4,879 matches
-
și alt fenomen cu Ioanide. Absorbit în ocupațiile lui, n-o văzuse pe Pica decât fragmentar, nu asistase la creșterea ei zilnică, morală și fizică. Goluri mari existau în amintirea sa. Astfel, nu receptase suficient trecerea Pichii de la faza de elevă de școală la aceea de domnișoară. Fetița în uniformă nu se racorda bine cu Pica mândră și voluntară în sentimentele ei din ultima vreme. Erau două ființe deosebite. Ioanide amânase mereu colocviul strâns cu Pica, și acum, când ar fi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dobândirea armelor nucleare (Hughes, 1996b; Jung-Hoon și Moon, 2002). Această atitudine zădărnicește încercările SUA de a orchestra sancțiuni împotriva Coreei de Nord, cu scopul de a reduce posibilitatea proliferării nucleare în regiune (Yahuda, 1996a, p. 251). În 1995, violarea unei eleve japoneze de câțiva soldați americani staționați la principala bază militară americană de pe insula Okinawa a generat un val de resentimente locale. În plus, la sfârșitul anilor 1990, Japonia devenise preocupată că relația tot mai strânsă între SUA și China avea
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
fond pentru crearea unui institut de fete cărora - zice testamentul - li se va da învățătura și creșterea ce se cuvine unor mame de familie fără pretenții și fără lux. Escedentul eventual al averei se va capitaliza și va constitui pentru elevele acelui institut un fond de zestri, cari însă nu vor putea fi nici mai mari nici mai mici decât de două sute de galbeni. D-nii Ioan Cîmpineanu și Ioan Calinder sunt numiți prin testament administratorii bunurilor lui Otetelișanu. Ei vor avea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
1877] ["SERATA MUZICALĂ CARE VINERI... Serata muzicală care vineri a avut loc în institutul normal de domnișoare al d-nei Emilia Humpel a ieșit foarte bine. Înaintea unui auditoriu numeros și ales, compus în mare parte din părinți și rude ale elevelor, acestea au executat piesele programei c-o îndemînare și c-un tact vrednice de mirare pentru vârsta copilelor. Mai amintim că d-șoara Hesshaimer, profesoară în institut, care împreună cu d. Humpel au condus producțiile elevelor, a binevoit și singură a dilecta
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
parte din părinți și rude ale elevelor, acestea au executat piesele programei c-o îndemînare și c-un tact vrednice de mirare pentru vârsta copilelor. Mai amintim că d-șoara Hesshaimer, profesoară în institut, care împreună cu d. Humpel au condus producțiile elevelor, a binevoit și singură a dilecta auditorul cu executarea măiastră a "Capriciului asupra unor motive romînești" de Raff. [20 martie 1877] {EminescuOpIX 347} LICEUL DIN SUCEAVA ["ÎNTR-O CORESPONDENȚĂ... "] Într-o corespondență din Cernăuți, reprodusă după "Timpul", cetitorii noștri au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
asupra întregei sale vieți sufletești. Ieri la 4 ore dup-amiazi au început în biserica Dancu prohodul, care, după rânduiala îngropăciunii preoților, e foarte lung și a durat până la 6 1/4. Totuși o mulțime de lume, vechii elevi și eleve ale răposatului, studenți și amploiați împleau biserica și ograda. În fine pe la 6 1/2 cortegiul l-au condus de la locuința cea pământească la locuința cea vecinică, în cimitirul Eternității. Domnul îndurărilor să-i îngăduie intrarea în corturile celor drepți
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și desigur va veni timpul în care meritele d-sale pentru cultura muzicei în mijlocul societății noastre vor fi îndeobște recunoscute. Cu privire la bucăți, ele se ieu din autorii cei mai celebri. Cu privire la executare am admirat totdeauna preciziunea și fineța cu care elevele mai înaintate în instrucția muzicală s-au distins în esecutările lor. De toate au cântat la piano vreo treizeci de eleve, dintre cari merită o deosebită mențiune d-șoarele: Matilda Blancfort, M. Hesshaimer, M. Panaitescu, Alex. Cernat, E. Corjăscu, A. Haret
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
bucăți, ele se ieu din autorii cei mai celebri. Cu privire la executare am admirat totdeauna preciziunea și fineța cu care elevele mai înaintate în instrucția muzicală s-au distins în esecutările lor. De toate au cântat la piano vreo treizeci de eleve, dintre cari merită o deosebită mențiune d-șoarele: Matilda Blancfort, M. Hesshaimer, M. Panaitescu, Alex. Cernat, E. Corjăscu, A. Haret, O. Brăescu, Ecat. Panaitescu și V. Blancfort. În [fine trebuie să pomenim și de un cor, compus din vreo 23 de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dintre cari merită o deosebită mențiune d-șoarele: Matilda Blancfort, M. Hesshaimer, M. Panaitescu, Alex. Cernat, E. Corjăscu, A. Haret, O. Brăescu, Ecat. Panaitescu și V. Blancfort. În [fine trebuie să pomenim și de un cor, compus din vreo 23 de eleve, cari au executat cu mult efect imnul național rusesc. [24 iunie 1877] DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI ["SUB DATA DE 3 IULIE... Sub data de 3 iulie au sosit din Constantinopole telegrame cari anunță numai victorii de ale turcilor. Astfel comandantul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ateli [er ]ile lor și vor fi totdeodată și maistri la școală. Acuma d. Pastia au înștiințat "reuniunea femeilor romîne" că e dispus a trimite și pe-o absolventă a școalei profesionale de fete, pentru a se perfecționa în croitorie. Eleva va primi o bursă de 2000 l. n. pe an și 300 l. n. pentru cheltuielele de călătorie. Fapta se laudă de sine și merită de a fi imitată. [6 iulie 1877] ["ÎNSĂMNĂTATEA CRIZEI DIN CONSTANTINOPOLE... Însămnătatea crizei din Constantinopole
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fi luat, după cum ei susțin, cinci tunuri. [5 august 1877] MALTRATARE ["AFLĂM CU PĂRERE DE RĂU... "] Aflăm cu părere de rău că d-na directriță a institutului Gregorian (de maternitate ) din cauze necunoscute ar fi fost maltratată de una din elevele acelui institut, tocmai în momentul în care d-na directriță asista pe o pacientă. Ne-am obicinuit a vedea că asemenea neorânduieli în școli nu provin totdeauna dintr-un spirit latent de {EminescuOpIX 412} nesupunere (cetitorii își vor aduce aminte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de luptă împotriva violenței", în Anglia este promulgată obligația de a pune în practică programe de luptă împotriva hărțuirii în toate școlile, în Japonia, combaterea școlară a fenomenului ijime este în centrul dezbaterii, care se dramatizează după uciderea unei tinere eleve de către o alta, iar în India pedepsele corporale țin prima pagină a ziarelor (de exemplu, The Hindu din 17 iunie 2003). Scrieți pur și simplu violence in school în motorul de căutare și veți obține douăzeci de milioane șapte sute de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
opinia publică. Prima, din 1997, este atroce: un adolescent de 14 ani a decapitat un elev de 11 ani și i-a expus capul la intrarea școlii. Ce-a de-a doua, din 2004, a îngrozit și ea, când o elevă de 12 ani, Satomi Mitarai, a fost ucisă cu lovituri de cutter de către o colegă de clasă în vârstă de 11 ani. Numărul omorurilor n-a încetat să scadă în Japonia după al Doilea Război Mondial, nu e deloc evidentă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Japonia. Într-o după-amiază senină, în acest pașnic oraș portuar, o fată de 11 ani, plină de sânge și cu un cutter în mână, a intrat în cantina școlii elementare la care învăța. Înfrigurați, profesorii și elevii au crezut că eleva, cunoscută pentru firea ei distrată, se rănise grav dar ea a înlăturat repede această impresie, rostind aceste cuvinte cumplite: "Nu-i sângele meu"". Pentru jurnaliști, această crimă este cea mai recentă dintr-o "serie extraordinară de crime juvenile în Japonia
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pe scări ca Ștefan al lui Parizianu, care se întoarce astfel de pe Frontul de Est în Gara de Nord. Trecerea unui tren e un spectacol în sine, dar și o ispită. De aceea domnișoara Cucu, profesoara din Steaua fără nume, pedepsește aspru elevele care vin la gară să se uite la trenul ce simbolizează infinitul lumii și aventura. Ce mai! Trenul are mister! Cel de noapte, al lui Ioan Groșan, este o garnitură fantomatică, necuprinsă în tabele, și mirosind incredibil a trandafiri. Mircea
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
VI, 1893 Anuarul externatului secundar de fete din Bârlad, an VI, 1893 cu anexe: Cuvântul directoarei (Nat. Drauhet) la deschiderea cursurilor; Francezii și noi de Alexandru Piperescu; Scopul învățământului secundar, de directoare; O pagină din ziarul Școala redactat de o elevă, cu repetare în anii 1895-1897 și anexe; Cuvânt și sfat la deschiderea bibliotecii. În note la carte („Tipografiile...") profesorul Gr. Crețu spune că Anuarul apăruse și mai înainte pentru că în Tutova din 3 octombrie 1891 este o dare de seamă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
aprilie 2005 (Anul V nr.7) din colectivul redacțional făceau parte elevii Miruna Chertif (clasa a VIII-a B), Vlad Smântână (clasa a VII a A), Manuela Ștefăniță (clasa a VI-a), iar în iunie 2007 (Anul VI nr.11) elevele Manuela Ștefăniță (cl. A VIII-a), Florina Iancu (cl. A VI-a A), Mădălina Ațigăncei (cl. A VI-a B). Axa din aprilie 2005 se deschide cu rânduri adresate de cadrele didactice și elevii școlii poetului, prozatorului, omuli de cultură
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
didactice și elevii școlii poetului, prozatorului, omuli de cultură și știință prof.univ. C.D. Zeletin, la aniversarea a 70 de ani de viață rodnică, “nașul” de botez al școlii lor. Urmează diferite materiale închinate astrului poeziei românești - Mihai Eminescu (Diana Manole, elevă în clasa a VIII-a B), Omagiu lui Jules Verne - 2005 (semnat Ritta Mintiade), alte lucrări de referință scrise mai ales de elevi. Numărul din iunie 2007 pune în pagini versuri din poemul lui Octavian Paler care credea că “Avem
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
satul Priponeștii de Jos - unde‐i învățau și copii săi ‐ Gugurel și Dorica. Eu aveam învățător pe Ștefan Baștă, un alt căpitan rezervist, rudă cu Filiche, care se ocupa de pr emilitari. De la el și de la învățătoarea Cornelia Pricopescu, fostă elevă a lui, am învățat atâta istorie a românilor cât n‐am învățat mai târziu în anii învățământului superior... Ștefan Bastă se odihnește în cimitirul din Priponeștii de Sus, unde a și profesat... Gh. Filiche - Iorgu, cum i se zice în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
numai 19 ani, Racoviță, plin de viață și energie, urma cursurile a trei școli dintr-odată: Facultatea de 371 drept, Școala de antropologie și Sorbona, pregătindu-și temeinic o frumoasă carieră", scria concis, dar cuprinzător, despre personalitatea lui Emil Racoviță, eleva Ionescu Maria din clasa a XII-a, în Lyceum nr.3-4/1968. * Liceul „Mihai Eminescu” Liceul „Mihai Eminescu” Bârlad, promoția 1998, revistă realizată de prof. C.Boicu, tiparul executat la S.C. „Porto Franco” S.A. Galați în septembrie 1997, cu promisiunea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bubulac; “Reveniri” de dr.Aurelia Cosma; “Oameni care au fost” de 392 Grecu Petru - o trecere în revistă a celor care s-au jertfit pentru patrie și pământul natal; “Drogul - drum cu sens unic” - o lucrare semnată de Oana Toderașcu, elevă în clasa a VII-a, care a obținut locul I la faza județeană și locul II la faza națională a concursului. “Mesajul meu antidrog” (Profesor coordonator Buciumaș Violeta) etc. În același număr (3/2007) Maria Gunea, bibliotecară, își intitulează reportajul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Grecu Ioana, cu ocazia pensionării, “Un copac cu flori”, din care se desprind mesaje de mulțumire și recunoștință de la foștii elevi, crescuți, educați și redați societății ca s-o slujească. Profesoarei de biologie Grecu Ioana îi trimite vorbe frumoase fosta elevă Cătălina Ciulei, ea însăși astăzi profesoară de biologie; fosta în Italia, care dornică să-i oprească timpul în loc, spune: “Stai oră! Miracol în timp Oprește-ți rotirea o clipă Dă mi visul eternului schimb Cât fumul prelins pe-o aripă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care, prin profesionalism și priceperea lor, ar putea adăuga valențe superioare publicației: Aurelia Cosma, Gelu Bichineț, Rodica Pop, Giorgeta Giosu, Costin Clit, Theodor Codreanu, Lina Codreanu, Viorel Vatamaniuc, Puiu Donose, C. Arvinte. * Dan Răvaru, redactor șef, Culiță Gavriliță - secretar de elevă Doina Buciumaș, astăzi profesoară de franceză la Padova, 393 Păstorul Tutovei Păstorul Tutovei , revista Asociației preoților din județul Tutova, apare lunar, cu deosebire în lunile de vacanță iulie și august, sub auspiciile unui comitet de conducere alcătuit din: președinte - protoiereu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
te doresc? Ar fi normal. Și, câte aș mai vrea să-ți spun Dac-aș putea!? Din inimă, simt că aș vrea Să fii prințesa mea. De s-ar putea!? De la poeziile redate mai sus la cele ale elevilor, ale elevelor din clasa a VIII-a (Tilici Bogdan) care ni-s recomandate drept autopoezie scrisă în timpul liber, pentru ca să zâmbim, 439 eu o socotesc pe următoarea, intitulată „Gripa aviară” chiar poezie pentru un altfel de zâmbet: Foaie verde lebădoi A venit și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sau strâmb se recunoaște că pe aici, la TVV, au trecut aproape toți presarii din județ și chemați și nechemați. ȘCOALA DE PRES| locală a funcționat și șlefuiește în continuare talente: vedeți ce a crescut în valoare Lioara Leogan, încă elevă în clasa a IX-a? Andreea Apostu de clasa a XI-a, acum, mai ales, Gina Velicu și fratele ei Ștefan? Cine mai are o echipă ca noi cu Sorin Saizu, Cristi Lapa, Mirela Popa, Luminița Lăzărescu, Gabi Oprița, Cătălin
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]