metri. Orașul este dispus în Depresiunea Dornelor care are următoarele limite: Munții Rarău și Giumalău la nord-est (cu Vârful Bărnărel - 1.321 metri); Munții Călimani la sud (cu Vârful Dealu Negru - 1.302 metri) și Munții Suhard la nord (cu Vârful Runc - 1.149 metri). Geologia
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
Suhard, în partea de nord) și din roci de natură vulcanică (Munții Călimăni, în partea de sud). Municipiul este așezat la confluența râurilor Bistrița Aurie și Dorna. În afară de aceste două cursuri de apă principale, la confluența cărora s-a format Depresiunea Dornelor, localitatea mai este străbătută de câteva pârâuri: Argestru, Chilia, Colăcelul, Roșu, Negrești. Clima este una temperat-continentală, cu o temperatură medie anuală de 5,2 °C. În luna iulie media este de +15 °C, iar în luna ianuarie este de
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
festival de datini și obiceiuri de iarnă organizat anual în perioada dinaintea Anului Nou) și „Serbările Zăpezii” (o serie de concerte și concursuri sportive de iarnă, organizate anual sub acest nume, la baza pârtiei „Parc”). Situată în nordul României, în depresiunea intramontană a Dornelor din Carpații Orientali, Vatra Dornei este o localitate turistică foarte căutată datorită apelor termale, peisajului, climei și facilităților de practicare a schiului. Orașul-stațiune este înconjurat de munți împăduriți: Munții Giumalău, Munții Bistriței, Munții Călimani, Munții Rodnei, Obcina
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
metri). Urcarea se realizează spre partea superioară a versantului nordic al Dealului Negru. Durata de urcare cu telescaunul este de aproximativ 20-25 de minute, timp în care iubitorii de munte pot admira peisajele pitorești ale câtorva masive muntoase ce înconjoară depresiunea. Transportul cu telescaunul este disponibil în toate anotimpurile, dar cel mai solicitat este vara și iarna. Pârtia „Dealu Negru” beneficiază și de instalație de zăpadă artificială cu bandă transportoare. Pârtia de schi „Parc” are o lungime de 900 de metri
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
(în , în ) este un oraș în județul Maramureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Vișeu de Mijloc și (reședința). Localitatea are statutul de stațiune turistică de interes local, fiind situată în depresiunea intramontană a Țării Maramureșului. Conform recensământului din anul 2011, Vișeu de Sus avea o populație de 15.037 locuitori, fiind din punct de vedere demografic al patrulea centru urban al județului Maramureș (după Baia Mare, Sighetu Marmației și Borșa). Etimologia numelui
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
306 ha, din care: Din punct de vedere juridic majoritatea terenurilor au fost retrocedate foștilor proprietari, iar proprietarii care nu au fost despăgubiți în natură au fost despăgubiți în bani. Privit în ansamblu, relieful zonei este montan, format dintr-o depresiune înconjurată de dealuri. De altfel, acesta este energic cu pante înclinate, văi adânci și înguste, cu dealuri cu înălțimi ce variază între 400 și 1.042 m (vârful lui Dan). Acestea sunt constituite din roci dure cu alternanțe de argile
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
Munții Maramureșului în est și Munții Rodnei în sud. Vișeul are o lungime de 80km și până la Borșa-Moisei, se mai numește și Borsa sau Vișeuț. În zona de izvor are o pantă mare, de 20-50 m/km. După pătrunderea în Depresiunea Maramureș își croiește o vale largă cu îngustări locale. Bazinul hidrografic al Vișeului este dezvoltat, în cea mai mare parte a sa, în zona montană 67%, care îi asigură o densitate mare a rețelei hidrografice și o scurgere specifică dintre
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
pe baza existenței cărbunelui în zonă, înainte de Revoluția din 1989 aceasta fiind practic o localitate monoindustrială. Situarea sa într-o zonă naturală deosebit de atractivă îi conferă un rol de interes turistic sporit. Orașul Uricani este situat în partea vestică a Depresiunii Petroșani, la poalele Munților Retezat și a Munților Vâlcan, pe Jiul de Vest, la altitudinea de 650-750 de metri, fiind cel mai lung oraș din România. Cu o deschidere largă spre est și tot mai îngustă spre vest, Uricaniul este
Uricani () [Corola-website/Science/297055_a_298384]
-
bijuterie a naturii, cu un relief sălbatic ce oferă privirii imagini inegalabile, creste ce au custuri dantelate și multe căldări glaciare. Zona în care se află localitatea face parte din cadrul Carpaților Meridionali, în grupa muntoasă Retezat-Godeanu, și mai este denumită depresiunea tectono-erozivă «Valea Jiului» sau «Petroșani». În secolul al XIII-lea, teritoriul pe care se află orașul Uricani făcea parte din voievodatul lui Litovoi ("terra Lytua") care cuprinde ținutul Gorjului, Valea Jiului și Țara Hațegului. Un document ce datează din 18 aprilie 1461
Uricani () [Corola-website/Science/297055_a_298384]
-
unul din afluenții de dreapta ai Jiului de Vest se află Barajul de la Valea de Pești, care alimentează cu apă majoritatea orașelor din zonă. Cu o arie de peste 25.000 de hectare, Uricaniul are cea mai mare zona administrativă din Depresiunea Petroșani. Coordonate geografice: meridianul 23 și 25’ longitudine estică și paralela 45 și 45’ latitudine nordică. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Uricani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Uricani () [Corola-website/Science/297055_a_298384]
-
un oraș în județul Mureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Căpeți, Ilieși, Săcădat și (reședința). Este situat pe cursul superior al râului Târnava Mică, la confluența cu râul Sovata. Oraș aflat pe cursul superior al râului Târnava Mică, în Depresiunea Praid-Sovata, la poalele dinspre sud-vest ale Munților Gurghiu (Carpații Orientali), altitudine 475-530 m, 60 km est de municipiul Târgu Mureș (reședința Județului Mureș). Se poate ajunge cu mașina pe DN13A Bălăușeri-Sovata iar cu trenul prin linia de cale ferată 307
Sovata () [Corola-website/Science/297054_a_298383]
-
se învecinează cu Bucovina, la sud cu județul Bistrița Năsăud pe Bistrița Aurie, urcă în Pasul Prislop și în continuare pe cumpăna apelor, peste Rodna urmează lanțul munților Țibleșului, Lăpușului, Gutăiului, Ignișului și Oașului. La sud - vest se învecinează cu Depresiunea Baia Mare. „Maramureșul istoric” este un muzeu în aer liber, acesta o dovedesc nenumeratele puncte de atracție, integrate în categoria obiectivelor antropice. Bisericile din lemn unica în lume, Cimitirul Vesel, Memorialul Victimelor Comunismului și al rezistenței, această combinație cultivă spiritul. „Cimitirul
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
sa (aratul versanților înclinați, defrișarea pădurilor) de asemenea contribuie la dezvoltarea alunecărilor de teren. Ele distrug stratul fertil de sol, a vegetației, construcțiilor, așezărilor umane. Alunecările de teren au contribuit la formarea diverselor forme de relief de diferite dimensiuni: movile, depresiuni, trepte de alunecări, surpături. O importanță deosebită pentru prevenirea sau limitarea proceselor de eroziune și alunecările de teren are împădurirea. Pădurile contribuie nu numai la stabilirea echilibrului natural al versanților, ci în general la ameliorarea mediului. Clima joacă un rol
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
Lacul Amara este un lac natural, fost liman fluviatil barat cu aluviuni, situat într-o depresiune (Crivaia), care este veche matcă a râului Ialomița, care nu mai are actual legătură cu râul. Nu trebuie confundat cu "Lacul Amara" din Buzău. Lacul este situat pe traseul drumului Slobozia - Buzău în apropierea localității Amara din Județul Ialomița. Se
Lacul Amara, Ialomița () [Corola-website/Science/306017_a_307346]
-
chineză. China are o suprafață de uscat de 9.600.000 kmp, suprafața terenurilor arabile ajungând la numai 1.270.000 kmp, ce reprezintă circa 7% din terenurile arabile din întreaga lume. Ele se găsesc în principal în câmpiile și depresiunile cu un climat temperat-musonic din partea estică a Chinei. Culturile vegetale reprezintă un sector principal al agriculturii chineze. Principalele culturi cerealiere sunt orezul, grâul, porumbul, soia. Iar culturile tehnice sunt cele de bumbac, arahide, rapiță, trestie-de-zahăr și sfeclă-de-zahăr. După aplicarea politicii
Economia Chinei () [Corola-website/Science/306026_a_307355]
-
Sâg () este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sălaj, Transilvania, România. Localitatea Sâg este situată în partea de sud-vest a județului Sălaj, la contactul Munților Plopiș cu Depresiunea Silvaniei, respectiv cu Depresiunea Plopișului. Se învecinează la vest cu Valcăul de Jos, la nord cu Bănișor și Crasna, la est cu Cizer, iar în partea de sud cu Ciucea, județul Cluj, și Borod, județul Bihor. Clima este una tipic
Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/306058_a_307387]
-
Sâg () este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sălaj, Transilvania, România. Localitatea Sâg este situată în partea de sud-vest a județului Sălaj, la contactul Munților Plopiș cu Depresiunea Silvaniei, respectiv cu Depresiunea Plopișului. Se învecinează la vest cu Valcăul de Jos, la nord cu Bănișor și Crasna, la est cu Cizer, iar în partea de sud cu Ciucea, județul Cluj, și Borod, județul Bihor. Clima este una tipic continental-temperată, cu temperaturi mai
Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/306058_a_307387]
-
România (807 kmp). Deși au o înălțime mică, ei cuprind numeroase obiective turistice care sunt din ce în ce mai căutate de către drumeți. În partea de nord,Munții Aninei sunt despărțiți de culmile piemontane prelungi și joase (300-400 m.) de la bordura Semenicului și de Depresiunea Ezeriș de râul Bârzava. Limita de est este formată din două sectoare distincte: în primul sector Bârzava prin cursul superior și Poneasca, pană la confluența cu Minișul îi desparte de Munții Semenic care domină împrejurimile cu relieful sau înalt (vârful
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
Minișului pană în valea Nerei. În partea de sud-vest, cheile adânci ale Nerei, cuprinse între confluența pâraielor Bresnic (la est) și Beu (la vest) cu Nera, formează limita dintre Munții Aninei și cei ai Locvei. Contactul cu Dealurile Oraviței și Depresiunea Lupac, respectiv limita de vest, este marcată de abruptul calcaros al Munților Aninei care le domină (cu 200-500 m.), de la Nera pană la nord de localitatea Gârliște, ce se desfasoară în lungul unei mari dislocații tectonice marcată de roci eruptive
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
200-500 m.), de la Nera pană la nord de localitatea Gârliște, ce se desfasoară în lungul unei mari dislocații tectonice marcată de roci eruptive. La nord de Gârliște limita vestică este pusă in evidența de ruptură de panta dintre munte și Depresiunea Lupacului, după care ea urmează vaile Lupacul Mic și Bârzăvița pană la confluența acesteia cu Bârzava. Munții Aninei, cu înalțimea lor maximă în vârful Leordiș (1160 m.), au trăsături geomorfologice caracteristice, ca o consecință a alcătuirii lor geologice. Roca predominantă
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
Pleșiva (1144 m.) care se ramifică spre Nera. În afară de aceste două culmi principale aici se mai află nenumarate culmi secundare adaptate la structura geologică. Din pricina eroziunii diferențiale exercitată pe roci cu duritați diferite cât și a tectonicii au luat naștere depresiuni locale la Prolaz (în Cheile Carașului), Carașova, Lisava, Ciudanovița, Aninei și pe valea Minișului. Abrupturile stâncoase, pereții aproape verticali insoțiți la bază de o trenă de grohotișuri rezultate din dezagregările active sunt caracteristice pentru Munții Aninei. Râurile au săpat în
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
și respectarea unui comportament tradițional culturii din care face parte, de exemplu în tradiția românească haine decente de culoare neagră, neparticiparea la distracții, dansuri, etc .<br>Un alt aspect al doliului este procesul de a învinge acest proces de boală, depresiune sufletească cauzat de pierderea ființei iubite.<br>Acest proces a fost de unii împărțit în mai multe faze: Europa Continentală În Europa Continentală există obiceiul ca aparținătorii apropiați celor răposați să poarte haine decente, de culoare neagră fără podoabe. Acest
Doliu () [Corola-website/Science/306136_a_307465]
-
Țara Bârsei este o depresiune dispusă în interiorul arcului Carpatic, reprezentând partea estică a depresiunii Brașovului. Este delimitată de localitatea Apața la nord, Munții Piatra Mare, Postăvaru și localitatea Bran la sud, Munții Perșani și Măgura Codlei la vest și râurile Tărlung, Râul Negru și Olt
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
Țara Bârsei este o depresiune dispusă în interiorul arcului Carpatic, reprezentând partea estică a depresiunii Brașovului. Este delimitată de localitatea Apața la nord, Munții Piatra Mare, Postăvaru și localitatea Bran la sud, Munții Perșani și Măgura Codlei la vest și râurile Tărlung, Râul Negru și Olt spre est. Țara Bârsei este o depresiune situată la
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]