5,962 matches
-
barăcilor, chioșcurilor, șandramalelor. „Edilii noștri - ricana autorul anonim al unui pamflet - nu cultivă decît baraca. Unica lor grijă este cultul barăcii, și oriunde găsesc un locușor gol, fac ce fac și construiesc o baracă. [...] Astfel, la Bacău, baraca este un edificiu public, este un monument și o operă de artă, oricum și din orice-ar fi clădită: două-trei scînduri bătute pe patru pari; cîteva șipci lipite cu lut; doi-trei pereți de cărămidă, cu acoperiș de carton asfaltat, iată baraca băcăoană.[...] Pretutindeni
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
N. S. (Pompiliu Nicolau-Stoica), ,,Două biserici din oraș”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 63, 6 mai 1929, p. 3. 5. Prezența lor le va sugera edililor noua denumire a grădinii, ,,Parcul Trandafirilor”, dată în 1955 (v. Ioan Ungureanu, ,,Istoricul unui fost edificiu băcăuan: «Pavilionul» din Grădina Publică”, în ,,Carpica”, nr. 24, 1993, p. 255). 6. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Primăria Bacău, dos. 26/1927, f. 3. 7. ,,Răsăritul”, 2, nr. 10, februarie 1906, p. 195-196. 8. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Primăria Bacău
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
2. „Puterea celor mulți”, în O lume nouă, p. 63. Obsesia de a dărîma străbate, de asemenea, discursurile furibunde ale lui Panait Vedea, orator și publicist socialist, din Purgatoriul lui Corneliu Moldovanu: „...Și noi clădim, și noi construim, dar nu edificii peste ruine, așezăminte șubrede cu temelii în nisip sau bălegar, ci schele pentru dărîmat, imense eșafodagii pentru năruit bisericile vechi, crăpate de cutremur, cu sfinți mucegăiți și roși de cari, pentru prăbușit palatele nababilor în ale căror subterane zac movile
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
178 Punerea în spectacol a bulevardelor (prin decor arhitectural și defilări), a cafenelelor (prin proiectarea interiorului spre exteriorul bulevardelor), a marilor magazine (prin etalarea mărfurilor) a determinat, în mare măsură, rolul spațialității în epoca modernă. Pasajele, balcoanele, serele, ferestrele, terasele (edificii la modă) plasează interiorul în exterior, unde teatrul este totodată în săli și în stradă. 179 "Paris est la grande fabrique de toutes leș pièces de théâtre qui șont jouées dans leș autres villes de France, et parce que maintenant
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
din vânzările de materiale interzise minorilor, precum și 10% din încasările realizate de rețelele de telefonie la serviciile vocale cu conținut erotic ar trebui vărsate la bugetul Fondului Cultural Național, împreună cu o cotă din veniturile din drepturile de autor. Acest frumos edificiu se prăbușește totuși în fața realității crude a evazionismului endemic care acoperă zdrobitoarea majoritate a acestor activități economice, precum și a faptului că, și în acest caz, legiuitorul a "uitat" să stabilească competențe clare în domeniul verificării și controlului obținerii acestor fonduri
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
din vânzările de materiale interzise minorilor, precum și 10% din încasările realizate de rețelele de telefonie la serviciile vocale cu conținut erotic ar trebui vărsate la bugetul Fondului Cultural Național, împreună cu o cotă din veniturile din drepturile de autor. Acest frumos edificiu se prăbușește totuși în fața realității crude a evazionismului endemic care acoperă zdrobitoarea majoritate a acestor activități economice, precum și a faptului că, și în acest caz, legiuitorul a "uitat" să stabilească competențe clare în domeniul verificării și controlului obținerii acestor fonduri
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
termenii de grădiște - horodiște, precum și târg, care au într-adevăr o rezonanță slavă (gorod=oraș), însă pe baza asemănărilor dintre limba latină și celtă cu limbile baltoslave, fiind limbi indo-europene, în realitate sunt termeni proveniți primul din limba latină - gradum (edificii construite pe locuri înalte și închise) sau gradus, care nu-i nimic altceva decât o centură de apărare a unei locuințe, mai pe românește un gard, al doilea - târg - loc de schimb, este de origine ilirico-celto-tracă, care se află și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
devine laitmotiv. La rândul lor, motivele se particularizează, devin imagini și fapte concrete și pun În lumină tema propriu-zisă. Dacă are conținut epic, o operă literară are un subiect, el reprezentând particularizarea și individualizarea motivelor, un suport menit să susțină edificiul operei. Subiectul este o „poveste” pe care autorul o spune orizontului de așteptare. Subiectul unei opere epice sau dramatice este susținut de un conflict, o luptă dintre forțe sau atitudini diferite din cadrul operei literare. Conflictul este mult mai evident și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
an, asta Însemnând că ideile care au Însuflețit cele două direcții de creație ale cărturarului, filosofului și poetului prindeau contur din anii tinereții sale, cuprins de idealuri spirituale. Poezia și filosofia lui Lucian Blaga trebuie privite „ca niște coloane ale edificiului interior care dovedesc articularea organică a filosofului și liricului În același trunchi viguros al personalității creatoare.” Două fraze poetice, de o perfectă rotunjime, sugerează un univers sensibil de o mare subtilitate. O concepție filosofică bazată pe intuiție este exprimată Într-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
perioadă a Finlandei. După o revoluție și două războaie mondiale, s-au găsit cu greu mijloace pentru a pune pe picioare industria. Construcția de locuințe s-a limitat la esențial, aceasta fiind și explicația pentru care nu a existat un edificiu mare proiectat la începuturile carierei lui Aalto 233. Una din realizările emblematice ale sale este biblioteca de la Viipuri despre care se spune că este una dintre puținele clădiri în care Aalto a putut să se exprime liber. Ridicată între 1927-1934
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
numără și ea printre țările nordice pe care acesta le-a vizitat. Primul contact cu Suomi se realizează prin intermediul arhipelagului Åland. Pe lângă frumusețile naturale de care dispune această concentrare de insule, Åland se mai poate lăuda cu cele mai vechi edificii de piatră ale nordului: morminte din perioada vikingilor, biserici, castelul Kastelholm. Singurul oraș din acest arhipelag este Mariehamn, denumit după soția țarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Acesta mai este supranumit și "orașul celor 1000 de tei"266. Este
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
analizei sale, a ajuns, metaforic vorbind, în inima textului. Din acea poziție centrală, întreaga construcție discursivă a lui Hitler, cum vom vedea, dacă alegem să îl urmăm pe Burke în această aventură, se manifestă ca un monument de raționalitate. Acestui edificiu, acestei construcții perfecte, Kenneth Burke îi cercetează toate structurile și colțurile cele mai ascunse, în încercarea sa generoasă de a oferi, oricui alege să îl urmeze în riscantul demers în care s-a angajat, privirea ambivalentă a lui "înăuntru" și
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
însuși sensul acțiunii simbolice umane în interacțiunile sociale. Întorcându-ne la analiza lui Burke a textului Mein Kampf al lui Adolf Hitler, după toate aceste observații, pare momentul potrivit să aruncăm, împreună, o privire, sub îndrumarea strictă a criticului, în edificiul lucrării în inima căreia, cum spuneam, acesta a reușit să pătrundă, deja, la momentul articulării sale a celor observate. Iată "punctele de atracție" pe care ghidul nostru, Kenneth Burke, ni le indică drept "obligatoriu de vizitat" (a must see, în
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
în fața unor "ruine", a unor monumente învechite și lipsite de viață, a căror fostă strălucire ghidul nostru să fie nevoit să o suplinească prin descrieri și explicații, care să redea pietrelor viața de altădată, cu ajutorul poveștilor. Ne aflăm în fața unui edificiu încă viu, încă neatins de uzura istoriei și de vicisitudinile trecerii timpului. Acest monument (funerar!) se află, în stare intactă, în inimile fiecăruia dintre noi, cetățenii "satului global", a căror moștenire simbolică rămâne, printre altele, și holocaustul, a cărui povară
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
văzut, cazul lui Kenneth Burke, în paginile tocmai lecturate, și este și cazul nostru, al celor care dorim să ne raportăm critic la textul deja critic al lui Kenneth Burke. A înțelege sensul dramei criticului retoric înseamnă a intra în edificiul complex al textului său, pentru a putea semnala unui terț "obiectivele obligatoriu de vizitat" în acest periplu. De aceea, lectura noastră amănunțită a paginilor studiului burkean au avut că scop familiarizarea publicului român cu practica de factură dramatică sau dramatistică
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Despre librarii și librăriile vechi din Iași”, scrisă în 1929, unde spune: „Deși nu era de branșă și ținea o tutungerie în strada Cuza Vodă, fosta Golia, peste drum de casa care a fost dărâmată pentru a se construi mărețul edificiu al Băncii Dacia, Zaheu Creangă mai vindea pe lângă produsele monopolului și operele popularului povestitor, ale fratelui său Ion Creangă, cu care semăna admirabil...” După atâta amar care ți-a umplut sufletul, iată că ți-a venit și matale apa la
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
și se afla, la sfârșitul anului 2012, într-un stadiu destul de avansat, indiferent de opiniile pro și contra ale specialiștilor și ziariștilor ori ale „simplului cetățean”. Trebuie știut că și odinioară au fost exprimate rezerve privind oportunitatea realizării unor mari edificii, precum fostul Palat al Poștelor (actualul Muzeu de Istorie). Cu toate acestea ele s au făcut, există și și-au dovedit utilitatea. Așadar, este și rațional, și în spiritul tradiției ca vechea și neîncăpătoarea biserică din Dealul Patriarhiei să „cedeze
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cel Mare). Nu știu în ce măsură profilul arhitectonic al noii Catedrale se va apropia, să zicem, de stilul brâncovenesc sau de stilul Ion Mincu. Plasarea lângă actualul Palat al Parlamentului - simbol al puterii seculare - respectă tradiția, numai că, în percepția comună, edificiul care simbolizează puterea spirituală pare a fi proiectat la concurență cu dimensiunile faraonice ale „Casei poporului” (de fapt, a lui Ceaușescu). În memoria colectivă, imaginea uriașei construcții este în continuare asociată megalomaniei unui dictator insensibil 86 la foamea, frigul și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
monumentale din perioada interbelică). Toate aparțin comunităților regionale din care se compune „neamul”. Și ar mai fi încă ceva foarte important: mântuirea nu se obține la grămadă, la nivel de „neam”, ci la scară individuală. Dacă se dorea ca noul edificiu să fie un monument simbolic al ortodoxiei românești, poate că și-ar fi avut locul mai curând în una din zonele de veche spiritualitate din Moldova, Oltenia sau din Ardeal, și mai puțin în vecinătatea palatului monstruos al lui N.
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și se afla, la sfârșitul anului 2012, într-un stadiu destul de avansat, indiferent de opiniile pro și contra ale specialiștilor și ziariștilor ori ale „simplului cetățean”. Trebuie știut că și odinioară au fost exprimate rezerve privind oportunitatea realizării unor mari edificii, precum fostul Palat al Poștelor (actualul Muzeu de Istorie). Cu toate acestea ele s au făcut, există și și-au dovedit utilitatea. Așadar, este și rațional, și în spiritul tradiției ca vechea și neîncăpătoarea biserică din Dealul Patriarhiei să „cedeze
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cel Mare). Nu știu în ce măsură profilul arhitectonic al noii Catedrale se va apropia, să zicem, de stilul brâncovenesc sau de stilul Ion Mincu. Plasarea lângă actualul Palat al Parlamentului - simbol al puterii seculare - respectă tradiția, numai că, în percepția comună, edificiul care simbolizează puterea spirituală pare a fi proiectat la concurență cu dimensiunile faraonice ale „Casei poporului” (de fapt, a lui Ceaușescu). În memoria colectivă, imaginea uriașei construcții este în continuare asociată megalomaniei unui dictator insensibil 86 la foamea, frigul și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
monumentale din perioada interbelică). Toate aparțin comunităților regionale din care se compune „neamul”. Și ar mai fi încă ceva foarte important: mântuirea nu se obține la grămadă, la nivel de „neam”, ci la scară individuală. Dacă se dorea ca noul edificiu să fie un monument simbolic al ortodoxiei românești, poate că și-ar fi avut locul mai curând în una din zonele de veche spiritualitate din Moldova, Oltenia sau din Ardeal, și mai puțin în vecinătatea palatului monstruos al lui N.
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
î.Hr.), Jocurile Olimpice au intrat în declin: nu mai reprezentau o competiție a frumosului și a armoniei. Împăratul creștin Theodosiu I a interzis Jocurile Olimpice (394), iar ca distrugerea Olympiei să fie totală, Theodosiu al II-lea a dispus arderea și dărâmarea edificiilor. La distrugerea de către om a vestigiilor, s-au adaugat numeroase jafuri (statuia lui Zeus a fost dusă la Constantinopol), furia naturii (cutremure, inundații, alunecări de teren) care, împreună, au așternut liniștea uitării, peste un univers sportiv ce a impresionat Antichitatea
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
vorbim de o clădire istorică aflată ani în șir în deplorabilă paragină ! Cele patru pavilioane ce alcătuiesc „spitalul vechi” au fost ridicate între anii 1893-1957. Astăzi, spectaculoase metamorfoze (mobilierul și dotările făcute, absolut noi, conferă clădirii fericit reconditionată, aspectul unui edificiu excelent consolidat) fac ca toate cele patru secții - Oncologie, Pneumologie, Boli infecțioase și Dermato-Venerice - să arate impecabil („arătau dezastruos, ...erau o imagine dezolantă”, V. Rîmbu). În cuvântul său bogat, uneori și pitoresc managerul Spitalului Județean, ec. Vasile Rîmbu a prezentat
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
universului său problematic și a ridicat imperativul unor noi soluționări, menite să reconfere demnitate supremei îndeletniciri spirituale și să recâștige domenii de exercitare teoretică (țintind astfel o reinvestire a funcției sale de păstor al tuturor temeiurilor). Totuși, fără a ignora edificiul conceptual clădit în jurul structurilor fundamentale ale Dasein-ului, filosofia contemporană a tentat recuperarea și revalorizarea sensului clasic al conștiinței prin restituirea teritoriului ei legitim, adică prin delimitare riguroasă de instanțierile spontaneității conștiente și prin indicarea dimensiunii ei sociale. Astfel, în descendența
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]