14,485 matches
-
și datelor verificate, e ziua dumitale. Noroc bun! Doresc să introduc în instituția noastră o altă atmosfera. Colegiala, caldă, amicală. De acea te-am chemat. Dumneata ai avut norocul să fii primul, în ordinea aniversarilor... Nuuu? Să nu-l dai dracului de idiot? Vă sunt foarte recunoscător, domnule director. Ideea e minunată! Dorel SCHOR Tel Aviv, Israel 9 iulie 2015 Referință Bibliografică: SCHOR Dorel - SCHITE UMORISTICE (44) - ATATA PAGUBA / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1651, Anul V, 09
ATATA PAGUBA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384483_a_385812]
-
DĂ-TE JOS IMEDIAT ! Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Ioel Fiselovici avea câțiva mușterii în măcelărie când madam Gurnist intra gâfâind, transpirată și cu sufletul la gură: - Domnu' Ioel, lasa dracului totul și da fugă acasă ca e nenorocire. Jean al matale s-a urcat pe acoperiș și zice că se omoară! Așa un băiat de nici douăzeci de ani și zice că se omoară! Măcelarul rămase o clipă ca pălit
SCHIŢE UMORISTICE (22) – DĂ-TE JOS IMEDIAT ! de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384554_a_385883]
-
Scrisă-n mii de nopți și zile; Pe copertă are-o cobră, Dar veninu-i pus în file! Unui preot și preotesei sale: Popa și soția-i dragă Și-au unit viața întreagă: El, cu sfinții-n cerul sfânt, Ea, ... cu dracii pe pământ! Anunț: „Pierdut nevastă”: Mai demult pe gânduri stau, Lucrurile să se-așeze; Găsitorului îi dau O avere ... s-o păstreze! Unui general în rezervă: Activ, a fost cam rău de clanță! Însă de când s-a pensionat, Nevastă-sa
PUNCTE DE VEDERE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384544_a_385873]
-
și să culeg produsele lor. - Și aici găsesc un defect ne-creștinesc. Și pe vremea Mântuitorului existau bani. Dar în Sfânta Evanghelie este menționată ajutarea celor în nevoie printr-un blid de mâncare sau o îmbrăcăminte. Banul este considerat ochiul dracului și este cu adevărat. Cu o coajă de pâine omul în nevoie se satură măcar odată. Banii trebuie însă să-i predea celui care l-a trimis la cerșit. Literatura engleză este plină de averile făcute din cerșit prin afișarea
DE CE, DOAMNE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384539_a_385868]
-
reverele... - Și? Cine mai poartă astăzi revere din astea? Și cine, în general, umbla cu costum în țara asta? Poate, cel mult, aia care se duc la restaurante chinezești. Te duci tu la restaurante chinezești? - Și scurtă din piele de drac, de ce o scoți? - Păi, cine mai îmbracă astăzi gioarse din astea? - Dar e nouă... Am pus-o o singură dată, când am fost în vizită la tanti Lea din Petah Tikva. Nu-i păcat s-o arunci? - Nu-i nici un
SCHIŢE UMORISTICE (13) – AFARĂ CU VECHITURILE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384611_a_385940]
-
astea? - Dar e nouă... Am pus-o o singură dată, când am fost în vizită la tanti Lea din Petah Tikva. Nu-i păcat s-o arunci? - Nu-i nici un păcat. Tanti Lea o să te primească și fără piele de drac. Parcă mult o vizitam noi pe tanti Lea, singur recunoști că ai vizitat-o o singură dată în cinci ani... În plus, e tanti a mea, nu a ta. Îmi iau toată răspunderea! - Și pantofii? Cu pantofii ce ai? Uite
SCHIŢE UMORISTICE (13) – AFARĂ CU VECHITURILE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384611_a_385940]
-
cu năduf. Se abținea să vorbească despre asta. Poți să știi care te toarnă când ți-e lumea mai dragă? Că e plin pământul de lipitori comuniste, f...e mama lor de jigodii împuțite! Cozi de topor, asta sunt, sărăntocii dracului", medita el încruntat și trântea paharul de masă. Și acum avem de toate, ce nu se vede? Băi, Chirilă, ia mai adu un rând la masa asta cinstită, băi! striga el la cârciumar ca să-și ascundă supărarea și să braveze
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
De aici veneau anual venituri considerabile. Oamenii erau pricepuți și munceau mult. La zi lumină, pe timpul lucrărilor agricole de urgență, cum era semănatul, prășitul, recoltatul și altele. Au avut un inginer capabil, Aurică Durloi, la câmp, care a făcut pe dracu' în patru până a obținut bani să facă un sistem de irigații întins. Mai mult de trei sferturi din suprafața agricolă a CAP-ului era irigată și creștea grâul mare, cu bob dezvoltat, plin și greu, de soi vechi, obișnuit
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
scurt, să rezolv problema și să plec, dar nu putui, că mă luă el mai repede; fu mai rapid: - Bă, Dodule, hai să-ți arăt ce pui de găină scosei de la clocitoare! E cât curcile, bă! Ete, să fiu al dracului cu cine nu mă crede, că eu nu mă jur degeaba! E!... uite cu asta îmi luă mințile și zisei: -Hai bă, nu mă-ngălbeni! Ia, arată-mi și mie unul! Fugi într-o baracă și se-ntoarse cu o
VĂRU’ DODU RĂSCĂBĂU ȘI OUĂLE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384638_a_385967]
-
spunem „c..aie” sau „ boașe”. Ați înțeles? Dar nu apucă să mai răspundă că o bufni plânsul. Gălbenușul și albușul oului, scăpate din părul năclăit din frunte, o luară la vale pe fața cucoanei, cu tot cu farduri, și acum arăta ca dracu. Ăștia din tramvai începură și mai rău să râdă iar eu mă coborâi la stația mea și plecai către gară. Pui de găină indiană nu mi-au ieșit decât vreo 30 la clocitoare, dar mi-au trăit doar cinci. Zice
VĂRU’ DODU RĂSCĂBĂU ȘI OUĂLE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384638_a_385967]
-
întreba într-una, ce i se întâmplase soțului și ezita să ia o decizie. Era sfânta duminică și vroia să meargă la biserică. Dar dacă o întreabă careva, unde-i Pătru? Ce răspunde, că a plecat la miezul nopții împreună cu dracul? Lacrimile îi inundară ochii și se retrase în odaia sa. Deodată, parcă auzi o șoaptă. Se opri din plâns și ascultă cu atenție în liniște. Trase de colțul perdelei și privi pe fereastră. Pe ulicioară nu era țipenie de om
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
secole, precum și pe cea a eventualilor descendenți din neamul său... Totuși, acest act ne dă un indiciu despre urmașii săi din ziua de azi... Iată descifrarea testamentului: „Eu, Pătru Valdescu, principele Vâlcelelor, las aceste bijuterii nestemate și comoara de lângă iazul dracilor moștenire aceluia din sângele neamului meu care-mi va purta numele de Pătru Valdescu și se va căsători cu una din descendentele căpitanului Preda. Până atunci, comorile, castelul și ținutul în care se găsesc ascunse, vor rămâne prin vrajă ascunse
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
din dotare. Odată cu tradiționalul mărțișor începură lucrările la complexul turistic din incinta fostei cetăți de scaun al principelui Pătru Valdescu și a castelului acestuia, precum și amenajarea împrejurimilor, a pădurii ce adăpostise comoara și lacul, a fostului iaz de desfătare al dracilor. Întreaga vară se simți o forfotă continuă în acea pădure care, acum câteva luni, nu putea fi călcată de picior de om din pricina demonilor ce o bântuiau. Urmă o toamnă frumoasă și lungă în care se lucră cu spor și
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
toate porcăriile pe care mi le-ați înșirat?! —Păi, asta e, că nu sunt sigură. Dar aflu eu cât de curând, că i-am dat telefon Matildei lui Mocofanu și am întrebat-o frumos și prietenește: „Fă, fir-ai a dracului de bagaboantă, de unde până unde mă faci tu pe mine curvă și pe soțul meu impotent, fă, ai? Ce, fă, m-am pus cu cracii în sus la bărbatu-tău, fă?! Sau ai vrut tu să te crăcești sub bărbatu
DIN CICLUL: ÎNTÂMPLĂRI REALE DIN LUMEA SATULUI- ÎN AUDIENȚĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384679_a_386008]
-
i-a spus și Ioanei lui Coropișniță, care zice că i-a spus Corinei lui Bastârcă iar asta i-a zis Matildei lui Mocofanu și de la asta a aflat prietena mea, Mihaela lui Potârnichie, care , și asta, fir-ar a dracului de toantă, mai întâi a umplut tot satul și dup-aia mi-a zis și mie. Auziți tâmpenie, că mă țin eu cu dumneavoastră... Și, spunând asta, mă privea cu oglizile sufletului deschise, în care se puteau citi toată pofta
DIN CICLUL: ÎNTÂMPLĂRI REALE DIN LUMEA SATULUI- ÎN AUDIENȚĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384679_a_386008]
-
Ei, nu! Trebuie să existe o limită... Aud că la reclamele astea lucrează nu numai fotografi, desenatori și manechine. Nu numai poeți și prozatori, dacă îmi pot permite să-i numesc astfel... Dar și sociologi, psihologi, oameni de știință. Ce dracu, ăștia nu-și dau seama că un om inteligent, când vede o asemenea reclamă, chiar dacă îi plac alunele, renunță de bună voie? Dar, în sfârșit, nu-i treaba mea... Vorba aia, țara arde și baba mănâncă alune din servicii speciale
SCHIŢE UMORISTICE (51) – SERVICIUL DE ALUNE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384686_a_386015]
-
că nu înțelegi poate fi un mare avantaj. • Peisajul ăsta te tâmpește... Eu am fost aici de câteva ori. NU SPUNE NIMIC • Societatea e ca o cafea cu lapte... Nu mai poți despărți laptele de cafea și nici de zahăr. Dracul s-a jurat că nu există...! • Unii, când se apucă de însurat, nu se mai opresc. Omul sfințește locul inclusiv dependințele. • Orice meserie are șomerii ei (Vlad Nicolau). Dacă înveți din greșelile altora, le poți face mai ușor. • Vizitele la
ZICERI (137/138) NIMIC & NU SPUNE NIMIC de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382320_a_383649]
-
România“, reținând în același timp toate celelalte influențe. Poezia ei este poezia unei țări care a suferit tirania de secole a asupritorilor străini, precum și independentă și gloria de scurtă durată dăruita de eroi precum Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Vlad Dracul III (intrat în conștiința vestului prin propagandă media cu privire la Vlad Țepeș, interpretat ca fiind monstruosul Dracula). România a cunoscut și tiranii native, atât în timpuri medievale, cât și prin despoți mai recenți, regali și comuniști, care au contribuit la suferință
INVADAŢII INVADÂNDU-I PE INVADATORI – „TESTAMENT” – ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNĂ ÎN LIMBA ENGLEZĂ de DANIEL REYNAUD în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382288_a_383617]
-
of a land that hâș known the tyranny of centuries of foreigner oppressors, and the fleeting glories of medieval național independence with home-grown heroes such aș Ștefan cel Mare (Stephen the Great), Mihai Viteazul (Michael the Great) and Vlad III Dracul (who entered Western consciousness mediated through the propagandă of his enemies aș Vlad the Impaler, the monstrous Dracula). And it hâș known its own native tyrannies aș well, în the form of some of those same medieval heroes, and more
INVADAŢII INVADÂNDU-I PE INVADATORI – „TESTAMENT” – ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNĂ ÎN LIMBA ENGLEZĂ de DANIEL REYNAUD în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382288_a_383617]
-
gata, mă crezuși?! Eu glumeam cu tine ,bă deșteptule. Aoleo, vai de mama ta! Fiul:Hi!...Taicule, ete milițianu’ la capu’ podului. Ăsta pe noi ne-așteaptă, că-l văd eu cum se uită chiorâși la noi. Am dat de dracu!... Tata: Mai taci, bă nărodule, că nu e milițian, e vameș, că pusără ăștia vameș la pod, cât ține bâlciul ăsta al nostru, al oltenilor, aci la Slatina. A fost și anul trecut un vameș, când luai eu pașapoartele de la
CU MĂGARUL LA FESTIVAL (SCENETA JUCATĂ LA PODUL PESTE RÂUL OLT, CU OCAZIA DESCHIDERII CELEI DE-A XXI EDIȚII A FESTIVALULUI DE UMOR:„OLTENII ȘI RESTU’ LUMII”, ÎN ZIUA DE 8.OCTOMBRIE 2015 de NICOLAIE DI [Corola-blog/BlogPost/382352_a_383681]
-
cale lungă și-ți cam ia picioarele. Vameșul:Păi de ce nu venirăți călare pe măgar, amândoi?! Tata: Ehe, ne urcaserăm noi, amândoi, pe Viorel, când plecarăm, dar, pe drum, ne întâlnirăm cu țața Ioana lu’ Pecingine, și ne luă la draci: Dați-vă, dracu’, jos, măgădanilor, că omorâți bietul măgar! N-aveți picere, puturoșilor?” Așa că ne deterăm jos, ce să facem?! Fiul:Găsi-o-aș umflată, de hoașcă scofâlcită care e ea! Vameșul:Păi și voi!... Vă urcarăți amândoi. Puteați să
CU MĂGARUL LA FESTIVAL (SCENETA JUCATĂ LA PODUL PESTE RÂUL OLT, CU OCAZIA DESCHIDERII CELEI DE-A XXI EDIȚII A FESTIVALULUI DE UMOR:„OLTENII ȘI RESTU’ LUMII”, ÎN ZIUA DE 8.OCTOMBRIE 2015 de NICOLAIE DI [Corola-blog/BlogPost/382352_a_383681]
-
ți cam ia picioarele. Vameșul:Păi de ce nu venirăți călare pe măgar, amândoi?! Tata: Ehe, ne urcaserăm noi, amândoi, pe Viorel, când plecarăm, dar, pe drum, ne întâlnirăm cu țața Ioana lu’ Pecingine, și ne luă la draci: Dați-vă, dracu’, jos, măgădanilor, că omorâți bietul măgar! N-aveți picere, puturoșilor?” Așa că ne deterăm jos, ce să facem?! Fiul:Găsi-o-aș umflată, de hoașcă scofâlcită care e ea! Vameșul:Păi și voi!... Vă urcarăți amândoi. Puteați să-l călăriți cu
CU MĂGARUL LA FESTIVAL (SCENETA JUCATĂ LA PODUL PESTE RÂUL OLT, CU OCAZIA DESCHIDERII CELEI DE-A XXI EDIȚII A FESTIVALULUI DE UMOR:„OLTENII ȘI RESTU’ LUMII”, ÎN ZIUA DE 8.OCTOMBRIE 2015 de NICOLAIE DI [Corola-blog/BlogPost/382352_a_383681]
-
ungur? Tata: Victor Istvan. Vameșul:Victor Istvan să fie! Luați pașaportul! Bă, dar știe să râdă? Tata: Nu cred că știe. Vameșul:Ei, lasă că învață aci la festival! Hai, treceți până nu mă răzgândesc! Tata: Hai, bă Viorele!... Ete-al dracului, nu se mișcă! Ia împinge-l, Mărine! Fiul:Ciuș, bă Viorele! Tata: Săriți, domnu șef, că Viorel nu mai vrea să plece! Vameșul:Păi dacă nu vorbiți pe limba lui. Ia lăsați-mă pe mine! Menjünk uram szamár,Victor baci
CU MĂGARUL LA FESTIVAL (SCENETA JUCATĂ LA PODUL PESTE RÂUL OLT, CU OCAZIA DESCHIDERII CELEI DE-A XXI EDIȚII A FESTIVALULUI DE UMOR:„OLTENII ȘI RESTU’ LUMII”, ÎN ZIUA DE 8.OCTOMBRIE 2015 de NICOLAIE DI [Corola-blog/BlogPost/382352_a_383681]
-
Viorel nu mai vrea să plece! Vameșul:Păi dacă nu vorbiți pe limba lui. Ia lăsați-mă pe mine! Menjünk uram szamár,Victor baci!!! Tata: Țin-te, Mărine, că plecă măgarul! Să trăiți, domnu’ șef ! Mulțumim! Fiul:Bă taicule, a dracului jigodie și măgarul nostru. Nici nu i se uscă bine cerneala pe pașaport și, gata, se și crede ungur. Se face că nu mai înțelege ce-i spunem în limba română. Tata: Ehei, Mărine, n-avem decât să punem mâna
CU MĂGARUL LA FESTIVAL (SCENETA JUCATĂ LA PODUL PESTE RÂUL OLT, CU OCAZIA DESCHIDERII CELEI DE-A XXI EDIȚII A FESTIVALULUI DE UMOR:„OLTENII ȘI RESTU’ LUMII”, ÎN ZIUA DE 8.OCTOMBRIE 2015 de NICOLAIE DI [Corola-blog/BlogPost/382352_a_383681]
-
mâna să învățăm o limbă străină. Că, uite, nu știi când îți trebuie. Sau poate om găsi p-aci, prin festivalul ăsta de bâlci, vreunu, să ne-nvețe mai repede limba maghiară, că te pomenești că să face ăsta al dracu și nici nu mai merge cu noi acasă... Te pomenești că pleacă direct în Ungaria. Fiul:Machia, taicule, așa să facă?!... (și se-depărtară pe urmele măgarului maghiarizat) Referință Bibliografică: CU MĂGARUL LA FESTIVAL (sceneta jucată la podul peste râul
CU MĂGARUL LA FESTIVAL (SCENETA JUCATĂ LA PODUL PESTE RÂUL OLT, CU OCAZIA DESCHIDERII CELEI DE-A XXI EDIȚII A FESTIVALULUI DE UMOR:„OLTENII ȘI RESTU’ LUMII”, ÎN ZIUA DE 8.OCTOMBRIE 2015 de NICOLAIE DI [Corola-blog/BlogPost/382352_a_383681]