5,717 matches
-
Episcopiei la nevoile târgului... ca târgul să-și ridice nevoile cum vor putea"... La 21 iulie 1628 episcopul Mitrofan obține de la domnul Miron Barnovschi carte către diregătorul, șoltuzul și pârgarii de Huși, către aprozii care scoteau târgul la seceratul pânei domnești, către comișeii care „făceau fânul domnesc la Huși" ca să lase în pace satele Episcopiei. La 8 aprilie 1632 domnul Moisi Movilă recunoaște cărțile de scutire ale satelor Episcopiei de secerea și fânul domnesc, precum și a meseriașilor lăsați Episcopiei. Dejma era
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să-și ridice nevoile cum vor putea"... La 21 iulie 1628 episcopul Mitrofan obține de la domnul Miron Barnovschi carte către diregătorul, șoltuzul și pârgarii de Huși, către aprozii care scoteau târgul la seceratul pânei domnești, către comișeii care „făceau fânul domnesc la Huși" ca să lase în pace satele Episcopiei. La 8 aprilie 1632 domnul Moisi Movilă recunoaște cărțile de scutire ale satelor Episcopiei de secerea și fânul domnesc, precum și a meseriașilor lăsați Episcopiei. Dejma era decima sau zeciuiala din produse: din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aprozii care scoteau târgul la seceratul pânei domnești, către comișeii care „făceau fânul domnesc la Huși" ca să lase în pace satele Episcopiei. La 8 aprilie 1632 domnul Moisi Movilă recunoaște cărțile de scutire ale satelor Episcopiei de secerea și fânul domnesc, precum și a meseriașilor lăsați Episcopiei. Dejma era decima sau zeciuiala din produse: din pâne, din vin, din stupi, din fânețe, din livezile cu pomi. Pe locul domnesc această dijmă aparținea domniei, iar la moșiile particulare proprietarilor lor. Din timpul domniei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ca să ia de a dece (a zecea) din vin și din pâne și din tot venitul acelui sat a Broscenilor... iar paharnicul al doilea să n-aibă nici o treabă acolo la moșia Episcopiei". Și alte fapte spun că adesea hotărârile domnești nu se respectau de către succesorii la domnie și atunci clericii trebuiau să-și reînnoiască plângerile, cerințele. Ioan, episcopul, la 20 iunie 1667, a trebuit să repete către Iliașu Alexandru Vodă tânguirea făcută înainte de episcopul Serafim la Evstratie Dabija Voievod, invocând
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
i „s-au pus lor fereon 12 zloți", iar într-o altă carte de la Vasile Vodă, la 1646, într-un proces, judecat la domnie, se zice că partea care a avut dreptate „ș-a pus heria 12 taleri în visteria domnească". Miron Barnovschi, prin așezământul său din 1628, stabilea că în satele mănăstirești, pentru chestiunile de judecată, pârcălabilor le era permis a lua numai feria, iar gloaba era în folosul mănăstirilor. Alexandru Iliașu, prin cartea sa de la 1621, dată pentru scutirea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și cu fiecare domn se putea deschide orice proces - cu toată ferâia ce se plătea în visteria gospod, ferâe de 12 ori 24 de plăti, multe daraveri odată răfuite de un divan, se puteau deschide din nou sub alt divan domnesc. Puterea lucrului judecat era foarte des formulată în dreptul nostru vechi și ferâea era taxa care garanta în parte această putere a lucrului judecat", scrie Gh. Ghibănescu în Opinia din 6 decembrie 1906. Cum părțile chemate în judecată puteau tărăgăna la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
În așezământul făcut Episcopiei de Mihai Racoviță pentru 20 de scutelnici ai Episcopiei sunt enumerate, afară de bir și următoarele dabile: Rânduele erau niște obligații, în afara birului și a celorlalte dabile arătate, care se „aruncau pe țară pentru acoperirea deficitului visteriei domnești" în anumite perioade, și „se aruncau de atâtea ori până se acoperea deficitul visteriei". Astfel, în cartea sa de apărare a argaților Episcopiei, Mihai Racoviță la 1708, ordonă boierilor și slujitorilor domnești din ținutul Fălciului: „după aceste trei rânduele ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se „aruncau pe țară pentru acoperirea deficitului visteriei domnești" în anumite perioade, și „se aruncau de atâtea ori până se acoperea deficitul visteriei". Astfel, în cartea sa de apărare a argaților Episcopiei, Mihai Racoviță la 1708, ordonă boierilor și slujitorilor domnești din ținutul Fălciului: „după aceste trei rânduele ce s-au scos pentru neajunsul birului, să le dați bună pace de toate dările și angăriile de acum înainte căci s-au ras și din vistierie". Deci, gata cu îndestularea birului, căci
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
farmecul ei, reușise să-l subjuge și să-l compromită pe bătrânul domn Dumitrașcu Cantacuzino" (Buletinul..., V, 1925, p. 166), nimeni altul decât cel care la 1674 oferise protecție coloniștilor Episcopiei de la Huși. De altfel, orășenii și târgoveții aveau obligații domnești în favoarea trimișilor domnești și ai solilor străini în ce privește găzduirea acestora. Este vorba despre ceea ce se numea obligația de „conace" și „mertice". Ea consta în asigurarea de locuință, alimente, furaje, de „a crea condiții bune pentru acești musafiri": sama visteriei Moldovei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să-l subjuge și să-l compromită pe bătrânul domn Dumitrașcu Cantacuzino" (Buletinul..., V, 1925, p. 166), nimeni altul decât cel care la 1674 oferise protecție coloniștilor Episcopiei de la Huși. De altfel, orășenii și târgoveții aveau obligații domnești în favoarea trimișilor domnești și ai solilor străini în ce privește găzduirea acestora. Este vorba despre ceea ce se numea obligația de „conace" și „mertice". Ea consta în asigurarea de locuință, alimente, furaje, de „a crea condiții bune pentru acești musafiri": sama visteriei Moldovei din 1763 totaliza
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
locuri de întâlnire ale drumeților, unde se făceau schimburi comerciale dar și de idei, care influențau până și comportarea oamenilor. Iar domnii, dar și proprietarii, printre care și mânăstirile erau factorii interesați să aibă și să întrețină asemenea stabilimente. „Ceairul domnesc, amenajat mai jos de mănăstirea Frumoasa (Balica) exista încă de la 1691", ne informează Constantin Cihodaru și Gheorghe Platon în a lor „Istoria orașului Iași", vol. I, Editura Junimea, Iași, 1980, p. 146, aici fusese locul unde „podgheazuri de poloni răpeau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
deocamdată, el aparține lui Dumnezeu, pentru că timpul este mai degrabă medieval decât modern, n-a făcut decât să instaleze ceasurile Iașului, primul orologiu public din Moldova, nicăieri decât în clopotnița mânăstirii Trei Ierarhi din Iași. Nici chiar în turnul Curții domnești, la îndemâna Divanului și a slujitorilor lui. Orologiul de la Teri Ierarhi, dotat cu un singur cadran, era îndreptat către ulița Podul Vechi, către negustorime, pentru că aceasta având afaceri pe la Țarigrad și Lipsca aveau o altă percepție a timpului, o altă sensibilitate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Vasile Lupu era instalat ceasul orașului (Constantin Cihodaru și Gheorghe Platon, op. cit., p. 338-339). În ce privește locul ultimului ceas pus la Iași, el a fost instalat abia la 1728 de Grigore II Ghica, atunci când s-a supraînălțat turnul porții de la Curtea Domnească. Când în 1668 a izbucnit conflictul și procesul între mânăstirile Trei Ierarhi și Golia pentru feredeul cel mare de lângă Bahlui a câștigat prima cu condiția de a se îngriji de școală, feredeu și de ceasul din clopotnița cea mare, ceartă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care rămânea la plătitor iar acesta era obligat să-l păstreze, ca dovadă că era „înscris la dare", și că a fost achitată. Biletul se numea hârtie și cine îl primea plătea pentru el un galben care ajungea în visteria domnească. În cartea lui Grigore Ghica de la 1737 pentru scutirea poslușnicilor Episcopiei din satul Crețești se zice că Vodă i-a iertat de toate „dările și angăriele" pentru că „la vremea hârtiilor - au dat omu câte un galben". Ion Neculce zice despre
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fi putut rămâne liniștiți. Împovărarea cu dări făcea ca oamenii să se sustragă de la înscrierea lor între contribuabili la plată, astfel, se împuținau veniturile. Pentru a evita fenomenul sustragerii de la evidențe și plată, Antioh a introdus biletele cu peceți roșii domnești, din care apărea fizionomia contribuabilului care, plătind, primea jurământul drept garanție că nu i se va mai lua mai mult decât cele... 4 sferturi. Căpătând încredere, oamenii nu se mai ascundeau de la plată, ieșeau în față, se înscriau la dare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu ia pecetluit..." Același Mihai Vodă Racoviță, în a sa a doua domnie, când țara se obișnuise și se înscria cu mic cu mare la darea ruptei, abuzând de încrederea țării, s-a prefăcut că și el va lua dările domnești după „rupta în patru sferturi" și a ordonat ca fiecare contribuabil să dea câte un leu de pecetluit. Făcându-și socotelile că vor plăti ruptă 4 lei pe an, oamenii s-au bucurat „că este dajdea ușoară și ieșeau la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și pecetluituri" s-au dovedit tot un mod inventat de visternicii timpului pentru a putea ști oricând cine a plătit dările către vistierie și cine se sustrăgea de la această datorie. Erau și situații când banii adunați nu ajungeau în visteria domnească. La 8 noiembrie și 11 decembrie 1629 Miron Barnovschi este nevoit să dea două cărți către șoltuzul și pârgarii de Huși, urmare a tânguirii satelor episcopești, atenționându-i să ducă singuri la domnie banii strânși, așa cum le este datoria, iar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de mezat, dat pe seama CochiiVechilor... Gorștina sau goștina era o dabilă pe oi și pe mascuri, pe care visteria o da în antepriză pentru a fi încasată. La început, goștina se lua pentru pășunatul oilor și a porcilor în munții domnești, iar mai apoi a devenit un impozit comun, pentru toate localitățile și pentru toate vitele omului, oriunde ar fi pășunat. Un fel de dare pe capul de animal aflat la pășunat. Deseatina era o dare luată de domnie: din 10
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se definitiva toamna, astfel ca stupul luat să fie productiv în anul următor. Deseatina domnească forma și ea antrepriza Cochii- Vechilor. Năpastea era dabila care cădea asupra omului atunci când se abătea asupra lui un necaz fără veste, neprevăzut. Când visteria domnească rămânea goală, funcție de lăcomia domnilor și a vistiernicilor, pentru acoperirea golurilor se recurgea la năpaste - dări nedrepte, aruncate de visterie „peste cele regulate", numai să iasă banii. Intr-un zapis de la 1717, în documentele Cârligaților, se poate citi: „făcut-am
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
reglementarea vădrăritului sau a dabilei pe vii, la care iau parte și fețele mari bisericești, unde se hotărăște desființarea abuzurilor pe care le făceau strângătorii acestor dări, nesupunerea lăsându-se cu blestem asupra potrivnicilor. Văcăritul și cunița erau tot dări domnești puse în aplicare pe timpul lui Grigore Ghica, la 1741, dar fuseseră introduse de Antioh Cantemir. Din hrisovul lui Grigore Ghica de la 1741 rezultă că văcăritul era o dare pe boi, vaci și cai; se scutea Episcopia „pururea, la vremea văcăritului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
văcărit. Această dabilă a fost deseori desființată pentru că genera blestemele populației, dar introdusă iarăși și iarăși de alți domni, așa cum rezultă și din istoria văcăritului din letopiseții referitori la această dare. La 29 septembrie 1702 Constantin Duca Voievod dă hrisov domnesc din Iași, „cu mare legătură și blestem", prin care se desființează văcăritul, precum și disetina de stupi pentru ceară și miere, puse „pentru multe nevoi și greutăți ce s-au fost făcut țării": ...„acel obicei n-au fost obicei vechi ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
marfa ce se vindea în târguri cu măsura și cu cumpăna" și se strângea de vornicul târgului. Mai târziu ea s-a numit și darea luată de la vânzătorii și cumpărătorii de vite aduse la târg și se percepea de vameșul domnesc. Banii steagului era darea care se „arunca pe tară" când venea domn nou, ca să-și poată plăti cheltuielile pe care le făcuse la Țarigrad cu ocazia căpătării domniei. În cartea lui Constantin Mavrocordat din 1742, de întărire a dreptului Episcopiei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de a-și stăpâni moșiile se zicea: „și oamenii pe care i-au apucat banii steagului pe moșiile Episcopiei să nu fie volnici nici unul a se clinti din loc". adică să rămână locului și să-și plătească banii datorați steagului domnesc. Mucarelul. Domnul Cantemir, în Descrierea Moldovei, spune că mucarelul era taxa pentru înnoirea domniei. Se aplica la fiecare 3 ani și se chema „mucarelul cel mare" pentru că costa pe domn multă cheltuială, dar se aplica și la fiecare an - „mucarelul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lui Grigore Ghica de la 1765 se zice: „să aibă a împlini de la fiecare preot și diacon câte 2 lei noi, și strângătorii răsurei câte 2 parale, bani noi, de tot leul"; „răsura se ia după obicei", se spunea în cărțile domnești referitoare la împuternicirea juzilor la strângerea dăjdiilor de la țigani. Dintr-o carte a Doamnei Casandra, soția lui Dimitrie Cantemir, dată unui jude de țigani, la 6 ianuarie 1711, rezultă că țiganii plăteau pe an doi ugri, însă care erau „cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
toți preoții din Eparhie trebuiau să o plătească fiind una din „resursele pentru ținerea Episcopilor". Darea aceasta se aduna la Episcopie prin trimiși ai episcopului și nu prea convenea preoților. Uneori, ea putea fi scoasă doar cu „cărți și amenințări domnești". Iată un document în acest sens: „Noi Duca Voievod datam cartea Domniei mele părintelui și rugătorului nostru, sfinției sale lui Calistru Episcopul de Huși, și pre cine va trimite, oamenii sfinției sale, să fie volnici cu cartea Domniei mele, să aibă a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]