3,167 matches
-
cu copiii tăi aceleași metode. Teoria se aplică atât agresorului, cât și victimei, căci neputința victimei se învață în aceste experiențe sau observații făcute în raporturile cu ceilalți. înveți aceste metode de soluționare violentă a problemelor și în același timp deprinzi principii de rezolvare a problemelor, o filosofie de viață, pe care le aplici și în alte situații sociale, în afara familiei. Deși copiii sunt bătuți cu intenția disciplinării și a desființării comportamentelor nedorite, bătaia va avea consecințe nedorite în dezvoltarea lor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
inițiază sau au reacții violente în interacțiunea cu partenerul. Diferențierea este importantă din punctul de vedere al strategiei de intervenție, dar și al speranței de „vindecare”. în cazul violenței agresive, șansele celor doi parteneri, simultan victime și agresori, de a deprinde un mod pașnic de relaționare și rezolvare a conflictelor sunt foarte mari și nu cer un efort atât de mare și o durată de timp atât de lungă de implicare din partea intervenienților. Dimpotrivă, în cazul violenței punitive, doar un angajament
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și băieți; în vreme ce băieții manifestă deschis violența, fetele devin mai „rejectante, neliniștite, pasive și anxioase”. între doi ani și jumătate și trei ani și jumătate se conturează și se învață rolurile de gen: dominator, bărbatul, și supus, femeia (Anastasiow, 1986). Deprinse într-o atmosferă de violență în familie, aceste roluri vor căpăta trăsături particulare ce se vor confirma și rafina de-a lungul întregii vieți, în diferite instanțe sociale. La vârsta preșcolară, adică la 4-6 ani, reacțiile descrise la vârstele anterioare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copiii care plâng cerând să vină părinții să-i ia: „Dacă nu dormi, nu mai vin părinții să te ia!”. Grădinița reprezintă primul spațiu comunitar în care copilul iese din familie și este obligat să se adapteze, adică să-i deprindă regulile și să se conformeze lor. Copiii vin din atmosfera de seră a familiei, în care sunt în centrul atenției, valorizați, priviți cu interes și amuzament. Ajung la grădiniță, unde nu mai pot fi în centrul atenției, unde majoritatea reflexelor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de familie importantă, vor dezvolta un sentiment al neîncrederii în ceilalți, al singurătății și pierderii sensului și a bucuriei de viață: „orice problemă ai, trebuie să-i faci față singur, fără să spui cuiva despre ea””. Această învățătură de viață, deprinsă în copilărie, în familie, determină un comportament tipic pentru întreaga viață: neîncrederea în ceilalți și incapacitatea de a cere ajutor. Sunt căutată la telefon, de către o mamă care dorește să facă o programare pentru o consultație pentru copilul său. Copilul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la ameliorarea acesteia” (Mangham et al., 1995, apud Brandibas, Seguin, 2007, p. 148). Aceiași autori atrag atenția asupra faptului că manifestarea rezilienței este evidentă în perioada copilăriei și că evoluează de-a lungul întregii vieți, persoana fiind capabilă de a deprinde noi competențe și de a se schimba. Există o corelație între expunerea copilului la anumiți factori de risc psihologici și sociali și nivelul scăzut al rezilienței la vârsta adultă (Brandibas, Seguin, 2007, p. 149). Vulnerabilitatea pe care o construiesc în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a familiei, iar familia acceptă relațiile sociale pe care și le construiește copilul, la ieșirea din familie, în grădiniță, școală, locuri de recreere. Din dorința de a face parte din familie, de a fi ca mama, tata, frații/surorile, copilul deprinde limba maternă, modul familiei de a comunica. Capitalul lingvistic asigurat copilului de familie, s-ar putea să-i faciliteze copilului accesul în unitățile de învățământ, performanțele academice. Bernstein (Moore et al., 2006) vorbește despre black english ca fiind limba dezvoltată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în cazul copiilor provenind din medii dezavantajate socioeconomic, calitatea limbii blochează drumul spre succes al copilului, în cadrul școlii. De fapt, testele de performanță pretind în general o bună stăpânire a limbii pentru a putea rezolva corect itemii de evaluare. Copilul deprinde limba maternă din dorința de a fi ca ceilalți membri ai familiei, de a se identifica mai bine cu ei, de a se exprimă mai bine pe sine în raporturile cu ceilalți membri ai familiei. Acest „apetit”pentru dezvoltarea limbajului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
primit Legea pe Sinai și i-a dat-o lui Iosua, care a dat-o celor mai b]trâni, care au transmis-o profeților, care au transmis-o oamenilor din Adunare”.) S-ar putea susține și c] nonteiștii morali au deprins cunoașterea moral] de la o societate informat] moral de c]tre teiști. Problemă cu un asemenea curent (că și cu unele dintre atitudinile menționate mai sus) este c] ofer] cel mult o explicație cauzal] a cunoașterii morale a nonteiștilor. Acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate veni oricînd de la Răsărit). A imita așadar performanțele occidentale, atît de generalizat răsfrînte în performanțele autohtone. Da, dar acolo și puterea de reglare a proceselor face parte din aceleași seducătoare performanțe. Vedem, de pildă, imagini în care drăgălașii copii deprind, sub supravegherea drăgălașelor educatoare, cunoștințe destul de complicate, jucîndu-se. Pur și simplu jucîndu-se. Așezați ca-n jocurile lor fascinante, pe jos, în clase fără bănci, întreținîndu-se copilărește, Și asimilînd totodată. Cu oarecare întîrziere se va ajunge și la noi, sîntem siguri
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
masă, cunosc pe Ahmed. Mă recomand pictor. A, Victor, zice Ahmed, am auzit... Repet: pictor. A, da, înțeleg, Victor. Glumă nevinovată, evident, pentru că, în cel mai tolerant spirit liberal, îi respect pe acești adolescenți orientali care într-un an-doi ne deprind limba și care ne pun în contact cu părți ale globului atît de prospere. Pe una din firme Oscar s-ul e, firește, $. În altă latură a orașului, ne-am acomodat deja privirea cu un zgîrie-nori din cele văzute de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
gondolă, dintre acești copii bătrîni, un tuciuriu rotofei, cu mari favoriți albaștri, vocalizează sfîșietor: O, sole mio... Înfiorîndu-și acordeonul fanat. În urma lor, implacabilă, rumoarea anonimei înscenări. Pictorul care, dimineața, sub umbrelă, lucrează pe trotuar, la Santa Fosca, și care a deprins deja de la mine un "bună dimineața" extrem de trilat în gura lui, își instalează seara, noaptea, șevaletul în plin San Marco, între ultimii pelegrini, sub luminița unei lămpi agățate în cozoroc. Ce pictează? Aceleași și aceleași case și podețe coșcovite, știute
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prin nevoia acestora, vai, de a se confesa. Nu mulți din ei simt o animalică (dar și perfidă) nevoie de mărturisire totală. Unul, Franț Țandără, mărturisitor coleric, aproape maladiv, care-și detaliază metodic fosta meserie: perioada de ucenicie, în care deprinde subtilitățile suplicierii testicolelor, prin lovitura cu creionul, dar și suprimarea victimelor ca studiu pentru etapele următoare. Spovedania torționarului e întreruptă, din cînd în cînd, de exaltări autoflagelatoare, dorindu-și să fie judecat nu de oricine, ci de fostele victime, singurele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
trebui să apeleze la avantajele unui fitness de bonton european. Programul genuflexiunilor e chestiune de agendă zilnică. Sub îndrumarea unui invizibil (dar bănuit) antrenor, nu numai interminabilul președinte actual, dar și comilitonii lui întru partid și guvern îmbracă zilnic treningul, deprinzînd maleabilități nebănuite. Aflat, prin mineriade, la putere, dar și în scurta și inexplicabila pentru el opoziție (1996-2000), Iliescu rămîne un timp înrăitul campion al respingerii soluțiilor care ar putea readuce imediat România la statutul ei interbelic (noul climat european ar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în ape tulburi, maniacul puterii, cu aerul lui de babacă a nației, își ușurează, într-un fel, eforturile gimnaste. Chiar cu aparentele piedici ale unui răzgîiat Năstase, tandemul se arată indestructibil. Mai ales din momentul în care mai tînărul dogmatic deprinde, și el, vrînd-nevrînd, gustul genuflexiunilor. Neputînd încă renunța la contraforturile numite vai, tendențios baroni locali și nici la cele ale acoperiților securiști, pe care-i apără de cîte ori gușterii presei îi atacă, iată-l pe pontosul partener de show
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
caracterul dublu (laic și religios) al acestui depozit ordonat de imagini și de coduri de mentalitate se pierde. De la raționalism și pozitivism, ambele iconoclaste (despărțite de copleșitoarea stilistică vizuală, în primul rând cu motivație religioasă, a artei baroce), civilizația europeană deprinde și afirmă un alt tip de gândire: științifică și, disimulant (încă), ne-religioasă. Imaginarul se diferențiază astăzi în funcție de palierele culturale cu care interferează. Arta modernă își va crea deliberat propriul "sistem" imaginar (mai curând forme și stilistici noi), inevitabil însă
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
zicea Constantin a Popei, băiatul, la rându-i, e cunoscut, până ce e dat la școală, ca „sin Popa”. Învățătorul îl trece însă în scripte cu numele Popescu, pe care îl va purta de aici înainte. Mama, Safta (n. Tofan), nu deprinsese azbuchea, dar tatăl, care atunci când muncile câmpului îi lăsau răgaz se îndeletnicea cu croitoria și știa carte. P. se școlește, din 1871, în sat la el, apoi la Oancea. În 1878 e înscris la Seminarul din Galați, dar dă concurs
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
de tip jacksonian. Ne-am ocupat, în anii 1956-1970, cu observația acestor fenomene. Am urmărit un număr de 7 bolnavi cu crize jacksoniene mai vechi*, bine cunoscute lor înșiși (după cum se știe, bolnavii își recunosc prodromele cu o capacitate remarcabilă). Deprinzându-i pe bolnavi cu o autoconducere a acestor crize, prin antrenament, am constatat fie revenirea accesului iminent, fie oprirea sa. Sandu Ilie, de 16 ani, elev din Galați, practica chiar intuitiv înțeparea degetului mic al mâinii stângi când începea o
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
seamă atentă asupra evoluției sănătății internaților. În acest fel, controlul sanitar depista eventualele îmbolnăviri, inclusiv deci decompensările sau agravările suferințelor psihice preexistente. Menirea așezămintelor pentru copii era de a crește pe micii infractori "sub o disciplină aspră, de a-i deprinde la muncile agricole sau al meșteșugul în legătură cu aceste munci, fiind supuși însă la un regim mai puțin sever decât infractorii majori" (art. 5). Minorii care au acționat fără pricepere" erau separați de ceilalți. Un instructor cu cel puțin doi ani
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
încă în funcțiune. Documentele de arhivă privind Ospiciul Golia, citate în capitolul respectiv, atestă activitatea sa la acel ospiciu până în 1894. Din diferitele rezoluții și scurte consemnări pe acte cu caracter administrativ, rezultă că, nici în 1894, încă nu se deprinsese suficient de bine limba română, frazele sale având o construcție și o ortografie sui-generis, evident aparținând unui străin. Primea însă scrisori de mulțumire de la bolnavi, care i se adresau cu mult respect și vădită afecțiune. La 1893, data apariției studiului
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
vizita generală a elevilor la începutul anului școlar și, după vacanțe, se interesa de sănătatea elevilor bolnavi, îi trata în infirmeria școlii sau le prescria medicamente, având grijă ca recomandările sale să fie executate. Elevii, care, până la doctorul Brăescu, erau deprinși să primească la orice boală aproape exclusiv numai chinină și purgative, odată cu venirea doctorului Brăescu, au aflat că mai pot primi și alte medicamente și că, la nevoie, pot fi trimiși, cu recomandarea doctorului lor, la spitale și la medici
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
este că a sfârșit prin sinucidere. Cert este faptul că, de prin 1913, începe să arate ușoare semne ale unei oboseli sufletești, care s-a accentuat continuu. Viața îi fusese grea cu deosebire, urcușul abrupt, dislocările amare, reminiscențele puternice. Citadin, deprins cu marile metropole ale Europei, iubea viața retrasă până la anonimat. Fără familie proprie, avea o accentuată vocație familială. Așa se face că în acești ani își petrecea constant verile la fratele său, Dumitrache Brăescu, notar la Galbeni, pe valea Zeletinului
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de Dumnezeu, dar cu bunătate și blândețe. În Regulile pe larg, el îi sfătuiește pe călugări să-i primescă pe lângă mânăstirile lor pe copiii orfani, ori pe cei aduși de bună voie de părinți pentru a primi o educație pioasă, deprinzându-se cu iubirea binelui, pentru ca mai târziu, să poată singuri judeca și păși pe calea acțiunii juste. Așa cum se întâmplă, în mod firesc, la toți autorii creștini, scopul educației îl constituie și pentru Sf. Vasile cel Mare formarea unui individ
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Dumnezeu la prima copilărie Primele îndemnuri timide spre devenirea lăuntrică apar încă din copilărie, fundamentele caracterului religios moral fiind sădite în cadrul familiei creștine. Referitor la acordarea educației religioase încă din fragedă pruncie, Sfântul Ioan Gură de Aur aprecia: „ Cum va deprinde copilul de mic, așa va rămâne și când se va face mare; ca și copacul pe care de-l va îndrepta cineva când e mlădiță, rămâne drept; iar de-l va lăsa strâmb, când se va întări nu se va
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
religios; 4-5: nu merge niciodată la biserică, refuză aceste tipuri de activități. CONCLUZII Aplecându-mă asupra acestei teme și asupra aspectelor practice pe care le implică, am avut bucuria unei incursiuni în timp și anume în vremea copilăriei mele când deprindeam și deslușeam alături de părinți și de bunici, taina credinței. M-am regăsit, deseori, în anii în care aprofundam această credință în mod sistematic, ca studentă a Facultății de Teologie „Dumitru Stăniloaie” din Iași, unde am întâlnit profesori care au avut
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]