3,286 matches
-
legi și de instituții. Dar acest stadiu este mult inferior celui care ar putea fi atins prin natura solului, climei și localizarea țării, dacă aceasta ar avea parte de alte legi și alte instituții. O țară care neglijează sau care disprețuiește comerțul extern și care nu permite intrarea vaselor străine decât în unul sau două din porturile sale, nu poate tranzacționa la fel de mult pe cât ar putea-o face dacă ar avea alte legi și instituții. Un comerț extern mai extins nu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de succes ca regizor) o cunoaște pe Adriana și ar putea să-și avertizeze fratele că s-a încurcat cu frivola perfectă, dar preferă să asiste la prăbușirea acestuia. Pentru că are nevoie de un scenariu de film și pentru că își disprețuiește fratele, considerându-l un "ratat". Niki e o copie de ipsos a Emiliei-Adriana, un mediocru complexat de intelighentie care încearcă să se defuleze distrugând-o cu barosul. Jurnalul (un fel de atelier al scenariului) e un rechizitoriu în care, prin
Până la bulevard și retur by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12558_a_13883]
-
o prozatoare de succes la scară europeană. Cum spuneam, primul său roman era încărcat de promisiuni în acest sens. Din păcate tot ce a urmat a fost o cruntă dezamăgire. Să fim bine înțeleși. Nu sînt un spirit ipocrit-pudibond. Nu disprețuiesc literatura erotică și aș minți dacă aș spune că am sărit paginile de sexualitate explicită din acest roman. Ele trebuie dublate însă și de altceva. De o tehnică narativă în ton cu vremea (aspect deloc preocupant pentru scriitoare care repetă
Biruit-au sexul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12531_a_13856]
-
la soții se duc luptătorii să-și arate rănile, și ele nu se înfioară... și tot ele duc de mâncare ostașilor și-i îmbărbătează... Ba germanii cred că femeile au în ele ceva sfânt și profetic și nici nu le disprețuiesc, nici le nesocotesc sfaturile... Romantismul german de aici se trage. Ca și întreg umanismul... Scrisul tipografic... Gutenberg... Vorbirea la apogeu a Muzicii... Mozart... Beethoven... acțiunea faustică... Goethe... definiția umană cea mai înaltă a lui Kant...
Descrierea Germaniei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12603_a_13928]
-
O eleganță care se vedea și în felul de a se îmbrăca și în lipsa prejudecăților de orice fel. Un om care a fost umilit, aproape aneantizat, de comuniști nu avea pentru aceștia nici ură, nici ranchiună. Se mulțumea să-i disprețuiască. Eleganța îl făcea să fie recunoscător și pentru sărăcie, și pentru nefericire, și pentru anularea șanselor. N-am întâlnit pe nimeni care să aibă o atât de covârșitoare și aproape extatică admirație pentru femei. Nu doar atunci când vorbea, dar și
Eleganța sfidării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11338_a_12663]
-
Funcții, averi, titluri, medalii, răzbunări, chiar și neveste... Toate pot fi oferite. și toate pot fi luate înapoi. Cînd știe că se poate întoarce acasă dat afară din funcția care îl face important într-o familie ce de fapt îl disprețuiește, cîte nu acceptă un bărbat! Cînd banii care-i înlocuiesc potența sau încrederea în el par a se duce brusc sau cînd spectrul rușinii publice se apropie de un om onorabil, cetățean care-și vrea pînă și crucea imaculată, ce
În culisele puterii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11400_a_12725]
-
are și el literatura lui. Nu e nimic. De fapt numai literatura e o realitate efectivă, care poate să fortifice o minte, un caracter și un spirit. Nu cred deloc în aptitudinile de justiție, corectitudine și creație, ale omului care disprețuiește literatura. Pentru mine e nul. Se poate ca cineva să aibă însușiri din aceeași esență, de aceeași natură, fără să-și dea seama. De pildă chestia culturii. Nu mă mai jenez să o spun: eu nu sînt un om cult
Alexandru Paleologu: „Nu cred în aptitudinile de justiție, corectitudine, și creație, ale omului care disprețuiește literatura“ by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13066_a_14391]
-
autopurifică interior sau se disculpă: „Am complex de inferioritate.(...) Lucia, trebuie să știi că sunt cel mai puțin jidov din toți oamenii de pe lume. Că n-am nici virtuțile nici vițiile rasei. Că dacă nu-i urăsc sau nu-i disprețuiesc, asta pentru că nu pot urî sau disprețui pe nimeni. Îmi spuneai altădată că nu te vei căsători cu mine dacă se va învedera că sunt jidov. Astăzi văd că spuneai adevărul. Te gândești la conți, la baroni, la bancheri, la
Viața amoroasă a tânărului Dimov (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13088_a_14413]
-
de inferioritate.(...) Lucia, trebuie să știi că sunt cel mai puțin jidov din toți oamenii de pe lume. Că n-am nici virtuțile nici vițiile rasei. Că dacă nu-i urăsc sau nu-i disprețuiesc, asta pentru că nu pot urî sau disprețui pe nimeni. Îmi spuneai altădată că nu te vei căsători cu mine dacă se va învedera că sunt jidov. Astăzi văd că spuneai adevărul. Te gândești la conți, la baroni, la bancheri, la oricine, numai la mine nu te gândești
Viața amoroasă a tânărului Dimov (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13088_a_14413]
-
cunoaștere. Eu am întrevăzut și probat, încă de pe la 25 de ani, o închipuită teorie a erorilor. Din erori, din catastrofe, din dezagregări și discontinuități e vremea să tragem mai multă sevă decât până acum. E vremea să nu le mai disprețuim și să nu le mai dăm deoparte. În artă, avem categoria estetică numită kitsch. Pentru că asta a devenit kitsch-ul: categorie artistică. și este gustat ca atare. Avem acum și realitatea virtuală. Dacă eu aș fi un cap teoretic - dar
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
și ca pe un bun al tuturor. Văzut de departe, talentul lui Aurelian aduce cu o dispoziție particulară de a reuși; privit de aproape este neliniștea spiritului în confruntare cu magma sonoră. Un credit grație căruia poate distruge și chiar disprețui ceea ce el însuși a făcut cîndva, și pentru a putea-o lua mereu de la capăt. Adesea talentul ascunde un deficit de voință, de încrîncenare, zămislind zei cruzi ce devastează sufletele prin care trec. Pentru Aurelian el este spiritul bun, protector
Spațiul care cîntă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13096_a_14421]
-
pentru Domnul? Un creștin puternic, vechi, cu experiență.” Și Ghehazi acționează, hotărât să îndrepte situația. Nu putea să stea locului, l-a apucat să alerge după Naaman, proaspătul convertit - ce binecuvântare avea să-i dea? Era inima lui curată? Atunci când disprețuim omul privind la ce a fost el mai înainte de întâlnirea cu Hristos - bețiv, fricos, deprimat, hoț, repezit etc, atunci când considerăm că suntem îndreptățiți să criticăm noii botezați, suntem noi o binecuvântare? Ellen White scrie: „Domnul Hristos este singura măsură adevărată
GHEHAZI de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349726_a_351055]
-
luni de cînd n-a mai scris un rînd. Sigur că la această inactivitate cronicizata contribuiau nu numai avatarurile fizice ci și felul lui de a fi și a concepe scrisul. Nu scria decît cînd avea ceva irepresibil de spus, disprețuind pe poligrafi. Se enervă cînd era întrebat ce mai pregătește pentru publicare, deși, uneori, recunoștea, în caiete, că e plătit să scrie, iar, ca autor, trebuie să se supună regulilor genului. Dar, mereu răzvrătit împotriva a toate și a tuturor
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17644_a_18969]
-
se va termina abia peste un an. Frenezia sfîrșitului, panică proorocirilor ce așteaptă să se împlinească, nebunia milenariștilor, isteria presimțirilor, simpla curiozitate a plictisiților, blazarea scepticilor, toate acestea au început însă deja, sînt, mai precis, în plină desfășurare. Fie că disprețuim sau nu asemenea agitațiuni provocate de venirea anului 2000, sîntem inevitabil afectați de eveniment, de la inconveniența produsă de supraaglomerarea curselor de avion în preajma fatidicei date de 31 decembrie, pînă la crearea unei adevărate culturi a eshatologicului, de care fără să
Milenarisme by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17669_a_18994]
-
poetului. Primul trebuie legat de portretul pe care i-l face Maiorescu în 1889, pornind de la ediția poeziilor pe care criticul însuși o alcătuise în 1883. Este un Eminescu văzut schopenhauerian, ca un geniu care se hrănește exclusiv cu spirit, disprețuind mizeriile vieții cotidiene; poezia lui se rezumă la antume, adică la acele texte apărute cît timp a trait poetul însuși; publicistica politică rămîne în umbră, curentul eminescian, sesizat de Ibrăileanu, fiind exclusiv poetic. Al doilea Eminescu începe să se impună
Luna Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18161_a_19486]
-
Veneției dispune că evreii să fie duși în Ghetoul Nou, o insulă izolată, înconjurată de ziduri înalte și gardieni care închideau noaptea cetatea, evreii fiind pedepsiți pentru părăsirea incintei pe timpul nopții, chiar dacă pe timpul zilei erau lăsați să presteze activitaățile economico-financiare disprețuite de creștini, într-un timp în care politică este influențată puternic de dogme religioase, tradusă în termeni morali, ai gustului și dezgustului, purității și impurității (evreii eretici posibili purtători de sifilis, portretizați că necurați și totodată senzuali și corupători prin
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
Patton în încuraja astfel pe soldații săi: Sunteți aici pentru că sunteți oameni drepți și toți oamenii drepți iubesc războiul! Noi, americanii, ne mândrim că suntem bărbați adevărați, și noi suntem bărbați adevărați! America iubește învingătorii! America nu suportă perdanții! America disprețuiește lașii! Noi, americanii, întotdeauna pariem pe victorie! De-asta America nu a pierdut niciodată și nu va pierde vreodată un război! Patton era o reîncarnare. Înainte de a se înrola în armata Statelor Unite, fusese războinic în Cartagina și în Atena, cavaler
31 AUGUST. EROI (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295980_a_297309]
-
și aprobați de către împărat, susținând că cei care vor să predea trebuie să fie oameni cu caracter integru și să nu aibă opinii incompatibile cu spiritul statului. Era considerat absurd ca oamenii care interpretau vechile opere ale autorilor antici să disprețuiască vechii zei. A interzis creștinilor să predea și să studieze în școlile publice. Scriitori creștini ca Apolinarie cel Bătrân și Apolinarie cel Tânăr, și-au propus crearea unei literaturi proprii, traducând psalmii după stilul odelor lui Pindar, Pentateuhul a fost
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
s-a conservat. Aceasta s-a întâmplat, zice Usener, „nu fiindcă opera lui Diogenes era cea mai bună, mai originală sau mai ușoară de cuprins, ci fiindcă era cea mai completă în genul său”, ceea ce, nu este un merit de disprețuit. Dar și mai importante și programatice sunt - și trebuie să fie pentru toți cercetătorii izvoarelor lui Diogenes Laertios - cuvintele lui Wilamowitz din scrisoarea adresată lui Ernst Maass : „Dimpotrivă, găsim la Diogenes, desigur, dacă nu o judecată ascuțită, cel puțin erudiție
Diogene Laerțiu () [Corola-website/Science/301157_a_302486]
-
fiicele zeităților marine Phorcys (sau "Phorkys") și ale surorii sale, Ceto (sau "Keto"), monștri htonici. Genealogia lor este împărțită cu cea a Grâielor, după cum prezintă Eschil în "Prometeu înlănțuit": Lângă ele, cele trei surori, înaripatele Gorgone Cu șerpi în loc de păr - disprețuind muritorul— Unele referințe clasice consideră Gorgonele ca fiind un trio; Jane Ellen Harrison consideră că triplarea Medusei în formula celor 3 surori este o parte secundară a mitului: În cea de-a unsprezecea "Odisee", Homer nu o indică în mod
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
wehrmacht pot fi privite ca realizări concrete ale nazismului pe calea militaristă, revanșardă și suprematistă pe care Hitler o anunțase public cu sfruntare încă din 1923, deși imensa majoritate a celor de atunci l-au luat în derâdere, l-au disprețuit sau ignorat. Jurământul personal de credință față de Hitler, o "invenție" personală a acestuia, este cheia de boltă a supunerii necondiționate a wehrmachtului, dar și a poporului german în ansamblu, față de führer, începutul tuturor catastrofelor ce au urmat. Semnul wehmachtului era
Wehrmacht () [Corola-website/Science/301540_a_302869]
-
distrugă toți inamicii revoluției. În ciuda idealurilor înălțătoare pe care le declaraseră, bolșevicii nu se bucurau de sprijinul tuturor elementelor societății și de aceea au recurs la măsuri dictatoriale brutale în timpul războiului civil. Bolșevicii au distrus poliția secretă țaristă, atât de disprețuită de rușii de toate orientările politice, și au desființat toate instituițiile imperiale. Pentru a asigura supraviețuirea propriului regim politic, bolșevicii au înființat propria poliție politică, mai mare și acționând mai brutal decât defuncta Ohrană. Până în 1920, ultimele elemente albe au
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
lui Tiberius a provocat mai degrabă bucurie decât tristețe. Mulți cerereau ca trupul să-i fie aruncat în Tibru, dar Caligula s-a îngrijit să fie transportat, sub pază, la Mausoleul lui Augustus, nefiind zeificat și nici condamnat. A fost disprețuit din tinerețe, ca "noroi îmbibat cu sânge."
Tiberius () [Corola-website/Science/298632_a_299961]
-
de ani, Ford a mers patru mile la biserică în fiecare duminică episcopală. Ford a fost devastat când mama sa a murit în 1876. Tatăl său s-a așteptat să ia în cele din urmă ferma familiei, dar el a disprețuit muncile agricole. El a scris mai târziu, ""Nu am avut nici o dragoste specială pentru ferma-a fost mama pe care am iubit-o."" În 1879, Ford a plecat de acasă pentru a lucra ca ucenic mașinist în orașul Detroit, în
Henry Ford () [Corola-website/Science/298655_a_299984]
-
cu care ar fi scris evreii. Moise ajunge în Egipt, unde îl întâlnește pe Aaron, fratele său. El se arată în fața faraonului și-i cere să-i elibereze pe evrei din robia Egiptului („Trimite poporul meu”). Faraonul refuză, negând și disprețuind pe Dumnezeul evreilor. Dar cu putere de la Dumnezeu, Moise a scos toiagul, l-a aruncat în fața faraonului, și, minune, toiagul s-a transformat într-un șarpe. Slujbașii faraonului nu s-au lăsat mai prejos și au reușit sa facă la
Moise () [Corola-website/Science/298697_a_300026]