3,462 matches
-
în bloc a elementului întîmplător restrictiv din punct de vedere individual. Realizare supremă a deliberării și a țelului de eliberare al acesteia, sfințenia rămîne legată analogic de deliberarea intimă a fiecărui om. Ea rămîne totodată idealul-călăuză și măsura exactă a devierilor, care se caracterizează toate printr-un grad mai mult sau mai puțin intens de nervozitate și de banalizare. Legătura aceasta esențială nu este totuși conștientă, ci mai mult decît conștientă: supraconștientă. Sensul ascuns al preștiinței psihologice a tuturor mitologiilor este
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
reprezentări ale monstruosului, atât în ficțiune, cât și în viața realității fizice (de la Frankenstein la păpușile mecanice de tipul panopticonuluiă, cyborgul poate intra în același regim al monstruozității. Prin monstruozitate înțelegem aici lipsa de obișnuință cultural-existențială sau de tradiție, o deviere de la tipar sau o nesupunere față de norme și legi. Un corp cyborgic, jumătate om, jumătate calculator, se poate înscrie în direcțiile mitologiei și ale imaginației umane, de tip science-fiction, însă se poate manifesta în mod existențial-actanțial în viața de zi
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fosilizat și este refractar speculațiilor viitorului, proiectărilor și accelerărilor petrecute în spațiul virtual. E vorba de percepția de sine a „mutantului” (de fapt o reflectare a percepției celuilalt asupra „anormalului”Ă în sistemul psihosocial al corpurilor normale, sistem în care devierea trupească este socotită un stigmat și este marginalizată de societate. Antropologia tehnologică este chemată să discute această problematică. 1.5. Stelarc și corpul cyborgictc "1.5. Stelarc și corpul cyborgic" Majoritatea discursurilor cibernetice cad însă în capcana de la polul opus
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și imaginilor estetice și sociale. Suportând deopotrivă accepții de artă și antiartă, de postmodernism și avangardism, „arta carnală” promovează atât implicarea corporală cât și distanța estetică, atât rescrierea istoriei artei cât și introducerea elementelor de șoc și bulversarea obișnuinței spectatorului. Deviere corporală de la norme și legi, acest tip de artă este totodată un proiect social, al rezistenței și al opoziției. Lecturile din psihanaliză, literatură, religie sau teorie culturală acompaniază intervențiile chirugicale, creând impresia de corp autopsiat care vorbește, intrând în spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ci deschizând-o înspre politic și cultural, cyberfeminista încearcă să resitueze în mod pozitiv identitatea femeii în contextul destructurării ideii de subiect. Noțiunea de mașină primește o conotație socială, politică, științifică și discursivă, în timp ce tropul monstrului este aplicat diferenței și devierii de la normă, dar și coexistenței dintre normal și anormal, dintre adorare și oroare, dintre afectiv și rațional. În aceste condiții, cyberfeminismul își poate articula perspectivele alternative ale subiectivității sociale și politice: diferența ca deviere sau ca amenințare, ca opoziție la
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tropul monstrului este aplicat diferenței și devierii de la normă, dar și coexistenței dintre normal și anormal, dintre adorare și oroare, dintre afectiv și rațional. În aceste condiții, cyberfeminismul își poate articula perspectivele alternative ale subiectivității sociale și politice: diferența ca deviere sau ca amenințare, ca opoziție la orice formă de dominare, o diferență în aspectul de calitate pozitivă. Chiar dacă recunoaște că accentuarea diferenței feminine poate conduce la aserțiuni esențialiste, autoarea acceptă asumarea acestui risc în vederea adoptării unei strategii politice de către femei
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și reafirmă un adevăr indubitabil, anume că ceea ce ne spune cu adevărat naratorul se reduce la o "fabulă"/ "istorie" cronologică una pe care cititorul încearcă să o reconstituie în ordinea ei temporală și că secvențele "subiectului"/"povestirii" nu sînt decît devieri de la o poveste preexistentă. Dar uit de Ockham și, cum mă surprind cîștigat de demonul competiției, propun și eu un model care, firește, nu poate avea mai puțin de patru termeni, numărul maxim! Deci: Pârvu. 2003 pre(-)text text textualizare
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
la sfîrșit, și la modul retrospectiv, de la sfîrșit la început), că el progresează în chip paradoxal către sfîrșit, în timp ce, totodată, amînă atingerea sfîrșitului; ei au mai arătat că el constituie o situație (mai mult sau mai puțin prelungită) sau o deviere de la "normal" (NON-NARABIL). ¶Aristotle 1968 [1965]; Brooks 1984. Vezi și PUNERE ÎN INTRIGĂ, PUNERE SUB TENSIUNE, NARATIVITATE, DESFĂȘURAREA ACȚIUNII. mimesis [mimesis]. În naratologie, REPREZENTAREA, înfăptuirea (și nu RELATAREA, povestirea). ¶Platon a diferențiat două moduri poetice: cu mimesis (imitația), poetul produce
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
preia și să își asume anumite responsabilități. Cărți și tarot Cărțile de joc au în vis o semnificație ludică sau divinatorie. În ambele cazuri, mai ales în cazul persoanelor puternic marcate de o educație religioasă, pot să pună accentul pe devierea conduitei personale. Jocul și practica divinatorie sunt condamnate în textele sfinte și considerate activități eretice și nelegiuite. Altfel, jocul de cărți exprimă căutarea unei strategii, dorința de a provoca, sau nevoia de a se distra și de a comunica (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
evoluției infecției. A devenit o obișnuință curentă subînțelegerea faptului că orice bolnav care prezintă o evoluție clinică nefavorabilă sau gravă prezintă depresie imunitară, explorată de multe ori numai cu mijloace imun-electroforetice. Or, eroarea de formare a diferitelor imunoglobuline este o deviere imunitară și numai în condiții și situații cu totul speciale această deviere poate condiționa adevăratele depresii imunitare. Reactivitatea individului modern este profund și deseori substanțial alta decât cea a cazurilor clinice „clasice”. Acest lucru se datorează atât altor germeni (ca
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
care prezintă o evoluție clinică nefavorabilă sau gravă prezintă depresie imunitară, explorată de multe ori numai cu mijloace imun-electroforetice. Or, eroarea de formare a diferitelor imunoglobuline este o deviere imunitară și numai în condiții și situații cu totul speciale această deviere poate condiționa adevăratele depresii imunitare. Reactivitatea individului modern este profund și deseori substanțial alta decât cea a cazurilor clinice „clasice”. Acest lucru se datorează atât altor germeni (ca indivizi și ca populație) decât cei ai clasicilor, cât și unui aparat
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
interoceptorilor peritoneali prin revărsatul digestiv intraperitoneal, printr-o perforație de organ iritant (conținut gastrointestinal, bilă, enzime pancreatice, conținut colic) apare un exsudat abundent bogat în anticorpi și fibrină, ce tind să limiteze procesul inflamator. Excitarea brutală a interoceptorilor peritoneali explică devierea și apariția inflamației, concomitent cu contractura musculară și paralizia musculaturii digestive. Marele epiploon, adevărat „jandarm” al cavității peritoneale, este atras de chimiotactism spre locul iritației și aderă de perforație; - peritonita declarată se caracterizează prin peritonită purulentă cu false membrane, instalarea
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
distrugere către sine în vederea suprimării vieții) care teoretic, cel puțin, poate fi diferențiat de alte situații (de ex. accident sau crimă mascată). Biberi consideră că sinuciderea trebuie privită din trei perspective: biologică, psihologică și socială, ca "un act care presupune devierea unuia dintre instinctele cele mai puternic înrădăcinate ale structurii biologice". Sensul ei ar fi de "negație și catastrofă", întrucât ea revine la o negare a instinctului vital într-un moment existențial resimțit de persoana ca dramatic și fără o altă
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
numai pelicula, dar și filmul e alb-negru. Totuși, e de consemnat primul sărut pe gură din cinematografia Republicii Populare Române, admis pe ecran după ce Cristea Dorobanțu e salvat în ultima clipă de la execuție și își revede soția. Desfășurarea (1955) sau Deviere de dreapta la Udupu Desfășurarea reia schema din În sat la noi, cu Fory Etterle în rolul „chiaburul - ochiul dracului”, în locul lui Liviu Ciulei. „Urâții” vor să blocheze colectivizarea, se agită, uneltesc, scot cuțitele, dar sunt, firește, înfrânți de țăranii
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nând de unul singur, acum avem un complot în toată regula, cu rădăcini în structurile „la vârf” ale satului. Explicația acestui nou tip de scenariu se găsește în evenimentele politice ale vremii. Gheorghe Gheorghiu-Dej tocmai lichidase, cu aprobarea lui Stalin, „devierea de dreapta” din partid, Ana Pauker, Teohari Georgescu și Vasile Luca, acuzând-i, printre altele, de compromiterea colectivizării. Principalul său rival, intelectualul comunist Lucrețiu Pătrășcanu, fusese întemnițat și își aștepta glonțul. Întregul Partid Muncitoresc Român fusese supus unei verificări de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
așa ceva nu va mai trece de bariera cenzurii. Singurul care își ia seama, în secvența disidenței colective, și o șterge „prin Sărindar” e Ciubuc, conțopistul șocâte de birou interpretat de Grigore Vasiliu Birlic. Nu fără a avea momentul său de „deviere” interioară de la „linie”. Prim-plan (deja o îndrăzneală politico-estetică) pe chipul lui Birlic, vocea lui interioară pe fondul discursului oficial, în vreme ce pipăie plicul primit de la direcțiune : „Dacă sunt hârtii de 25, mi-a pus Dumnezeu mâna- n cap. Trebuie să
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Mircea Veroiu, 1984), Pas în doi (Dan Pița, 1985). Este un fenomen asemănător „inovațiilor” formale ale textualiștilor în literatura română, foarte răspândite în anii ’80. Culturnicii, cenzorii politici erau foarte atenți la acțiune, la replici, unde aveau „competența” să sesizeze devierile de la grila Partidului, în schimb modul sofisticat de a filma era mai greu de taxat. Poveste sentimentală (1961) sau Manipulare pe repede înainte Realizat în 1961, Poveste sentimentală reia schema caracterială inaugurată de Erupția (1957) : orașul, burghez și artificial, Delta
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
că poporul îl mai urmează în numele „neatârnării”. În ultima premieră dinaintea Revoluției, Există joi ? (5 decembrie 1989), se povestește pentru ultima oară despre ideile novatoare ale inginerului Virgil care se lovesc de concepțiile învechite ale unora, probând gradul de maximă deviere de la realitate la care ajunsese monarhia materialist dialectică a lui N. Ceaușescu. Practic însă, se poate afirma că propaganda ceaușistă prin cinema a luat sfârșit cu mai bine de doi ani înainte de sângerosul sfârșit al regimului. Studii de caz Ediție
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
metaforă încărcată a hotelului-carceră-ospiciu, imaginile baroce ale lui Călin Ghibu și pe Ștefan Iordache într-un rol asemănător, Dan Pița a câștigat Leul de argint la Veneția. Casa dintre câmpuri (1980) sau Canalia socialistă Cu Desfășurarea (1955), realizat după lichidarea „devierii de dreapta” Pauker-Luca-Georgescu și moartea lui Stalin, propaganda introduce în premieră în filmul de actualitate, ca personaj principal negativ, un Tovarăș. Președintele CAP Voicu Ghiocioaia este corupt, lacom și are legături cu „foști”. De fapt, el nu face parte dintre
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
medicina este cea mai binefăcătoare’’. De aici până la impactul social pe care cel ce profesează medicina îl are asupra omului și colectivității nu este decât un pas. Pentru că medicul este cel mai în măsură să cunoască natura umană, instinctele și devierile acestora, să-i găsească remediile și, implicit, să facă educație socială, propagând principiile moralei științifice prin comunicare și exemplu personal. Această componentă a activității medicale a fost intuită încă de Hipocrate, părintele medicinii, care spunea acum 3000 de ani „Scopul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a individului la acest nivel fiind dominată și dirijată de instincte, la om intervine rațiunea care permite conștientizarea lor, și de aici capacitatea omului de a le modula. Din nefericire această modulare se realizează mai mult în sens negativ, prin devierea lor de la scopul inițial și nu rareori, în viziunea lui Paulescu, transformându-se în vicii sau patimi, cunoscute ca păcate din punctul de vedere al religiei. Instinctele sociale, la rândul lor, apar în lumea animală, și în egală măsură la
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
aflat în această stare este și victima unei înșelăciuni, atunci apare tendința de răzbunare care poate lua formele cele mai monstruoase, de la distrugere, incendiere, până la crime de o cruzime uneori infernală. Nu este mai puțin adevărat că există și o deviere patologică a psihicului uman când unii indivizi, ca urmare a frustrărilor, își imaginează că sunt persecutați, deposedați, furați sau oprimați, numai pentru plăcerea pe care o găsesc în răzbunare. Prin urmare, conchide Paulescu, „invidia și ura față în față cu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
imediate și pe termen lung ale consumului acestora asupra sănătății individului, promovarea de pildă a băuturilor slabe, puțin nocive, cum ar fi vinul și berea, ca și reglementarea producției și debitului acestora. Singura terapie eficientă însă este voința educată. Pentru devierea instinctului de reproducere (cu corolarul său libertinajul) propune și aici prezentarea nocivității asupra individului și societății, reglementarea prin lege a prostituției, taxe pentru concubinaj, ca și măsuri pentru îngreunarea divorțului, pedepsirea seducătorilor de minore și a traficanților de carne vie
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
spirit de prevedere, care-și are sorgintea în familie și se dezvoltă în societate ca o necesitate organizatorică. Recunoaște proprietatea ca necesitate pentru subzistență și interesul manifestat de indivizi pentru proprietate atunci când le aparține cu adevărat. Recunoaște, de asemenea, rolul devierii instinctelor de la destinația lor naturală și afirmă că în plan social „răsturnările sociale au la origine nu doar inegalitatea averilor (proprietatea) ci și inegalitatea onorurilor” tributare instinctului de dominație și subordonare (invidie, orgoliu, ură). Consideră, de asemenea, că cele mai multe crime
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
căror cunoștințe în domeniul biologiei erau la nivelul ignoranței. Eroarea biologică constă în faptul că ignoră natura socială a omului, nu cunoaște natura instinctuală ca esență a vieții și a comportamentului uman și nu recunoaște cauzele dezordinilor sociale determinate de devierea instinctelor de la destinația lor naturală. În plus propune remedii de-a dreptul absurde, împotriva naturii cum ar fi suprimarea proprietății și a ierarhiei sociale. În esență ambele scrieri nu sunt altceva decât o reluare a ideilor lui Platon și o
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]