5,147 matches
-
temple în Italia (Pompei), Franța, Spania, Pannonia, Germania, Arabia, Asia Minor, Portugalia, Irlanda și Anglia. Vom aduce în discuție un nou nume: Iulian Apostatul, al cărui unchi era împăratul Constantin, și care a crescut la curtea regală din Constantinopole, fiind educat în religia creștină, pe care Constantin o îmbrățișase. Nefiind atras de doctrina creștină, s-a arătat interesat de vechile culte politeiste, păgâne. Când a devenit împăratul Imperiului Roman, a început să-și pună planul ambițios în practică: acela de a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
echivalând cu ofensa de les majèste. De asemenea, similitudinea dintre simbolurile și semnificația legendei și a cultului lui Isis și simbolistica adoptată ulterior de Ludovic al XIV-lea poate avea o conotație psihologică-romantică. Copilul Dieu Donne a fost crescut și educat înconjurat de o atitudine mistică, fiind privit ca un miracol al divinității. Devenit rege la vârsta de cinci ani percepția sa despre propria persoană și cei din jur este evidențiată de motto-ul ales ulterior: Nec Pluribus Impar. Nimeni nu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și imobiliare și servitorii. Urmând această ordine, familia era privită ca fiind piatra de temelie a societății, iar capul familiei era reprezentarea la scară mică a conceptului de rege pentru stat și a lui Dumnezeu pentru întreg universul. Femeile erau educate că singura lor bogăție spirituală și socială era castitatea de care puteau da dovadă. Fetele și femeile aveau obligația să tacă în public și să se supună necondiționat ordinelor taților și soților. Văduvele, în funcție de statutul social, puteau să-și administreze
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în viața capitalei (P.P.Carp și D.A.Sturdza îi erau cumnați), doctorul Ion Cantacuzino ar fi putut să-și găsească un loc comod în învățământul universitar bucureștean, dar aceasta ar fi fost scandalos, cum însuși apreciază. A fost crescut și educat în spiritul muncii, al pasiunii și dăruirii. Pasiunea pentru cercetările începute la Institutul „Pasteur” din Paris a fost motivul pentru care a părăsit orașul Iași și locuința sa din strada Golia. Cum spuneam în altă parte, Iașul a fost în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
iar imitarea acestora se va realiza după criteriul sexului. Comportamentele consumatorului se diferențiază În funcție de statutul socioeconomic și de apartenența la diferite segmente de populație. G. P. Moschis și alții (1977) afirmă că părinții din familii sărace se străduiesc să Își educe copiii În așa fel să respecte normele de consum care funcționează În clasa lor socială, de exemplu, să nu cumpere produse de lux. Un aspect aparent paradoxal cu privire la comportamentul de consum este surprins de către D. A. Statt (1997). Autorul delimitează, În funcție de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a cazurilor există o bază genetică. De exemplu, În ceea ce privește etiologia schizofreniei, Heston (1966, p. 233) a studiat 47 de adulți născuți din mame schizofrene și separați de acestea la trei zile după naștere. În copilărie, ei au fost crescuți și educați În medii variate, dar nu de către familia propriei mamei. În momentul studiului vârsta lor medie era de 36 de ani. Heston i-a comparat cu subiecți de control crescuți În circumstanțe asemănătoare, dar ale căror mame nu era schizofrene. Printre
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ideologic, neamestecându-se în modalitățile de creație, de atunci Stalin însuși le „explică” fără drept de apel și cum să creeze. Opera cinematografică trebuie să realizeze o reprezentare corectă și concretă istoric a realității în dezvoltarea ei revoluționară, care să educe masele în chip socialist. Subiectele sunt limitate drastic de o temă unică obligatorie : glorificarea eroismului în luptă și muncă al omului nou sovietic în beneficiul statului socialist. Filmul trebuie să îndeplinească patru cerințe : ideinost, angajarea în susținerea unei idei sau
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
importantă, arta cu cel mai pronunțat caracter de masă. Tovarășul Stalin spune că „în mîinile Puterii Sovietice cinematograful reprezintă o forță uriașă, de neprețuit. Avînd posibilități excepționale de înrîurire spirituală a maselor, cinematograful ajută clasa muncitoare și partidul ei să educe pe oamenii muncii în spiritul socialismului”. [...] Filmele sovietice aduc în mase lumina mărețelor idei ale lui Lenin și Stalin. Dincolo de hotarele patriei noastre, ele ajută pe oamenii muncii din întreaga lume să afle adevărul despre Țara Socialismului, încheagă forțele luptătorilor
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
citit părerea de rău pentru destăinuirea făcută unui tânăr, evident nedemn de ea. Cu toate acestea, în răspunsul domniei sale nu am simțit nici urmă de infatuare sau dorință de a mă epata: " Dacă m-am temut? Noi așa am fost educați: dacă trebuie să mori pentru Transilvania, mori". Departe de mine să susțin că în Ungaria toată lumea, fără excepție, ar fi avut asemenea sentimente față de Transilvania, dar că el le avea este neîndoios. Kozma Miklós, președintele Radioului și Agenției de Știri
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
performanțe școlare, să ne intereseze nivelele de inteligență pe care acestea se construiesc, chestiune ce ține de psihologia diferențială și psihodiagnostic. La rîndul lor, disciplinele psihosociologice cercetează mai cu seamă condițiile interpersonale ale educației, de la la relația dintre educator și educat pînă la structura și dinamica grupurilor centrate pe sarcini educative. Din punctul de vedere al acestor discipline, clasele școlare și alte colectivități educative sînt definite - și deci abordabile ca „microgrupuri” sociale, centrate pe o anumită sarcină. Disciplinele sociologice explorează vastul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
educație, utilizînd drept criterii sursele de informații la care se face apel și tematica studiilor: bibliografii de factură istorică (istoria gîndirii pedagogice într-un domeniu sau într-o arie de interes), istoria generală a educației și a învățămîntului, istoria legislației educa ționale, biografii istorice ale unor mari personalități care au influențat reflecția și practica educațională, devenirea istorică a unor concepte pedagogice fundamentale (de exemplu, finalități, curriculum, evaluare etc.), abordarea istorică a unor instituții educaționale, istoria reformelor educaționale, critici ale unor evoluții
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
acesteia este primordial, pentru că oferă bazele credinței creștine și formează individul pentru comunitate. Așadar, familia este cea care transmite obiceiurile religioase „cântecele, dragostea pentru citit, rugăciunea împreună, se capătă idealurile estetice: dragostea pentru icoană, pentru slujbele frumoase, pentru folclor. Familia educă tânăra generație în spiritul idealurilor morale, îi familiarizează pe copii cu principiile slujirii Domnului prin exemplul său, utilizând un sistem de interdicții și îngăduințe, care formează reprezentările despre normele morale: respectul pentru vârstnici, grija pentru cei tineri, ajutorul reciproc, cinstea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de un al doilea val de revers, în perioada 1958-1975); al treilea a început în 1974 în Portugalia, ajungând în 1990, o dată cu organizarea primelor alegeri libere, și în România. Dar pentru a se susține, democrația modernă are nevoie de cetățeni educați din punct de vedere politic. Dacă vorbim despre marea masă a cetățenilor, (in)formarea politică se realizează într o măsură covârșitoare prin intermediul mass media. În consecință, democrația este în strânsă legătură cu mass-media. Mai exact, democrația nu poate exista fără
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
profesorul și scriitorul Vasile Fetescu propune simplul fapt de a nu uita că ești om, că fiecare dintre ceilalți este om: valoare supremă. Și cum ar putea omul realiza, în fericită regăsire cu sine, acordul? Pe de o parte, grijind, educând bine copiii, și, pe de altă parte, făcând apel la memorie, care se originează - cu calde și proteice reflexe mitice - în propria copilărie (Fer. Augustin). Discret și nobil însoțitor pe cărările scrisului său, autorul apelează la semitonurile sugestiei, punctează într-
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
legi ale armoniei. Lucrarea face parte din grupul celor donate de autor Pinacotecii din Iași în 1907. Privită fără rezerve și idei preconcepute, această natură moartă, prin simplitatea ei, pare a ilustra o rugă șoptită a pictorului care, crescut și educat cu frica lui Dumnezeu, cunoscător al tainelor și canoanelor bisericești, într-o sâmbătă sau un ajun de sărbătoare, o face pentru a împlini un canon pe care și l-a impus spovedindu-se, ca apoi să primească cu sufletul împăcat
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
experienței cu largă deschidere către nou, pe care și profesorii îndrumători se străduie să le insufle la rîndul lor. „Dumnezeu ne a dat și harul de a ne revela, de a ne comunica experiența acelei realități care explică totul...A educa înseamnă a propune un răspuns la o întrebare pe care o trăiești”(Luigi Giussani). Profesorii de la „Băncilă”, nu doar cei de la arte, dobîndesc sau își amplifică prin contagiune o aură artistică; dezinvoltura aparentă a actului didactic se contopește în truda
PUNCTUL “G” DIN OGRADA LU' BÃNCILÃ LA PA$ SPR€ (PRIN) IOROPA. In: Apogeul by Ovidiu Ciumașu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1814]
-
adult. El trebuie să convertească spiritul tradiției în factor critic, în fața oricărei provocări, întîlnire nouă sau ambianță. O rațiune este critică dacă devine capabilă „să apere sau să se apere în fața noutății”( nota Luigi Giussani în volumul Curajul de a educa), soluția adoptată, a ceea ce este bun și drept, a ceea ce este adecvat, fiind direct proporțională cu claritatea rațiunii. Sintetizat, este bunul simț care trebuie să ne fie ghid în viața care ne va scoate în față noi provocări.Creativitatea fiecăruia
PUNCTUL “G” DIN OGRADA LU' BÃNCILÃ LA PA$ SPR€ (PRIN) IOROPA. In: Apogeul by Ovidiu Ciumașu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1814]
-
instalații si să efectueze operații de laborator ; - elevii pot executa anumite lucrări cu aplicații practice; - lucrările de laborator au o influență educativă , deoarece cultivă la elevi sentimentul de responsabilitate personală pentru lucrarea pe care o au de efectuat și îi educă în spiritul muncii; ei dobândesc deprinderi de muncă în colectiv, de a fi disciplinați, de a nu risipi reactivii, de a nu strica aparatele și instalațiile de lucru; - ajută elevii să-și însușească metodele științifice de cercetare; - dezvoltă spiritul de
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
personalitate, cu siguranță că aceasta nu poate fi Înlocuită nici de manualele performante, nici de instrucțiuni, nici de Îndrumătoare. Adevărata personalitate sau mai bine zis - individualitatea se formează În timp prin voință și perseverență. Așadar, Înainte de a dori să-i educăm sau să-i ajutăm pe alții, este preferabil să ne educăm pe noi Înșine. Este vorba de acea educație intelectuală, profesională, dar mai ales de acea educație spirituală interioară, asupra modului nostru de a fi, de a gândi, de a
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
manualele performante, nici de instrucțiuni, nici de Îndrumătoare. Adevărata personalitate sau mai bine zis - individualitatea se formează În timp prin voință și perseverență. Așadar, Înainte de a dori să-i educăm sau să-i ajutăm pe alții, este preferabil să ne educăm pe noi Înșine. Este vorba de acea educație intelectuală, profesională, dar mai ales de acea educație spirituală interioară, asupra modului nostru de a fi, de a gândi, de a simți, de a reacționa, de a ne prezenta În fața altora cât
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Immanuel Kant, „Tratatul de pedagogie”) În concepția marelui filozof german Immanuel Kant, educația este una dintre cele mai mărețe invenții ale geniului uman, ascunzând În sine marele secret al perfecțiunii umane. Omul este În concepția luisingura ființă care poate fi educată. „Copilul este, prin excelență, un animal educandum, o ființă care cheamă educația” (Lageveld), care posedă capacitatea de a fi receptivă la influențele educative ale mediului realizând acumulări progresive concretizate În structuri de personalitate. Concepția despre om și educație a evoluat
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Îndeplinite mai multe sarcini ortofonice: 1. Formarea și exersarea respiratiei verbale Abilitatea de a doza actul respirator se realizează În mod automat.Copiii cu deficiențe de auz nu reușesc această abilitate, fac pauze, li se termină aerul.Acest aspect trebuie educat prin inspirație puternică și expirație lungă sau cu Întreruperi. Această activitate respiratorie trebuie susținută de profesorul logoped și ceilalți profesori care predau la clasa respectivă. 2. Exersarea organelor ce participă În fonație și pregătirea lor pentru emiterea sunetelor În acest
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de genul Poate ar trebui să Încerci și alte metode, de exemplu, să comunici mai mult cu el. și nu una care să exprime, În modul cel mai direct și transparent, indignarea acestuia, de exemplu Habar nu ai să-Ți educi copilul! / Ești un părinte incompetent ... percepția sa asupra raporturilor reciproce dintre el și interlocutor, În funcție de care el poate dori să ascundă anumite scopuri, interese pe care le urmărește. Acestea sunt mascate lingvistic, dar pot fi vehiculate, inconștient, de eventuale semne
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
element al contextului În funcție de care contextul este mai mult sau mai puțin folosit. Persoanele introvertite folosesc de regulă un stil mai formal În timp ce extrovertiții unul contextualizat 4. Nivelul educației este ultima variabilă menționată de autori. Cu cât locutorul este mai educat, cu atât are un vocabular mai dezvoltat, Își exprimă cu mai mare exactitate ideile, cu alte cuvinte, adoptă un stil mai puțin contextual. Dar, atunci cînd situația de comunicare o cere, el poate adopta cu ușurință un stil mai puțin
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de dragoste față de limbă națională" <footnote Avram. Mioara, "Probleme ale exprimării corecte". Editură Academiei R.S.R., București, 1987, p. 20 footnote>. În timpul școlarității nu poate fi asimilată întreaga bogăție de cunoștințe, tezaurul culturii și civilizației universale. În schimb,elevul poate fi educat cum să învețe. În această perioadă pot fi puse bazele formării omului nou, avid de cunoaștere, capabil de autoinstruire. b) Gramatică dispune de bogate valente formative. Specificul activității constă în faptul că ea reprezintă o tensiune, o încordare, o mobilizare
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]