11,935 matches
-
precum psihocritica lui Charles Mauron. S. va comprima ulterior textul într-o micromonografie, Liviu Rebreanu (2003), o lucrare de factură similară fiind și Augustin Buzura (2001). În fine, Arena actualității (2000) este cartea lui cea mai polemică, mai atașată la disputele zilei: de la „carențele criticii actuale” la chestiunea existenței postmodernismului românesc, de la impasul posterității călinesciene la „prețul erorilor optzeciste”, de la falsa criză a romanului la „mersul literaturii prin ceața tranziției”. Istoricul literar nu lipsește, numele lui Panait Istrati, Paul Zarifopol, M.
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
va ajunge mare vornic) și cu Pătrașcu Boul (ginere și cumnat de Voievozi, mare dregător și în Moldova, și în țara Românească), Safta era al doilea copil al lui Toader Boul, nepot al marelui postelnic Cozma Șarpe, un „neliniștit” amestecat în disputele din vremea lui Vodă Tomșa, tulburări în care își va pierde și capul 30. Nu știm dacă Gheorghe Ștefan a făcut penitență pentru fapta sa (Canonul 22 al Sfântului Vasilie cel Mare recomanda ca răpitorului să i se dea „epitimia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
inscripția (tradiția spune că era un gest de mulțumire pentru reașezarea în scaunul țării Românești): „Ioan Mihnea, din familia regală a Corvinilor [...], voievod al Munteniei, țară de dincolo de Dunăre, în Dacia, colonie romană 346. Radu, fiul Vișei (istoricii sunt în dispută dacă această Vișa, sora comisului Bratu, care i-a făcut lui Mihnea mai mulți copii, a fost ori nu a doua soție a lui sau doar ibovnică), a scăpat de „turcirea” ce pare să fi fost molipsitoare în familia lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1982 în revista „Teatrul” și reprezentată pe scena Teatrului German din Timișoara sub titlul Soldatul și filosoful, este o dramă de idei în centrul căreia se află Erasm din Rotterdam, confruntat cu ofensiva adepților reformei lui Luther, proiecție a aceleiași dispute între înțelepciunea suficientă sieși, între idei „care luminează, dar nu încălzesc” și febra implicării în schimbarea lumii. O piesă-eseu tinde să fie și Între etaje, autoparodie și demontare a convențiilor teatrului în manieră jucăuș-pirandelliană: protagonistul se deplasează, nu fără peripeții
SOLOMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]
-
mai sus analizate demonstrează complexitatea atitudinilor psiho-morale ale persoanei umane, precum și importanța lor În cunoașterea și Înțelegerea acesteia. 7 CONȘTIINȚA MORALĂ Funcția profetică Problema conștiinței morale este deosebit de complexă și ea rămâne o temă de permanentă reflecție, dar și de dispute pentru specialiștii psihologi, moraliști, teologi, medici, sociologi etc. Ea este una dintre cele mai importante dimensiuni ale ființei umane, care se poate manifesta sub diferite moduri, având ca funcție principală cenzura actelor noastre, puse sub semnul valorilor morale, a ceea ce
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a persoanei dominante. Din acest motiv am denumit acest tip „persoana victimizată” sau „victimă”. - al treilea „actor” reprezintă elementul esențial care, de fapt, pune În mișcare și Întreține „scenariul psihologic” pe toată durata desfășurării acestuia. Orice „acțiune psihologică” este o dispută, un conflict sau o tranzacție Între cei doi „actori” mai sus menționați. Acest al treilea factor care se interpune Între cele două persoane de mai sus, reprezintă „elementul de referință” la care cei doi se raportează și pe care și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aflate În conflict pe cei doi. Deși aparent neutră, dorința de posesiune sau de dominare a elementului de referință face ca cei doi să devină adversari. În aceste circumstanțe, elementul de referință va exercita aceleași tentații pentru ambii parteneri de dispută. Ei vor proiecta propriile lor dorințe asupra acestuia, luptându-se pentru a-l obține. Sunt Însă situații În care agresorul dorește să ia prin forță ceva care aparține victimei (ca În cazul furtuluiă. Astfel, agresorul frustrează sau pune Într-o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
decocturi de sarsaparilla, rădăcină-chinezească, lemn de gujac și altele. Wolff, misionarul pretutindeni cunoscut 74tc "Wolff, misionarul pretutindeni cunoscut74" Pe când mă aflam la Akar, am auzit că Abdulah, pașa din Acra, pornise război Împotriva pașei din Damasc ca urmare a unei dispute iscate Între ei; trimisese așadar În sfântul oraș al Damascului (Bab-ul-Kaba sau intrarea În Sanctuarul din Mecca) trupe formate În marea lor majoritate din creștini (maroniți din Liban) și druși, sub comanda emirului Beshir; locuitorii orașului au fost În cele
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cu Sher Singh, trăind apoi În cea mai bună Înțelegere, bucurându-se ca și mai Înainte de cea mai mare influență la curte. Dacă gruparea din cetate obținuse victoria, acel conflict civil avea să se sfârșească În favoarea familiei rajahului. După Încheierea disputei, doi dintre rajahi s-au retras În munți Împreună cu trupele lor, cu tezaurul furat, iar ceilalți doi au rămas cu Sher Singh. Noul maharajah se dovedi a fi un mare consumator de băuturi alcoolice, preferând În special șampania. Relațiile de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Singh), al cărui cap - Împreună cu capul lui Hira Singh, al panditului și ale celorlalți - a fost adus În capitală drept trofeu. Unui martor care a urmărit cu atenție cursul schimbărilor din acea perioadă nu-i poate scăpa faptul că, În disputa dintre grupările politice, o serie Întreagă de vărsări de sânge și nedreptăți ar fi putut fi evitate dacă sikhșii ar fi dat dovadă de mai multă putere de Înțelegere a evenimentelor și dacă, În loc să apere cauza lui Hira Singh, s-
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
decât cel menționat de autor. 203. În text: cachexia (1852, p. 86). 204. Experiența medicală Îi permite lui Honigberger să distingă cu suficientă precizie Între febră și epuizare drept cauze letale. După moartea lui Kőrösi Csoma, la Darjeling, În 1842, disputele biografilor cu privire la cauza sa n-au fost rezolvate decât recent de Bernard Le Calloc’h, care a arătat („De quoi est mort Alexandre Csoma de Kőrös?”, Geographia Medica 19, 1989, pp. 9-34) că nu e vorba de paludism, Însoțit de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
în toate sferele de activitate, inclusiv în cea cultural-artistică. Pe tot parcursul apariției sale ziarul are o evidentă orientare propagandistică, normativă. Profilul politic este mai pronunțat, mai agresiv în primii ani, când periodicul e un for de luptă comunistă, în disputa pentru impunerea ideologiei marxist-leniniste și a modelului politic sovietic, în condițiile instaurării și consolidării noului regim. S.t. reflectă de pe o poziție partinică dogmatică evenimentele care marchează comunizarea României: prima Conferință Națională a PCR (16 octombrie 1945), instituirea guvernului Petru
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
având aceeași funcție demolator-ironică din poemele ,,bucolice” ale lui Tzara. Alăturându-se grupului de la ,,Integral”, S. renunța la cadrele formale, fracturând ,,cu metoda” sintaxa poetica, pulverizând tema în nuclee semantice independente. O ,,interferență a seriilor”, în terminologia bergsoniana, creează o dispută ironică, actanții fiind mereu ,,Candoarea și Amarul”. Eseul De la futurism la integralism, dincolo de faptul că poate fi considerat un manifest al revistei, rămâne relevant pentru opțiunea lirica personală; spre deosebire de violență negatoare a altor programe avangardiste, textul afirmă valorile mișcărilor moderniste
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
Simionescu-Râmniceanu. Profilul mamei lui S.-R. l-ar fi inspirat pe Duiliu Zamfirescu în portretizarea Sașei, personaj din romanul Viața la țară. Urmează studii de filosofie și estetică la Universitatea din Charlottenburg, Berlin. Spirit polemic, intră în arena literară prin disputa cu G. Ibrăileanu, în revista „Luceafărul”, unde colabora din 1905, pe tema „artă pentru artă și artă cu tendință”, la care va reveni insistent în Propilee artistice (1913), cu încercări de clasificare conceptuală, ca Morala în artă, Poporanismul, „arta industrială
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
Green în literatura sa confesivă și Condiția dramatică a eroului în operele de ficțiune ale lui Julien Green - își află o deplină justificare. După cum, tot atât de îndreptățit este și solidul paragraf introductiv în care se urmărește procesul receptării operei greeniene, împreună cu disputele pe care le-a prilejuit. Trei ar fi aspectele specifice ale acestui proces: bilingvismul, apartenența la literatura catolică și locul pe care îl ocupă în tehnica narativă a scriitorului tradiția și modernitatea. În lucrare se glosează pertinent și în jurul unei
SIRBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289706_a_291035]
-
sunt sursele din care s-a constituit igiena mintală și care este conținutul acestei discipline. Deși de importanță esențială în viața unei societăți civilizate, cu o complexitate de probleme și în permanentă schimbare, igiena mintală continuă să fie subiectul unor dispute. Acestea nu vizează însă principiile și structura sa teoretică, ci modalitatea de „utilizare practică” a igienei mintale în viața socială. Apariția unor probleme noi de tipul „bioeticii”, „eutanasiei”, „experimentului terapeutic uman” etc., ce revin ca responsabilitate științifică igienei mintale, fac
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a-și exercita rolul pentru fiecare dintre partenerii cuplului marital creează situații de frustrare, datorită cărora fiecare dintre aceștia va proiecta asupra celuilalt propriile probleme. În contextul acestui conflict de culpabilizare reciprocă, cei afectați vor fi copiii, care devin motivul disputelor, dar și al refugiului afectiv al fiecăruia dintre părinți. În final frustrările vor fi proiectate asupra copiilor, iar aceștia vor deveni simptomul nevrozei cuplului. Nevroza conjugală are multiple forme de manifestare la membrii grupului familial. În sensul acesta se descriu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
importante state europene erau monarhice, când republicile edificate prin revoluții aveau o existență efemeră, singura soluție viabilă era monarhia constituțională. Cu atât mai mult În cazul țărilor române, plasate geopolitic și strategic la Întâlnirea a trei mari imperii, aflate În dispută pentru controlul acestei părți din continentul european și având În granițele lor milioane de români. Acesta era și motivul pentru care dinastia străină nu trebuia să aparțină uneia din casele domnitoare ale imperiilor limitrofe. Erau evitate, În acest fel, mai
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
moderne) a utilizat metode cantitative de studiere a fenomenelor economice și sociale; Edmund Halley s-a preocupat de estimarea numărului populației, a elaborat prima tabelă de mortalitate și a introdus conceptul de durată probabilă de viață. Faza probabilistică apare în disputa dintre curentul descriptiv și cel al aritmeticii politice și în care a triumfat ultimul. Odată cu dezvoltarea opticii numerice, denumirea de aritmetică politică se substituie cu denumirea de statistică și capătă o nouă dimensiune prin introducerea calculelor probabiliste. În acest context
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
odinioară Arhimede, poetul le „strigă contemporanilor noli me tangere”, având conștiința absurdei „neînțelegeri”, dar și credința că „Numai cine moare nu strigă” (Ascunsa rană). Lirica erotică a lui T. este încărcată de o senzualitate voit brutală, violent indiscretă, permanent în dispută cu o gingășie aproape florală, iar misterul carnal pare învăluit de un sentiment mistic ce apropie versul de primitivitatea pură, grea de sublimități, a Cântării Cântărilor, din care aici ajung câteva ecouri. Acest contrast între expresia directă, aspră și delicatețe
TURTUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
sonete, datate între 1850 și 1860. La această rubrică se remarcă semnătura lui G. Baronzi sub nuveleta Întâmplările unei măști, tipărită la foarte scurt timp și în broșură cu titlul Impresiuni din carnavalul 1861, și sub o savuroasă satiră la adresa disputelor lingvistice pe marginea originilor limbii române, O ședință a penelor limbiste. După săptămânalul „Țeranul român” se reproduc basmele lui Petre Ispirescu Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte și Cele trei mere de aur (în volumul din 1872 cu titlul
UNIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290352_a_291681]
-
cu prilejul congreselor și conferințelor naționale ale PCR, pline de telegrame de adeziune ale tineretului studios și ale dascălilor lui, sunt câteva articole de istorie literară, semnate de Dumitru Micu (Gând la Călinescu), Barbu Cioculescu (Mateiu I. Caragiale. În jurul unei dispute critice), și paginile tematice speciale ( Pentru o mai dreaptă cinstire a lui Ion Barbu, Romanul românesc contemporan, Din lirica aromână, Lumea lui Arghezi, Bacoviana). U. mai conține traduceri, comentarii sportive, pagini de magazin, note de călătorie și caricaturi. După 1971
UNIVERSITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290359_a_291688]
-
1924-1939, este ales membru corespondent al Academiei Române în 1938, fiind susținut de I. Al. Brătescu-Voinești. Este adevărat că întreaga lui personalitate rămâne controversată, în urma veșnicelor polemici cu mari personalități, între care George Murnu, Vasile Pârvan, Nicolae Iorga. Într-o altă dispută, cu E. Lovinescu, în jurul romanului Mite, acuzațiile de incompetență istorico-literară aduse de critic nu acoperă miza controversei, ,,incriminatul” fiind un familiar al casei Kremnitz și chiar întâlnindu-l pe Mihai Eminescu, de două ori, acolo, așadar fiind autorizat moral să
TZIGARA-SAMURCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
tinerețea dedicată politicii ca membru al Partidului Național Țărănesc sau episodul detenției, meritul monografiei constă în scoaterea în evidență a profilului critic al autorului. V. analizează corect metoda acestuia, insistă asupra „stilului critic” și a poziției lui Vladimir Streinu în disputa tradiție vs modernitate. Spre deosebire de mentorul E. Lovinescu, spirit care înclină eminamente spre modernitate, Vladimir Streinu ar fi un modern temperat sau un modern „antimodern”. O bună reconstituire a publicisticii perioadei și mai ales a contribuției revistei „Kalende” o reprezintă capitolul
VASILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290456_a_291785]
-
basmului, de o savoare aparte, în care autorul se dovedește un maestru al vorbei în pilde, cu variate și surprinzătoare subînțelesuri, un mânuitor iscusit al carnavalescului, cartea are drept miză apărarea valorilor etice perene. Epica se axează pe o antrenantă dispută în problema frumosului și a utilului, dusă de două personaje - Serafim Ponoară și Anghel Farfurel - aparent diferite, totuși asemănătoare, până la un punct chiar identice, mai întâi prin nume. Istoria cumpărării de către Serafim Ponoară a unui „bou-bouleț”, apoi a peripețiilor acestora
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]