6,256 matches
-
marginalizați 12. Sanda Cordoș (Literatura între revoluție și reacțiune) menționează tabloul Plata dijmei în contextul construcției simbolice a romanului Galeria cu viță sălbatică, alături de celelalte două obiecte, pendulul și îngerul de cireș, fără a oferi o analiză efectivă a pasajului descriptiv: O relație intimă leagă în Galeria... personajele de obiectele din jurul lor (fie ele obiecte neînsuflețite, peisaj, bucate, etc.). În plus, fiecare topos (chiar atunci când în realizarea lui sunt angajate vaste descrieri de tip realist) are o subliniată încărcătură simbolică, semnificând
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
astfel cititorul), îngerul de cireș strangulat de draperie, pendula șasivă și tabloul flamand Plata dijmei, deconspiră trei motive esențiale ale cărții și prevestesc finalul (Chiril se sinucide prin spânzurare)13. Niciuna din aceste intervenții critice nu analizează în fapt pasajul descriptiv și nu sunt interesate de evocarea tabloului decât în măsura în care el (tabloul) completează arsenalul de simboluri al romanului. Care sunt de de fapt rațiunile referinței ekphrastice în universul Galeriei cu viță salbatică? Constantin Țoiu explică indirect evocarea tabloului în volumul de
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
copii ale unei pânze, azi pierdute, ce aparține tatălui său, Pieter Breughel cel Bătrân. Detaliul temporal arată, așadar, că tabloul aflat în salonul de zi al familiei Merișor este opera lui Pieter Breughel cel Tânăr. A doua parte a fragmentului descriptiv este descrierea ekphrastică în sine: Un contoar, un oficiu de percepție la care ședeau trei perceptori în fața țăranilor veniți cu produsele lor, femei și bărbați cu oale, putinici cu brânză, de unt, de miere, toți aplecați, cu capul întins înainte
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
o explicație servilă funcționarului. Ultimul element din universul pictural pe care privirea Retei îl înregistrează este mulțimea săculeților de bani împrăștiați pe jos. Traiectoria privirii contemplative, dar și selecția individualizantă a celor două personaje induc un sens nou fragmentului. Discursul descriptiv nu accentuează atât asupra unor eventuale calcule eronate care fac dijmuirea de nesuportat, cât asupra statutului celor două personaje exponențiale. Funcționarul și plătitorul de taxe sunt individualizați pentru a sugera condiția umană, aceea de subiect al unei injustiții sociale eterne
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
eterne. Asemeni plătitorului de taxe, Chiril și Reta sunt umiliți și oprimați de un sistem politic absurd, sunt excluși din partid fără a li se da o explicație. Dincolo de metonimie, o altă strategie la care recurge autorul în această inserție descriptivă este decupajul pe care îl operează în inventarul pânzei. Cum am observat deja, privirea personajului contemplator înregistrează în primul rând figurația din partea dreaptă a tabloului, urmând o axă verticală, de sus în jos. Selecția mizează pe acțiune: scena aleasă spre
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
se poate defini nu doar ca un simplu " schimb " între descriptor și descriptar, ci ca un transfer de opinii dinspre desciptor spre descriptar, în urma căruia cel care este invitat să contemple pânza asumă privirea celui care o descrie. Fragmentul ekphrastic descriptiv regizează momentul "convertirii". Forța ekphrasis-ului nu constă aici atât în puterea mimesisului, cât în efectul persuasiv. A doua evocare a tabloului lui Pieter Breughel cel Tânăr se face la finalul acestui episod și nu are amploarea primei descrieri ekphrastice. În
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
care o salvează celălalt Babis). Dacă Galeria cu viță sălbatică conferă descrierii ekphrastică un rol esențial în construcția romanescă, Căderea în lume mizează pe o funcționalitate diferită a ekphrasis-ului. În roman există două tipuri de inserții ekphrastice: descrierea ekphrastică (fragmentul descriptiv amplu, acest tip se regăsește și în romanul Galeria...) și referința ekphrastică. În cazul romanului publicat în 1987, descrierea ekphrastică are drept subiect un obiect de artă al epocii elenistice, statuia Victoriei din Samotrache: Ieșind în strada Royale, bătută de
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
mai mult una de reper, decât aceea de interpretare a unui element al compoziției plastice create de Leonardo da Vinci. Privit din perspectiva transferului dintre opera picturală înspre opera literară, Căderea în lume prezintă o particularitate aparte - invenția unor pasaje descriptive în backgroundul unei picturi. Un asftel de fragment este cel la care recurge Țoiu când evocă imaginarul iconografiei dedicate Sfântului Matei. Intervenția - capitolul nouăsprezece - îi aparține Mitei, care îi povestește lui Babis, la ea aflat în vizită împreună cu Vasi, un
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cărei emblemă ar putea fi Parabola orbilor de Breugel"29. Cum ușor se poate observa, receptarea critică a romanului lui Augustin Buzura observă prezența tabloului, fără însă a comenta rațiunile sau a particulariza rețeaua subterană a semnificațiilor pe care pasajul descriptiv le dezvoltă în imaginarul romanesc. Parabola și refugiile orbilor Primul fragment exphrastic provoacă, întreține și mizează pe o confuzie: tabloul este citat prin titlu (Parabola orbilor) și autor: "o nouă reproducere, după Parabola orbilor de Bruegel". Contradicția însă apare pe măsură ce
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
două zile. În Către cititor 44 autorul vorbește despre un "roman vast" care ar trebui să apară în trei etape, prima fiind chiar volumul Ucenicul neascultător. Un tânăr ziarist din Albala, Naum Capdeaur, scrie o istorie a familiei Adam. Momentul descriptiv este inserat în capitolul Iarna. Naum, de un an redactor la ziarul regional, ajunge în luna februarie la Vaduri pentru a scrie un reportaj despre o nouă metodă de lucru a unei echipe de fierar-betoniști. Ninge abundent și, pentru a
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
University of Chicago Press, Chicago & Londra, 1993. Hollander, John, "The Poetics of Ekphrasis", în Word and Image, nr. 1/1988. Hunt, John Dixon, "Ut Pictura Poesis, the Picturesque, and John Ruskin", în MLN, volumul 93, nr. 5/1978. Kittay, Jeffrey, "Descriptive Limits", în Yale French Studies, nr. 61/1981. Klein, H. Arthur, "Peter Breughel the Elder as a Guide to 16th-Century Technology", în Scientific American, volumul 238, nr. 3 /1978. Knapp, Thyra K., ""Beim Straucheln und beim Stürzen und beim Schreien
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
nr. 45/1979. Rajewsky, Irina O., "Intermedialty, Intertextuality and Remediation: A Literary Perspective on Intermediality", în Intérmedialités, nr. 6/2005. Lee Rensslaer W., Ut Pictura Poesis: The Humanistic Theory of Painting, W. W. Norton & Co., Inc., New York, 1967. Riffaterre, Michel, "Descriptive Imagery", în Yale French Studies, nr. 61/1981. Riffaterre, Michel, "Prosopopeia", în Yale French Studies, nr. 69/1985. Romanul românesc în interviuri, volumul IV, partea I, 1985-1991 (Interviu cu Constantin Țoiu, Proza este umbra umanității). Sager, Laura Mareike, Writing and
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
par les "champs" lexicaux du vocabulaire, de l'autre par les divers savoir officiels qui y ont déjà introduit le discontinu de leurs nomenclatures et de leurs spécialités socio-professionnelles reconnues [...] ", Idem, p. 61. 36 " Une tendance "verticale", décriptive plutôt que descriptive, mais passant également par des descriptions [...]. Il s'agit ici, cette fois, d'une tendance qualitative que quantitative, de compréhension plus que d'extension du référent, de la volonté d'aller sous le réel, derrière le réel, chercher un sens, une
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
present an external reality. Description, like all literary discourse, is a verbal detour so contrived that the reader understands something else than the object ostensibly represented. Description translates this something else into the idiolect of the apparent object", Michel Riffaterre, Descriptive Imagery, Yale French Studies, nr. 61/1981, p. 125. 41 "Descrierea servea în linii mari decorului, apoi la precizarea câtorva din elementele sale cu totul revelatoare; ea nu se mai ocupă acum decât de obiectele nesemnificative. Ea avea pretenția că
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
that description presupposes a spectator as well as a writer, that is much a question of eye as a pen, and that the imagery look invested in description cannot be dissolved into acrobatic linguistic sophistry. Structure will never exhaust the descriptive process: the eye will always be necessary", Alain Buisine, The First Eye, Yale French Studies, nr. 61/1981, p. 262. 52 "The world does not exist except insofar as I describe it", Idem, p. 275. 53 " Par l'opération d
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
always be necessary", Alain Buisine, The First Eye, Yale French Studies, nr. 61/1981, p. 262. 52 "The world does not exist except insofar as I describe it", Idem, p. 275. 53 " Par l'opération d'ancrage référentiel, la séquence descriptive signale, au moyen d'un mot (pivot-nominal que nous appelons thème-titre) qu'il s'agisse d'un nom propre ou d'un nom commun ", Jean-Michel Adam, La description, Presses Universitaires de France, Paris, 1993, p. 104. 54 " Le thème-titre, par
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Titlul proiectului Se completează denumirea proiectului, stabilită în prealabil. Titlul trebuie să reflecte obiectivul general al proiectului. Se preferă alegerea unui nume simplu, ale cărui inițiale, dacă este posibil, să formeze un acronim logic. De obicei, titlul trebuie: să fie descriptiv; să scoată în evidență rezultatele proiectului și nu metodele folosite; să fie clar, concis, și ușor de ținut minte; să nu conțină termeni tehnici sau elemente de jargon. Rezumatul proiectului Aproximativ 10 rânduri, incluzând informații despre scopul proiectului, grupurile țintă
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
nu reprezintă de fapt o reflectare a procesului social, ci esența, rezumatul întregii istorii. Dar credem că este mai nimerit să nu discutăm problema criticii de evaluare decât după ce vom fi degajat adevăratele relații dintre literatură și societate. Aceste relații descriptive (spre deosebire de cele normative) pot fi clasificate destul de ușor. În primul rând, avem sociologia scriitorului, precum și a profesiei și a instituțiilor literare, avem întreaga problemă a bazei economice a producției literare, a originii și a poziției sociale a scriitorului, a ideologiei
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
frecare având norme proprii oare nu sunt neapărat identice cu cele ale seriilor vecine. Sarcina istoricilor artei, în sensul cel mai larg al cuvântului, inclusiv al istoricilor literaturii și muzicii, este să elaboreze pentru fiecare artă un sistem de termeni descriptivi, bazat pe caracteristicile specifice ale fiecărei arte. Astfel, în prezent, poezia are nevoie de o nouă poetică, de o tehnică analitică la care nu se poate ajunge prin simplul transfer sau prin simpla adaptare a unor termeni din domeniul artelor
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
securitate, educativ etc., o antropologie implicită (politicile vieții), pe care cercetătorul o scoate la lumină și o discută în spațiul public. Să încheiem printr-o remarcă asupra eticii cercetării: uneori, antropologia politicului experimentează unele probleme în a menține o atitudine descriptivă sau explicativă liberă de orice dimensiune normativă: critică socială, angajament politic, exprimarea unor utopii, apărarea unor idealuri, prezicerea sfârșitului istoriei etc. O altă solicitare se manifestă: invitația de a trece în expertiza din serviciul instituțiilor care se recompun perpetuu. 4
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
adică neinventate de un regizor și de niște actori, trebuie totuși să fie povestite și că, în mod obligatoriu, povestitorul face parte din poveste. Este ceea ce a înțeles Jean Rouch, care a realizat numeroase filme etnografice într-o optică foarte descriptivă, dar care, în alte filme, a sfărâmat modelul documentarului, stimulând noul val al anilor 1960 și anticipând marile dezbateri din anii 1980 asupra reflexivității în antropologie. El a contribuit la respingerea imaginii din filmele etnografice plictisitoare, realizate plat și însoțite
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
1941 în localitatea Târgul Secuiesc, jud. Covasna. Studii: Tâmplar Debut artistic - 1972 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 112, 127. „Câteva din lucrările sale (Cizmarul, Potcovarul etc.) trăiesc o imensă ambiție descriptivă. Opere de memorie și de documentare susținută, ele obțin uneori și accente de haz anecdotic, dar in limitele unei desfășurări naturaliste care coboară în accidental și în amănunte lectura formei.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
însemna că el, ca individ și membru al unei societăți, se delimitează de acest ansamblu 2. Spațiul geografic are tendința să exprime tridimensional realitatea complexă naturală și antropică, dar fără implicarea vreunei referințe la legături și mecanisme. Este o formulare descriptivă. Sensul termenului landșaft, atât în varianta sa inițială, germană, cât și în accepțiunea rusă ulterioară, implică o referință complexă la componente și legături ale lor, în cadrul unor structuri naturale. Raportat la ansamblul terestru, el are meritul de a fi vizat
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
pentru a o utiliza în contexte variate, al interesului pentru rezolvarea de probleme prin planificarea și organizarea unor activități (jocuri) cu acest scop. 3.6.1. Explicația Explicația este o metodă verbală de asimilare a cunoștințelor ce creează un model descriptiv la nivelul relațiilor de tip cauză - efect. Explicația, ca metodă de învățământ specifică predării - învățării matematicii în grădiniță este eficientă în măsura în care: • favorizează înțelegerea unui aspect din realitate; • justifică o idee pe bază de argumente și antrenează gândirea; • are un rol
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
cele din lexic, dar modificările din domeniul lexicului, mai ales sub aspectul inventarului de împrumuturi și al acomodării acestora, pot oferi semne importante pentru direcțiile de evoluție flexionară. Corpus și surse Ca material faptic am folosit informațiile oferite de lucrările descriptive și normative de după '90, iar, pentru comparația cu etapa dinainte, pe cele existente în lucrări anterioare, dar și observații personale, obținute din examinarea mass-media, a unor lucrări recente de beletristică sau a textelor de pe internet (pe baza motorului de căutare
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]