4,153 matches
-
zu Nicola mit deutschem Akzent): Nicola, c'é tua madre al telefono. Nicola: Auéé mă! Tutt'appost'? Beh, was macht ihr Weihnachten? Concetta: Cos'è? Chi è? Che vuoi? Mooo, Elenă, vieni qua a Mamma, pârli tu, ch'è megghiè! Elenă (kommt und nimmt den Hörer): Nicola! Ich wollte wissen, wie wir Weihnachten organisieren sollen. Nicola: Was haltet ihr davon, für die Feste hierher zu kommen? Elenă: Ok, aber ich möchte Papà fragen... warte, ich rufe ihn eben. (Nicola schickt Karin
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
è? Che vuoi? Mooo, Elenă, vieni qua a Mamma, pârli tu, ch'è megghiè! Elenă (kommt und nimmt den Hörer): Nicola! Ich wollte wissen, wie wir Weihnachten organisieren sollen. Nicola: Was haltet ihr davon, für die Feste hierher zu kommen? Elenă: Ok, aber ich möchte Papà fragen... warte, ich rufe ihn eben. (Nicola schickt Karin mit einer harschen Geste weg. Er möchte allein mit seiner Familie sprechen) Karin, (zu sich selbst): Oh, diese Männer! (Gleichzeitig în Italien) Mario: Mè, ndenevuescì ! Elenă
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
allein mit seiner Familie sprechen) Karin, (zu sich selbst): Oh, diese Männer! (Gleichzeitig în Italien) Mario: Mè, ndenevuescì ! Elenă: Chiammind'accus, ammemooo?! Mario (ist jetzt am Telefon): Gut, wir sehen uns also bald. (Er versichert sich mit einem Blick, dass Elenă außer Hörweite ist) ...sag' mal, wer war das vorher am Telefon? Nicola: Was geht dich das an? Mario: Hey, jetzt tu' nicht șo, wie ein Heiliger!!! Nicola: Ich kann dir sagen (begleitet von einer anerkennenden Geste) Sară ist meine neue
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
Abend, desto schöner die Gäste. (seine Frâu Concetta sieht ihn strafend von der Seite an) Karin (zu allen): Beeilt euch, es ist kalt hier draußen. (zu Elenă):...gut siehst du aus. Du hast dich seit unserer Hochzeit überhaupt nicht verändert. Elenă: Hallo Karin, komm', lass uns‚ reingehen, meine Schwiegermutter hat hausgemachte "Orecchiette" mitgebracht, die müssen lange kochen. (Sie schiebt Assunta voran, die u.a. eine Tüte Orecchiette în der Hand hält) Assunta: Guten Abend, Ich bin Assunta, erinnerst du dich an
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
im Traum gewünscht. Assunta: Keine Ursache. Șo, jetzt aber schnell ins Haus. 3. Akt Das Weihnachtsessen Alle setzen sich nach und nach an den gedeckten Tisch Mario: Das hier ist mein Platz. Hier sind wir în Deutschland, hier trinken alle! Elenă: Um Gottes Willen, gebt Mario bloß nichts zu trinken, sonst "verkindscht" der wieder total. Karin: Genau, Mario, du machst es richtig. Setzt euch doch bitte. Das Essen ist gleich fertig. Nicola: Heute gibt es: Tofu-Bällchen mit Soia-Nudeln. Maicol: Igitt! Gibt
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
bloß nichts zu trinken, sonst "verkindscht" der wieder total. Karin: Genau, Mario, du machst es richtig. Setzt euch doch bitte. Das Essen ist gleich fertig. Nicola: Heute gibt es: Tofu-Bällchen mit Soia-Nudeln. Maicol: Igitt! Gibt's nichts Anständiges zu essen? Elenă: Maicol, șei still. Es wird gegessen, was auf den Tisch kommt. Ursula: Ach, lass ihn doch. Er hat ja recht. Wenigstens heute hätte meine Tochter 'was gescheites kochen können. Concetta: Mischen Sie sich doch bitte nicht în die Erziehung meiner
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
Abend und du bleibst hier! Karin: Ach lass sie doch gehen. Sară: Ich kann ja mit ihr gehen Nicola: Na gut, dann komm' ich auch mit. Karin (mit kreischender Stimme): Wie bitte?! Hier bleibst du und spülst nach dem Essen. Elenă: Was erlaubst du dir???? Wie behandelst du meinen Bruder??? Alle Kinder (im Chor): Wir wollen unsere Geschenke!!!! Es entsteht eine tumultartige Situation, die ganz und gar nicht în die deutsche Vorstellung vom besinnlichen Weihnachtsfest passt. Da erscheint eine Figur aus
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
a nu favoriza recrutările sovietice. Dar efectele perverse n-au întârziat să apară. S-au degradat, mai întâi, capacitățile administrative locale, ceea ce a dus la sărăcirea populației, observă Watts. Măsura s-a luat în 1972, responsabilă cu "rotirea cadrelor" devenind Elena Ceaușescu. Aceasta a mai fost ținută în frâu doar câțiva ani de către Ion Gheorghe Maurer (retras din viața publică în 1974, în urma unor mașinațiuni) și de către Emil Bodnăraș, care însă a murit în 1976. Selecția cadrelor a devenit capriciu al
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
agenta sovietică și adjunctă a șefului secției externe, Ghizela Wass, sau Ana Toma și Tatiana Bulan, ambele măritate cu ofițeri GRU, care au condus Poliția Politică și Academia Militară în perioada stalinistă."296 Pacepa însuși a fost un apropiat al Elenei Ceaușescu, în jurul căreia s-au adunat și culturnicii internaționaliști în frunte cu Gogu Rădulescu, Z. Ornea et comp. În pofida mașinațiunilor sovietice, România continua să aibă prioritate în relațiile cu Statele Unite, în anii '70, de la administrațiile Kennedy și Johnson până la cea a
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
barometru" basarabean al conștiinței naționale după Eminescu și Stere Paul Goma, o va resimți din plin, în cea mai pură autenticitate eminesciană. Nu întâmplător Paul Goma va fi dat pe mâna lui Nicolae Pleșiță (un apropiat al "magnificilor" și al Elenei Ceaușescu), pentru "domesticire". Altfel spus, Ceaușescu își distrugea, orb, independența națională din interior: ca în legenda Meșterului Manole, ceea ce ridica, cu multă trudă și primejdie, ziua, noaptea dărâma. Și asta fiindcă n-a înțeles niciodată grozăvia antitezei monstruoase dintre comunism
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
pp. VII-XXIII. Berejan 2002/2005 = Silviu Berejan, B.P. Hașdeu precursor al ideilor saussuriene în spațiul lingvistic românesc [2002], comunicare reprodusa în vol. Academicianul Silviu Berejan: Biobibliografie [secțiunea Studii inedite ale Acad. S. Berejan din ultimii ani] (alcătuitori: Maria Fotescu și Elenă Scurtu; redactor coordonator: Gheorghe Popa; redactor responsabil: Elenă Harconița), Universitatea de Stat "Al. Russo" din Bălti, CEUSM, 2005, pp. 179-191. Brâncuș (ed.) 1972 = B.P. Hașdeu [interpretat de: Lazăr Șăineanu, N.I. Apostolescu et alii], Antologie stabilită și îngrijita de Grigore Brâncuș
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Hașdeu precursor al ideilor saussuriene în spațiul lingvistic românesc [2002], comunicare reprodusa în vol. Academicianul Silviu Berejan: Biobibliografie [secțiunea Studii inedite ale Acad. S. Berejan din ultimii ani] (alcătuitori: Maria Fotescu și Elenă Scurtu; redactor coordonator: Gheorghe Popa; redactor responsabil: Elenă Harconița), Universitatea de Stat "Al. Russo" din Bălti, CEUSM, 2005, pp. 179-191. Brâncuș (ed.) 1972 = B.P. Hașdeu [interpretat de: Lazăr Șăineanu, N.I. Apostolescu et alii], Antologie stabilită și îngrijita de Grigore Brâncuș, Editura Eminescu, București, 1972. Brâncuș 1988 = Grigore Brâncuș
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
R.G. Collingwood, The Idea of Nature, Oxford University Press, London Oxford New York, 1960. Collingwood 1946/1956 = R.G. Collingwood, The Idea of History [1946], Oxford University Press, London Oxford New York, 1956. Coseriu 1951/1999 = Eugenio Coseriu, Introducere în lingvistică, Traducere de Elenă Ardeleanu și Eugenia Bojoga, Cuvânt înainte de Mircea Borcilă, Ediția a II-a, Editura Echinox, Cluj, 1999. Coseriu 1954/1967 = Eugenio Coseriu, Forma y sustancia en los sonidos del lenguaje [1954], în Eugenio Coseriu, Teoría del lenguaje y lingüística general. Cinco
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
MUREȘANU IONESCU Consiliul științific: RAMONA BORDEI-BOCA, Université de Bourgogne, Dijon; PATRICE BRASSEUR, Université d'Avignon; ANNE-MARIE CALLET-BIANCO, Université d'Angers; DANIEL FONDANÈCHE, Université Paris 7; JEAN-MARIE KLINKENBERG, Université de Liège; JEAN-PIERRE LONGRE, Université Lyon 3; JACQUES MOESCHLER, Université de Genève; ELENA PRUS, Université Libre Internationale de Moldavie, Chișinău; JOSE-MARIA QUEIROS, Centre Culturel Français de Iași; GUILLAUME ROBERT; ALAIN VUILLEMIN, Université d'Artois. G. Le Cler, La MoldoValachie, ce qu'elle a été, ce qu'elle est, ce qu'elle pourrait être
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
comunitatea locală: · îndrumare promoții terminale în unitatea noastră în calitate de profesor diriginte: - clasa a VIII-a, anul absolvirii:2004 - clasa a XII-a, anul absolvirii:1987 , 1991 , 1995, 1999 - îndrumare elevi la faza județeană și națională a concursurilor (olimpiadelor școlare):.Baiceanu Elenă - mențiune județ , Pitirut Ana premiul III - județ , Szasz Bianca - mențiune județ , Bulai Larisa - mențiune județ Domiciliul actual: Pașcani Numele și prenumele: Roșu M. Oana Dată și locul nașterii: 27. 01. 1985 Starea civilă: necăsătorita Studii: Facultatea de Litere din cadrul Universității
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
cu totul alt ton, rar aici, P. Dulfu, poet satiric, amestecă în lecții de estetică hazul anecdotelor sale și al aventurilor eroului popular Păcală. Duțescu-Duțu preamărește frumusețea și iubirea pentru țara sa în Crâng și luncă. Să mai semnalăm poeziile Elenei Farago, Hildebrand Frollo, Gane (Păcate mărturisite, Spice) și Al. Gherghel. Și iată-l pe Goga. Octavian Goga, născut în 1891, este cel mai recent dintre poeții prețuiți. Român din Transilvania, el este poetul național al compatrioților săi care trăiesc în
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
, Petru (23.XI.1905, Iași - 27.XI.1970, București), eseist, estetician, critic literar și traducător. Era cel de-al treilea copil al Elenei Comarnescu (n. Cernătescu), institutoare, și al lui Petru Comarnescu, funcționar; familia mamei se înrudea cu cea a mitropolitului cărturar Veniamin Costache. Face școala primară (1912-1916) și liceul la Iași (1916-1919, Liceul Național) și la București (1919-1924, Colegiul Național „Sf. Sava
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
care creau de multe ori biografii. Este posibil ca pentru acest ultim fel, una din inspirații să provină și din prezentarea succesiv periodică a scenelor mitologice ori, din reliefurile biografice de pe sarcofagele imperiale. Icoana este rezultatul unei sinteze a culturilor: elenă, romană și creștină. Din secolul al VIII‑lea până la mijlocul secolului al IX‑lea, istoria bizantină este întunecată de criza iconoclastă, criză care a dus la distrugerea multor icoane. Un rol deosebit în istoria icoanei l‑a avut ultimul Conciliu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
ultimele clipe ale vieții. Medalioane ale profesorului Alexandru Climescu au fost prezentate în cărțile: Personalități ieșene vol. VI - OMAGIU de Ionel Maftei, Inspectoratul pentru Cultura al județului Iași, 1996, pp.122-124 ; O istorie a culturii ieșene în date, 1400-2000 de Elenă Leonte & Ionel Maftei, Editura Princeps, p. 376 ; Amintiri din Bibliotecă Seminarului Matematic din Iași de Dan I. Papuc, Editura Mirton - Timișoara, 2010, pp.66-67. Profesorul Dan Papuc, în calitate de fost student al lui Alexandru Climescu dar și în continuarea vieții universitare
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
doctorat ale unor ingineri. Medalioane ale lui Ștefaniei Ruscior au fost publicate în cărțile: PERSONALITĂȚI IEȘENE vol. VI - OMAGIU de Ionel Maftei, Inspectoratul pentru Cultura al județului Iași, 1996, pp.280-281 ; O ISTORIE A CULTURII IEȘENE ÎN DATE, 1400-2000 de Elenă Leonte & Ionel Maftei, Editura Princeps, pp. 417-418. S-a pensionat în anul 1979, la vârsta de 60 de ani, după o rodnica activitate didactica și științifică de 37 de ani. Profesor univ. Dr. Ing. Ștefania Ruscior a decedat la 3
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
București 1981, p.107. Medalioane ale lui Viorel Murgescu au fost publicate în cărțile: PERSONALITĂȚI IEȘENE vol. VI - OMAGIU de Ionel Maftei, Inspectoratul pentru Cultura al județului Iași, 1996, pp.230-231 ; O ISTORIE A CULTURII IEȘENE ÎN DATE, 1400-2000 de Elenă Leonte & Ionel Maftei, Editura Princeps, pp. 468-469 ; AMINTIRI DIN BIBLIOTECĂ SEMINARULUI MATEMATIC DIN IAȘI de Dan I. Papuc, Editura Mirton - Timișoara, 2010, pp.75-77. Viorel Murgescu a păstrat toată viața o profundă recunoștință foștilor săi profesori, iar pentru profesorul sau
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
umeri și pe spate. Găitanele brodate și nasturii de aur completează funcțional ornamentele mantiei. Aș putea continua. Cu înfățișarea Doamnei Marica de la Mănăstirea Brâncoveni, unde, peste haina albă, poartă o mantie de brocart de aur, cu margini negre, cu chipurile Elenei Rareș de la Mănăstirea Moldovița cu straie bizantine împodobite cu nestemate, ale Chiajnei zugrăvit la Snagov ori al Doamnei Stanca de la Mănăstirea Căluia, unde, soția lui Mihai Viteazul poartă un caftan cu mâneci lungi tivite cu cacom. Aș putea evoca și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mănăstirii din Urșani - 1804, Pomelnicul bisericii din Sâmnicu de Jos -1814, Pomelnicul Mănăstirii țânțăreni - Dolj - 1816, Pomelnicul bisericii din Proeni - Vâlcea). Vezi Dicționarul Literaturii române de la origini până la 1900, București, Editura Academiei R. S. România, 1979, p. 213. 58. Vezi Elena Sintu, Pomelnicul de la Bisericani, în „Romanoslavica”, XIV, București, 1967, p. 437, 411 și urm. 59. Vezi Nicolae Iorga, Inscripții ..., vol. II, p. 291. 60. Vezi Aurelian Sucerdoțeanu, Pomelnicul mănăstirii Iezerul, în „Mitropolia Olteniei”, XIV, 1962, nr. 7-9, p. 202; Idem
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nepotul lui Radu voievod, și l-a pus pe mormântul întru sfințenie răposatei sale mame, Maria, doamna lui Ștefan voievod, în anul 7021 [1513], ianuarie 30”578. Alături de soțul ei, Petru Rareș, la Probota (Mănăstirea Probota Nouă), a fost înmormântată Elena Ecaterina Brancovici („Doamna lui Petru Voevod, fiica lui Despot țarul”; lespedea funerară, care are un chenar excizat, alcătuit din inscripție, afișează un câmp central plin de flori desprinse parcă dintr-un brocart 579), ucisă poate din ordinul unui Alexandru Lăpușneanu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
își pregătise și ea locul de veci în biserica din Mărginenii Prahovei: „care gropniță au fost zidită de dânsa încă mai denainte vréme”) sau lăsându-i pe descendenți să se ocupe de îndatoririle funerare (inscripția de pe lespedea de mormânt a Elenei Ecaterina Rareș proclamă o glorie consolidată prin noblețea ascendenței paterne: (trad.) „Această groapă este a roabei lui Dumnezeu Elena, Doamna lui Petru voievod, fiica lui Ioan Despot țarul, care s-a strămutat la aceste lăcașuri și la veșnicele lăcașuri ...”583
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]