4,704 matches
-
națională, cu tot ce cuprinde ea, este, la rându-i, ireductibilă la textualitate. Fără a nega ori minimaliza importanța factorilor materiali care s-au conjugat pentru înfăptuirea statului-națiune românesc, lucrarea își închide intenționat perspectiva analitică pentru a cuprinde doar aspectele discursive ale procesului de instituționalizare a identității naționale prin cultivarea memoriei istorice. Volumul tratează memoria istorică națională ca o semi-"ficțiune fundațională" a conștiinței de sine românești (Sommer, 1989). Totuși, spre deosebire de ficțiunile literare, în care citirea în avans a sinopsisului poate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
arate rolul crucial jucat de memoria colectivă în procesul de construire politică a statului-națiune. Argumentul glisează apoi de pe relația memorie-națiune pentru a introduce în ecuație rolul sistemului educațional și al literaturii didactice în instituționalizarea identității naționale. Capitolul metodologic detaliază "hermeneutica discursivă" utilizată ca metodă precumpănitoare în analizarea modului în care manualele de istorie a românilor au funcționat ca vectori ai memoriei naționale. După fixarea acestui cadru de referință teoretico-metodologic, lucrarea avansează înspre realizarea unui studiu de caz asupra genezei culturale a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cele trei cadre societale și evoluția memoriei istorice românești, pe baza cărora este reconstituit traseul evolutiv, punctat de momente de torsiune, al memoriei naționale. Pe plan metodologic, obiectivul final al lucrării - acela de a decela procesul de construire și reconstruire discursivă a memoriei istorice românești - este urmărit prin analiza discursivă a unei colecții de aproximativ o sută de cărți școlare, incluzând manuale de istorie a românilor, abecedare, cărți de citire, catehisme și manuale de educație și cultură civică, publicate în ultimele
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe baza cărora este reconstituit traseul evolutiv, punctat de momente de torsiune, al memoriei naționale. Pe plan metodologic, obiectivul final al lucrării - acela de a decela procesul de construire și reconstruire discursivă a memoriei istorice românești - este urmărit prin analiza discursivă a unei colecții de aproximativ o sută de cărți școlare, incluzând manuale de istorie a românilor, abecedare, cărți de citire, catehisme și manuale de educație și cultură civică, publicate în ultimele două secole de existență istorică românească. Asumpția de fundal
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
educației postdecembriste, care a presupus introducerea manualelor alternative în educația de stat, reluându-se astfel tradiția pluralistă a literaturii didactice românești întreruptă vreme de jumătate de secol prin manualele unice care au monopolizat discursul școlar între 1948 și 1999. Pluralizarea discursivă în discursul școlar despre trecut a contribuit la instituirea unei "piețe a memoriei" în care diferite versiuni asupra trecutului rivalizează în vederea dobândirii de credibilitate publică. 1.2.2. Manualul de istorie națională: "armă de instrucție în masă" Pe lângă funcția pedagogică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
i) contact oral, prin care outsiderii intră în legătură cu o tradiție textuală preexistentă; ii) un proces educațional, prin care tradiția textuală este conservată și perpetuată; iii) istoricizarea comunității, prin care comunitatea textuală se înzestrează cu un trecut (i.e., comunitatea își construiește discursiv o memorie colectivă). Ca "loc al memoriei naționale" (lieu de mémoire), instituția școlii îndeplinește toate cele trei funcții necesare în funcționarea comunității textuale a națiunii. În primul rând, școala asigură locus-ul instituțional în care noii membrii ai comunității intră în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sistemului de învățământ public de masă finanțat și organizat statal. În calitatea lor de expresii ale consensului oficial cauționat statal, manualele școlare de istorie pot fi luate ca alcătuind cărămizile constitutive ale memoriei naționale. Capitolul 2 Chestiuni de metodă: hermeneutica discursivă 2.1. Analiza discursivă a manualelor de istorie ca vectori ai memoriei naționale Limbajul uman face proba plasticității sale expresive prin abundența metaforică prin care poate fi descris manualul de istorie. Privit prin prisma ideii machiavelliene, cartea școlară este un
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de masă finanțat și organizat statal. În calitatea lor de expresii ale consensului oficial cauționat statal, manualele școlare de istorie pot fi luate ca alcătuind cărămizile constitutive ale memoriei naționale. Capitolul 2 Chestiuni de metodă: hermeneutica discursivă 2.1. Analiza discursivă a manualelor de istorie ca vectori ai memoriei naționale Limbajul uman face proba plasticității sale expresive prin abundența metaforică prin care poate fi descris manualul de istorie. Privit prin prisma ideii machiavelliene, cartea școlară este un instrumentum regni, angajat de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
P. Nora (1989), prin prisma căruia manualele de istorie sunt "locuri [textuale] ale memoriei" (lieux de mémoire), artefacte materiale în care sunt concentrate scriptic experiențele istorice trăite în comun ale comunității sociale. Lucrarea de față este fundamentată metodologic pe analiza discursivă a conținutului literaturii didactice românești în general și a manualelor de istorie națională în special, considerate a fi expresii textuale ale memoriei naționale românești. Analiza discursului are în centrul său ideea că realitatea socială este diferită calitativ față de lumea naturală
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
reificate, dobândind o autonomie față de creatorii săi, ceea ce le conferă capa citatea de a le modela gândirea. Devenită o metodă standard în repertoriul metodologic al științelor sociale încă de la începutul secolului al XX-lea4, analiza calitativă a documentelor sociale (i.e., "analiza discursivă") a fost solid tratată și în teoria metodologică românească. În România, metoda analizei discursive și-a făcut intrarea odată cu introducerea paradigmei calitativiste. Respectând tradiția generală a întârzierii istorice a culturii românești, aflată la periferia lumii intelectual-academice occidentale, calitativismul a ajuns
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
le modela gândirea. Devenită o metodă standard în repertoriul metodologic al științelor sociale încă de la începutul secolului al XX-lea4, analiza calitativă a documentelor sociale (i.e., "analiza discursivă") a fost solid tratată și în teoria metodologică românească. În România, metoda analizei discursive și-a făcut intrarea odată cu introducerea paradigmei calitativiste. Respectând tradiția generală a întârzierii istorice a culturii românești, aflată la periferia lumii intelectual-academice occidentale, calitativismul a ajuns relativ tardiv, într-un moment când marile dezbateri purtate în jurul pozitivismului și-au cam
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
purtate în jurul pozitivismului și-au cam epuizat energiile. Paradigma calitativistă și-a făcut intrarea inaugurală pe scena academică a culturii autohtone prin publicarea volumului Abordarea calitativă a socioumanului, lucrare în care P. Iluț (1997) stabilește coordonatele metodologice principale ale analizei discursive în capitolul dedicat "analizei documentelor" (pp. 134-156). De remarcat referitor la această primă piesă grea a calitativismului, prin care noua paradigmă a invadat spațiul disciplinelor socio-umane, este că autorul optează pentru o formulă complementară (condamnând "falsa dihotomie" cantitativ-calitativ) între un
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tulburi ale postmodernismului fondat pe celebrul imperativ al anarhismului epistemologic "anything goes" (Feyerabend, 1975). Această lucrare inaugurală a constituit declicul care a declanșat catalizarea unei comunități de cercetători ancorați în fundamentele calitativiste. Alte lucrări semnificative care au tematizat metoda analizei discursive și au contribuit la consolidarea acestei abordări calitative în arsenalul metodologic al științelor sociale au fost publicate de S. Chelcea (2001), A. Băban (2002) sau M. Agabrian (2006), acesta din urmă dedicând chiar o monografie metodei analizei de conținut. Discursul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
-l orbește pe Derrida, riscă să plonjeze într-un reducționism metodologic păgubos. Ceea ce nu înseamnă că metoda analizei de discurs trebuie discreditată doar datorită pretențiilor exagerate ale unor promotori surescitați. Realizând o sistematizare a diverselor tendințe manifestate sub cupola "analizei discursive", N. Phillips și C. Hardy (2002) ordonează multitudinea de orientări analitice prin două axe: a) axa verticală constă dintr-un continuum între text și context; b) axa orizontală are la un pol abordarea constructivistă, iar la cealaltă extremă abordarea critică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a) axa verticală constă dintr-un continuum între text și context; b) axa orizontală are la un pol abordarea constructivistă, iar la cealaltă extremă abordarea critică. Mai jos este redată schema întocmită de autori: Figura 6. Cadrul și tipologia analizei discursive Sursa: N. Phillips și C. Hardy (2002, p. 20) Câteva mențiuni sunt necesare pentru clarificarea schemei de mai sus. În ceea ce privește axa verticală text-context, diferența constă în gradul de focalizare a investigației pe texte individuale vs. centrarea mai pregnantă pe contextul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
investigațiile critice se focalizează mult mai accentuat pe putere, pe modul în care realitatea construită favorizează anumite grupuri și defavorizează pe altele. Deși trasarea liniilor de demarcație este o operațiune întotdeauna parțial artificială, M. Foucault este figura prototipică pentru analiza discursivă critică, iar lucrările sale constituie adevărate "exemplare" paradigmatice. Sociologia s-a racordat la curentul analizei de discurs care traversa științele sociale prin "joncțiunea Foucault" (1998), deși gânditorul post-structuralist francez este greu de încadrat cu prea multă precizie într-o disciplină
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se inspire și să fie fertilizată de ideile foucauldiene, dar și pe plan metodologic, analiza discursului (sub forma metodei genealogice/arheologice) fiind contribuția fundamentală a acestuia. Pentru M. Foucault (1999) nu există discursuri singulare disparate, ci cheaguri interrelaționate de formațiuni discursive. Aceste blocuri discursive sunt alcătuite din întregi corpusuri de cunoaștere care creează obiectul în numele căruia vorbesc. Mai exact, între formațiunile discursive și realitatea socială există o relație dialectică: realitatea socială stimulează constituirea unor corpusuri de cunoaștere care să o descrie, însă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să fie fertilizată de ideile foucauldiene, dar și pe plan metodologic, analiza discursului (sub forma metodei genealogice/arheologice) fiind contribuția fundamentală a acestuia. Pentru M. Foucault (1999) nu există discursuri singulare disparate, ci cheaguri interrelaționate de formațiuni discursive. Aceste blocuri discursive sunt alcătuite din întregi corpusuri de cunoaștere care creează obiectul în numele căruia vorbesc. Mai exact, între formațiunile discursive și realitatea socială există o relație dialectică: realitatea socială stimulează constituirea unor corpusuri de cunoaștere care să o descrie, însă acestea afectează prin
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
arheologice) fiind contribuția fundamentală a acestuia. Pentru M. Foucault (1999) nu există discursuri singulare disparate, ci cheaguri interrelaționate de formațiuni discursive. Aceste blocuri discursive sunt alcătuite din întregi corpusuri de cunoaștere care creează obiectul în numele căruia vorbesc. Mai exact, între formațiunile discursive și realitatea socială există o relație dialectică: realitatea socială stimulează constituirea unor corpusuri de cunoaștere care să o descrie, însă acestea afectează prin însăși articularea lor realitatea descrisă. Accentul cade mai pregnant pe forța discursurilor de a fasona realitatea pe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
didactice și ambientul politic și cultural în cadrul căruia aceste discursuri au fost puse în circulație socială, analiza de față își propune să facă "inferențe valide și replicabile de la texte la contextele utilizării acestora" (Krippendorff, 2004, p. 18). În cadrul schemei analizei discursive elaborate de Phillips și Hardy (2002), demersul de față poate fi localizat mai degrabă în zona circumscrisă de abordarea constructivistă, deși se interesează și de cartografierea relațiile de putere care contribuie la structurarea discursivă a realității (în speță, a memoriei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
2004, p. 18). În cadrul schemei analizei discursive elaborate de Phillips și Hardy (2002), demersul de față poate fi localizat mai degrabă în zona circumscrisă de abordarea constructivistă, deși se interesează și de cartografierea relațiile de putere care contribuie la structurarea discursivă a realității (în speță, a memoriei naționale românești). Interogațiile de cercetare care au pulsionat demersul pe care l-am întreprins și care ne-au suscitat imaginația sociologică s-au referit la următoarele chestiuni: cum este constituită discursiv memoria colectivă? Mai
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
contribuie la structurarea discursivă a realității (în speță, a memoriei naționale românești). Interogațiile de cercetare care au pulsionat demersul pe care l-am întreprins și care ne-au suscitat imaginația sociologică s-au referit la următoarele chestiuni: cum este constituită discursiv memoria colectivă? Mai la obiect, cum este structurată pe cale discursivă conștiința istorică românească? La nivel instituțional, care sunt instituțiile mnemonice responsabile de producerea, administrarea, diseminarea și reproducerea corpusului de cunoștințe care intră în componența memoriei naționale românești? Care este regimul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
naționale românești). Interogațiile de cercetare care au pulsionat demersul pe care l-am întreprins și care ne-au suscitat imaginația sociologică s-au referit la următoarele chestiuni: cum este constituită discursiv memoria colectivă? Mai la obiect, cum este structurată pe cale discursivă conștiința istorică românească? La nivel instituțional, care sunt instituțiile mnemonice responsabile de producerea, administrarea, diseminarea și reproducerea corpusului de cunoștințe care intră în componența memoriei naționale românești? Care este regimul de funcționare al memoriei și cum influențează, interferează și/sau
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
reproducerea corpusului de cunoștințe care intră în componența memoriei naționale românești? Care este regimul de funcționare al memoriei și cum influențează, interferează și/sau facilitează discursurile dominante producerea și reproducerea memoriei naționale? Care sunt mecanismele prin care sunt articulate blocurile discursive prin care este promovată o anumită înțelegere colectivă despre trecut? În durata istorică lungă, cum evoluează aceste blocuri discursive și ce prefaceri suferă? Care sunt conexiunile dintre discursul mnemonic, ideologiile hegemonice și instituțiile statale? Răspunsurile la această serie de întrebări
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cum influențează, interferează și/sau facilitează discursurile dominante producerea și reproducerea memoriei naționale? Care sunt mecanismele prin care sunt articulate blocurile discursive prin care este promovată o anumită înțelegere colectivă despre trecut? În durata istorică lungă, cum evoluează aceste blocuri discursive și ce prefaceri suferă? Care sunt conexiunile dintre discursul mnemonic, ideologiile hegemonice și instituțiile statale? Răspunsurile la această serie de întrebări vor fi formulate prin analiza discursivă a cărților școlare de istorie națională publicate în ultimele două secole de existență
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]