6,536 matches
-
pe care l-au oferit lui Jubb și Rossi. Argumentul lor fundamental este, dimpotrivă, acela că distincția conceptuală politică-dominație nu ne poate ajuta să justificăm principiile normative ale legitimității într-o modalitate complet non-morală. În primul rând, "faptul că "simpla dominație" și "politica [legitimă]" sunt conceptual distincte nu legitimează concluzia că o ordine politică ce constă în simpla dominație nu este o ordine legitimă. A și B pot fi distincte și cu toate acestea ceva poate fi atât A, cât și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
politică-dominație nu ne poate ajuta să justificăm principiile normative ale legitimității într-o modalitate complet non-morală. În primul rând, "faptul că "simpla dominație" și "politica [legitimă]" sunt conceptual distincte nu legitimează concluzia că o ordine politică ce constă în simpla dominație nu este o ordine legitimă. A și B pot fi distincte și cu toate acestea ceva poate fi atât A, cât și B, iar invocarea faptului că ele sunt concepte compacte (thick) nu schimbă acest lucru. "Bunăvoința" (kindness) și "cruzimea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
corect de făcut, sau chiar că un act poate fi crud și cu toate acestea să constituie lucrul corect de făcut"17. În al doilea rând - și mai important - chiar și dacă acceptăm drept un adevăr conceptual faptul că simpla dominație nu poate fi legitimă, acest adevăr nu poate valida concluzia că în fundamentarea realistă a condițiilor legitimității nu este inclusă nicio valoare morală, de vreme ce "o analiză conceptuală a legitimității nu ne oferă o explicație normativă a autorității legitime, tot așa cum
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ne oferă o explicație normativă a autorității legitime, tot așa cum o analiză a conceptului de dreptate nu ne oferă o teorie normativă a dreptății. Cu alte cuvinte, faptul conceptual - presupunând că el reprezintă, într-adevăr, un fapt - potrivit căruia simpla dominație nu este legitimă, nu furnizează, prin el însuși, un argument pentru opinia că valorile morale nu trebuie să figureze în justificarea condițiilor legitimității politice. Incorectitudinea unei acțiuni binevoitoare sau corectitudinea unei acțiuni crude sunt de obicei justificate prin apel la
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
celor în privința cărora (tot) el este cel care decide că sunt îndreptățiți la o astfel de justificare nu este un regim legitim? Condiția justificării egale nu rezultă din natura politicii (din faptul că există o diferență între politică și simpla dominație). Și o putere politică ce se justifică doar unora dintre subiecții ei este distinctă de simpla dominație și poate asigura ordinea, protecția, încrederea sau bazele cooperării sociale. Ca atare, verdictul lui Erman și Möller: temeiul pentru care această condiție este
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
nu este un regim legitim? Condiția justificării egale nu rezultă din natura politicii (din faptul că există o diferență între politică și simpla dominație). Și o putere politică ce se justifică doar unora dintre subiecții ei este distinctă de simpla dominație și poate asigura ordinea, protecția, încrederea sau bazele cooperării sociale. Ca atare, verdictul lui Erman și Möller: temeiul pentru care această condiție este justificată nu poate fi decât acela că ea constituie o interpretare a principiului egalității umane fundamentale (sau
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și libertății fiecărei persoane (morale), idee pe care o justifică nu pe temeiuri morale, ci pe temeiuri interne politicii și relației dintre autoritatea politică și subiecții acesteia. E adevărat, par să recunoască Jubb și Rossi, doar distincția conceptuală între simpla dominație și politică nu ne poate furniza resursele normative necesare fundamentării judecăților referitoare la permisibilitatea sau impermisibilitatea diferitelor ordini politice. Însă aceasta nu înseamnă, în opinia lor, că trebuie să ne bazăm, în ultimă instanță, pe valorile morale pentru a justifica
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
adăuga, imposibil de combătut cu șanse reale de succes - la adresa realismului. Am în vedere, desigur, argumentul că diferitele condiții ale legitimității susținute de realiști (acceptabilitatea egală, justificarea egală etc.) nu pot fi întemeiate în baza diferenței dintre politică și simpla dominație (de vreme ce există și modalități nonegalitariene de asigurare a ordinii, protecției, încrederii sau bazelor cooperării sociale). După cum am văzut, Jubb și Rossi conced acest lucru, însă, spre deosebire de Erman și Möller, sugerează că aceste condiții pot fi justificate prin apelul la egalitate
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
se fi "eliberat" de principiile și valorile morale "pre-politice", Baderin ne propune să întrebăm nu doar ce temei au realiștii pentru condițiile egalitariene ale legitimității pe care le avansează, ci și care este baza convingerii lor că politica este preferabilă dominației. Altfel spus: de ce politică și nu doar dominație? De ce sunt statele obligate să apeleze la politică și nu la dominație în relația cu cetățenii lor? Este evident, observă Baderin, că realiștii consideră că "politica este preferabilă situației non-politice" și că
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
pre-politice", Baderin ne propune să întrebăm nu doar ce temei au realiștii pentru condițiile egalitariene ale legitimității pe care le avansează, ci și care este baza convingerii lor că politica este preferabilă dominației. Altfel spus: de ce politică și nu doar dominație? De ce sunt statele obligate să apeleze la politică și nu la dominație în relația cu cetățenii lor? Este evident, observă Baderin, că realiștii consideră că "politica este preferabilă situației non-politice" și că ei valorizează pozitiv situația în care un stat
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
pentru condițiile egalitariene ale legitimității pe care le avansează, ci și care este baza convingerii lor că politica este preferabilă dominației. Altfel spus: de ce politică și nu doar dominație? De ce sunt statele obligate să apeleze la politică și nu la dominație în relația cu cetățenii lor? Este evident, observă Baderin, că realiștii consideră că "politica este preferabilă situației non-politice" și că ei valorizează pozitiv situația în care un stat își justifică puterea fiecărui cetățean prin comparație cu situația în care el
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
puterea fiecărui cetățean prin comparație cu situația în care el nu face acest lucru 30. Care este, așadar, baza acestei convingeri realiste? După cum evidențiază Baderin, răspunsul la această întrebare nu poate fi decât acela că preferința realiștilor pentru politică în detrimentul dominației se sprijină pe anumite convingeri morale "pre-politice", deși ei refuză, pur și simplu, să le conștientizeze sau să le recunoască 31. Nu vreau să trec la următorul capitol fără să fac încă două precizări. Prima este aceea că, din punctul
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și câteva dintre considerațiile pe care le-am adus în atenție în acest capitol, nu văd cum am putea să nu ne declarăm de acord cu Michael Freeden sau William E. Scheuerman în sugestia că distincția realistă între politică și dominație este una moralistă (i.e., una impregnată de valori și principii morale). Mai mult, în opinia mea, realiștii s-au putut simți încrezători în legitimitatea și fezabilitatea proiectului alungării moralismului metodologic din filosofia politică nu numai pentru că s-au bazat și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
filosofia politică are la bază o concepție "idealistă" a politicii, una străină curentelor de opinie din teoria politică reunite de obicei sub cupola realismului 35. Poate că Freeden este mult prea dur atunci când declară că distincția realistă între politică și dominație nu este decât o "manevră verbală/definițională"36, însă el are, fără îndoială, dreptate atunci când susține că ea constituie rezultatul unui "proces de idealizare" - inclusiv, aș adăuga, în sensul unui proces de moralizare - a politicii 37. A doua precizare, ce
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
au pierdut, după cum am argumentat în capitolul al doilea, aceste dispute. Legitimitatea nu este, de fapt, o exigență internă, ci una impusă politicii de exigențele moralității. Mai mult, chiar și dacă acceptăm totuși, de dragul argumentării, distincția (absolută) între politică și dominație, aceasta nu înseamnă că realiștii radicali au dreptate în susținerea că o concepție plauzibilă a legitimității poate fi întemeiată pe baze pur instrumentale. Nicio astfel de concepție nu poate fi justificată fără recursul la principiul egalității de demnitate și respect
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
că justificarea puterii statului ca răspuns la exigența legitimării necesită și recursul la valori morale; și 2) că opinia potrivit căreia valorile morale necesare răspunsului la exigența legitimării trebuie să exprime o moralitate anterioară politicii neglijează distincția între politică și dominație și faptul că, pentru realiști, exigența legitimării se ridică din interiorul politicii, nu din interiorul moralității, astfel încât teoriile realiste ale legitimității "pot construi pe baza unor considerații morale fără a fi obligate să asume că moralitatea are autoritate antecedentă asupra
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
morale, lăsând în același timp loc pentru ideea potrivit căreia printre condițiile de satisfacere ale acestei exigențe pot intra o sumedenie de condiții externe politicii (inclusiv condițiile morale)"33. Nu voi relua aici argumentele împotriva distincției realiste între politică și dominație prezentate în capitolul al doilea, argumente care practic anihilează forța de persuasiune a replicilor lui Hall și Sleat. Nu voi insista, de asemenea, nici asupra faptului că Sleat este periculos de aproape de ștergerea distincției între moralism și realism prin cea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
asupra faptului că Sleat este periculos de aproape de ștergerea distincției între moralism și realism prin cea de a doua replică oferită lui Larmore. Nu pot să nu evidențiez însă că, fie și acceptând, de dragul argumentării, distincția realistă între politică și dominație, cele două replici eșuează să puncteze în vreun fel, prin observațiile pe care le aduc în atenție, în disputa cu Larmore. Argumentul lui Larmore nu este unul împotriva tezelor lui Williams despre legitimitate ca "primă întrebare" referitoare la politică sau
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
un moralism deghizat este reliefat - și mai vădit - și de două dintre tezele sale fundamentale, teze de care depinde întregul proiect de scoatere a filosofiei politice "în afara eticii": distincția "moralistă" (i.e., impregnată de valori și convingeri morale) între politică și dominație și teza că politica este preferabilă dominației (teză ce nu poate fi întemeiată decât în baza unor standarde sau convingeri morale "pre-politice"). După cum am văzut în capitolul despre justificarea moralismului, realiștii radicali au ratat, de asemenea, și în tentativa de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
vădit - și de două dintre tezele sale fundamentale, teze de care depinde întregul proiect de scoatere a filosofiei politice "în afara eticii": distincția "moralistă" (i.e., impregnată de valori și convingeri morale) între politică și dominație și teza că politica este preferabilă dominației (teză ce nu poate fi întemeiată decât în baza unor standarde sau convingeri morale "pre-politice"). După cum am văzut în capitolul despre justificarea moralismului, realiștii radicali au ratat, de asemenea, și în tentativa de a discredita un alt argument major care
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
165 discriminare, 17, 112 distincția descriptiv-normativ, 116-117, 134 distincția fapte-valori, 116-117, 134 distincția filosofie politică-științe politice, 22, 116-117 distincția filosofie politică-teorie politică normativă, 9, 101 distincția politică-dominație, 50, 55-58, 60-61, 64, 71, 76-77, 117, 123, 127 diversitate, 86, 89, 137 dominație, 50, 55-58, 60-61, 64, 71, 76-77, 117, 123, 127 dreptate, 16, 18, 20-22, 32, 40, 43, 48, 60, 65, 84-85, 87, 95, 113-119, 122-123, 126-127, 129-133, 136, 142-143, 149, 154, 159, 161-162 dreptate distributivă, 24, 47, 114 dreptate socială, 28
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
distincții în cadrul empirismului logic. Iar "nu o distincție absolută" nu înseamnă "nicio distincție" între fapte și valori, între ceea ce este și ceea ce ar trebui să fie, între descriptiv și normativ, la fel cum "nu o distincție absolută între politică și dominație" nu implică "nicio distincție" între cele două concepte. 16 Doar trei exemple, din multe altele posibile: teoria despre dreptate dezvoltată de Iris Marion Young (Iris Marion Young, Justice and the Politics of Difference (Princeton University Press, Princeton, 1991)), teoria despre
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
francez începe prin a face o scurtă dar reprezentativă incursiune în istoria magiei arătând că această artă sacră era, inițial, apanajul unei caste. Magicienii interpretau visele, practicau extazul și divinația. Tot magi erau numiți și membrii unui trib din perioada dominației ariene. Erau preoții lui Zoroastru. La chaldeeni, egipteni, iranieni și la indienii precolumbieni, magii erau solii zeilor, cei care mijloceau între lumea de aici și cea de dincolo. Supoziția esențială a ritualurilor magice este aceea că în Cosmos există forțe
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
fractal în spațiul Hilbert,, numit ,,femeie ortodoxă,,. Există mai multe dimensiuni/ipostaze ale acestui fractal. Împreună, ele alcătuiesc o hartă a minții și mai multe scenarii ale istoriei. Între aceste ipostaze există o vie și interesantă competiție pentru impunere și dominație. Fiecare dimensiune a fractalului ,,femeie ortodoxă,, tinde să devină unică, atotputernică, dominatoare. În realitate, unele sunt (și rămân) virtuale, altele devin actuale, concrete, ușor de observat și de cuntificat. Pe acestea din urmă le are în atenție într-un mod
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
noi, este întemeiată toată puterea sa educatoare. Atunci vom publica în toate ocaziile articole în care vom compara regimul nostru mântuitor cu cele din trecut. Avantajele unui repaus obținut prin secole de agitație vor face să reiasă caracterul binefăcător al dominației noastre. Greșelile administrației creștinilor vor fi zugrăvite de noi în culorile cele mai vii. Vom dezlănțui o atât de mare scârbă pentru ele, încât popoarele vor prefera odihna iobăgiei drepturilor renumitei libertăți care le-a tulburat atât, care le-a
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]