3,374 matches
-
de voința părților, intervenită după data semnării contractului și care împiedică executarea acestuia, este considerată forță majoră și exonerează de răspundere partea care o invocă. Sunt considerate forță majoră, în sensul acestei clauze, împrejurări ca: război, revoluție, cutremur, marile inundații, embargo. (2) Partea care invocă forța majoră trebuie să anunțe cealaltă parte, în termen de 5 zile calendaristice de la data apariției respectivului caz de forță majoră și să prezinte un act confirmativ eliberat de autoritatea competentă din propriul județ, respectiv Municipiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206755_a_208084]
-
de voința părților, intervenită după data semnării contractului și care împiedică executarea acestuia, este considerată forță majoră și exonerează de răspundere partea care o invocă. Sunt considerate forță majoră, în sensul acestei clauze, împrejurări ca: război, revoluție, cutremur, marile inundații, embargo. (2) Partea care invocă forța majoră trebuie să anunțe cealaltă parte în termen de 5 zile calendaristice de la data apariției respectivului caz de forță majoră și să prezinte un act confirmativ eliberat de autoritatea competentă din propriul județ, respectiv municipiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206755_a_208084]
-
de voința părților, intervenită după data semnării contractului și care împiedică executarea acestuia, este considerată forță majoră și exonerează de răspundere partea care o invocă. Sunt considerate forță majoră, în sensul acestei clauze, împrejurări ca: război, revoluție, cutremur, marile inundații, embargo. Partea care invocă forța majoră trebuie să anunțe cealaltă parte în termen de 5 zile calendaristice de la data apariției respectivului caz de forță majoră și să prezinte un act confirmativ eliberat de autoritatea competentă din propriul județ, respectiv municipiul București
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206755_a_208084]
-
de voința părților, intervenită după data semnării contractului și care împiedică executarea acestuia, este considerată forță majoră și exonerează de răspundere partea care o invocă. Sunt considerate forță majoră, în sensul acestei clauze, împrejurări ca: război, revoluție, cutremur, marile inundații, embargo. (2) Partea care invocă forța majoră trebuie să anunțe cealaltă parte în termen de 5 zile calendaristice de la data apariției respectivului caz de forță majoră și să prezinte un act confirmativ eliberat de autoritatea competentă din propriul județ, respectiv municipiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206755_a_208084]
-
voința părților, intervenită după data semnării contractului, și care împiedică executarea acestuia este considerată forță majoră și exonerează de răspundere partea care o invocă. Sunt considerate ca forță majoră, în sensul acestei clauze, împrejurări ca: război, revoluție, cutremur, marile inundații, embargo. (2) Partea care invocă forța majoră trebuie să anunțe cealaltă parte în termen de 5 zile calendaristice de la data apariției respectivului caz de forță majoră și să prezinte un act confirmativ eliberat de autoritatea competentă din propriul județ, respectiv municipiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206755_a_208084]
-
voința părților, intervenită după data semnării contractului, și care împiedică executarea acestuia, este considerată ca forță majoră și exonerează de răspundere partea care o invocă. Sunt considerate forță majoră, în sensul acestei clauze, împrejurări ca: război, revoluție, cutremur, marile inundații, embargo. (2) Partea care invocă forța majoră trebuie să anunțe cealaltă parte în termen de 5 zile calendaristice de la data apariției respectivului caz de forță majoră și să prezinte un act confirmativ eliberat de autoritatea competentă din propriul județ, respectiv municipiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206755_a_208084]
-
de finanțare, care împiedică executarea în tot sau în parte a acestuia și exonerează de răspundere partea care o invocă. ... (2) Pot constitui cauze de forță majoră evenimente cum ar fi: calamitățile naturale (cutremure, inundații, alunecări de teren), război, revoluție, embargo. ... (3) Partea care invocă forță majoră are obligația de a notifica celeilalte părți cazul de forță majoră în termen de 5 (cinci) zile de la data apariției și de a dovedi existența situației de forță majoră în termen de cel mult
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205834_a_207163]
-
treilea semn care anunță că, totuși, ceva-ceva se mai schimbă în universul liricii, este apariția lui Tudor Arghezi printre poeți. Se pare că pedeapsa de „crimă la adresa poeziei” i-a fost suspendată după cinci ani și jumătate de „detenție” - recte embargo publicistic. Așa se face că în noiembrie îl regăsim pe Tudor Arghezi în revista care-l găzduia pe vremuri cu respect și generozitate, în Viața românească. Aici, poetul publică trei poezii: Secera, La cosit și Giuvaere, punând pecetea-i caracteristică
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Iugoslavia, pentru a putea fi menținută, pacea trebuia mai Întâi să existe, iar voința și mijloacele de a pacifica teritoriul lipseau. Cum se Întâmplase cândva cu războiul civil din Spania, poziția aparent neutră a comunității internaționale favoriza În practică agresorul: embargoul la livrările de arme aplicat Iugoslaviei nu i-a stânjenit cu nimic pe sârbi, care puteau apela la solida industrie de armament a fostei federații, dar i-a defavorizat drastic pe musulmanii din Bosnia și acest lucru explică o mare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ca președinte 598; Întâlnirea cu Bush 599; lovitura de stat 598; președinte 601; puterea 601 Éluard, Paul 201 Elveția; evrei 740-741; Legea Federală pentru Asigurarea Vârsticilor și Urmașilor 82; simpatizanți ai nazismului 90; trafic cu aur jefuit de la evrei 741 embargo arab al petrolului 418 emigrare 306, 308-311; după revoluția maghiară 294-295; est-germană 233-235; impactul Î 310, 312; non-europeni În Marea Britanie 311; restricțiile vest-europenilor 421, 675 Engholm, Björn 560 engleza ca limbă dominantă 691-693 Ensslin, Gudrun 384, 432-435 Enzensberger, Hans Magnus
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
562-563; sovietică 549, 553 persoane fără cetățenie 41-42 persoane strămutate 30, 35-44; acceptarea 43; distinse față de refugiați 41; evrei 43 Pétain, Philippe 58, 115, 151, 199, 217, 270, 743 Petkov, Nikola 133-134 petrol; creșterea rapidă a prețului 419-420; crize 419-420; embargo arab 419; prețuri istorice 419; rusesc 697 Pfimlin, Pierre 265 Philip, André 94 piața neagră 34; germană 93 pierderi În rândurile civililor În al doilea război mondial 31-32 pierderi militare În al doilea război mondial 32 Pinciuk, Viktor 629 Pineau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
important în cadrul Programului de Reconstrucție Europeană. Dar dezvoltarea puterii militare sovietice nu putea fi cu adevărat împiedicată numai prin impunerea unor restricții pentru exporturile americane, atîta vreme cît Europa de Vest și Canada furnizau Moscovei multe dintre produsele pe care SUA puseseră embargo. Marshall voia ca Washingtonul să-și convingă aliații să adopte reglementări similare pentru export. Aceasta nu însemna că nu se mai putea face comerț între Est și Vest, ci că trebuiau blocate produsele considerate esențiale pentru economia sovietică și cea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sovieticii numai în virtutea principiului "serviciu contra serviciu"524. Amendamentul lui Mundt și hotărîrea Cabinetului au avut ca efect o reacție mult mai agresivă din partea Administrației, în ceea ce privește restricțiile pentru export. Casa Albă dorea ca aliații săi să includă în lista de embargo o mare parte dintre articolele interzise de către Statele Unite 525. În scurt timp s-au ivit, însă, trei probleme. În primul rînd, restricțiile comerciale discriminatorii erau ilegale. În al doilea rînd, singurele "liste" care existau erau Listele Exacte, care se axau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cantități limitate în SUA, decît pe produse cu potențial militar. Și în al treilea rînd, aliații vest-europeni ai Washingtonului voiau să-și extindă relațiile comerciale cu Blocul Sovietic, nu să le limiteze și erau reticenți în ceea ce privește adoptarea listelor americane de embargo. În mai, Departamentul de Stat a revizuit tratatele încheiate de SUA cu țările din estul Europei și Uniunea Sovietică. Departamentul căuta o soluție prin care să poată recurge la restricții discriminatorii de export. Analizînd problema, Departamentul și-a dat seama
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
țările implicate în Programul de Reconstrucție să adopte de bunăvoie aceste reglementări 537. În categoria 1-B, similară cu ceea ce comitetul ad-hoc înțelegea prin clasa 2, intrau și alte articole de mare importanță pentru potențialul militar sovietic. Nu se impunea un embargo total asupra acestor articole, dar exportul lor către estul Europei avea să fie limitat din punct de vedere calitativ. În anunțul său, Departamentul Comerțului a precizat că dorește mutarea unor articole din categoria 1-B și 1-A538. Restricțiile pentru export și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ambele țări fuseseră de părere că niște restricții severe pentru exporturile către Uniunea Sovietică ar fi avut ca efect grave dificultăți economice pentru Europa Occidentală. Mai mult decît atît, ambele state considerau că singura măsură restrictivă eficientă privind exportul era embargoul. La întrunirea miniștrilor de Externe, cele două țări au acceptat, însă, două principii de bază: a) criteriile strategice trebuie să stea la baza alegerii articolelor interzise pentru export și b) restricțiile trebuie să vizeze "anumite articole din domenii industriale de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
întocmi cele trei liste. Din cele 318 articole susceptibile inițial a fi interzise pentru export, 74 au fost retrase și 244 au fost supuse mai multor tipuri de restricții. Marea Britanie, Franța și Statele Unite au acceptat să pună 102 articole sub embargo, să impună restricții cantitative pentru 73 de produse și să se consulte pentru restul de 69. În finalul întrunirii, delegații au convenit să prezinte tuturor membrilor COCOM aceste propuneri tripartite, spre a fi aprobate 633. Multe oficialități de la Washington erau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
convinge pe aliații SUA să adopte deciziile luate de către Washington, pe 24 august. Conform acestei hotărîri, Statele Unite refuzau să livreze țărilor membre ale COCOM acele produse din lista americană 1-A pe care țările vest-europene refuzaseră să le pună sub embargo pentru Blocul Sovietic. Exista și o prevedere similară, referitoare la produsele incluse în lista americană 1-B. Washingtonul nu voia să livreze țărilor din COCOM nici una din aceste mărfuri decît dacă ele acceptau să nu expedieze către Blocul Sovietic produse identice
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a convinge Europa de Vest să adopte restricții mai severe pentru export. Fostul secretar de stat, George C. Marshall a început ofensiva, pe 31 octombrie. El le-a spus colegilor din Comitetul Apărării, din cadrul NATO, că nu este suficient să se instituie embargo asupra produselor de un interes militar direct pentru Blocul Sovietic. Europa Occidentală exporta prea multe produse cu potențial militar din țările Europei de Est. Aceste articole puteau fi utilizate pentru fabricarea de armament militar. El atrăgea atenția mai ales asupra
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
memoriu intitulat mai apoi CSN 102. Departamentul voia să se ceară licențe pentru toate exporturile destinate Blocului Sovietic, inclusiv pentru articole "fără sau de mică importanță strategică"644. După părerea Departamentului de Stat, recomandarea CSN 102 era echivalentă cu un embargo și acesta era împotriva oricărei forme de embargo 645. Pe 12 februarie, acesta a înaintat un raport Consiliului Securității Naționale. În acest document de 40 de pagini, denumit CSN 104, Departamentul de Stat prezenta motivele pentru care se opunea unui
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să se ceară licențe pentru toate exporturile destinate Blocului Sovietic, inclusiv pentru articole "fără sau de mică importanță strategică"644. După părerea Departamentului de Stat, recomandarea CSN 102 era echivalentă cu un embargo și acesta era împotriva oricărei forme de embargo 645. Pe 12 februarie, acesta a înaintat un raport Consiliului Securității Naționale. În acest document de 40 de pagini, denumit CSN 104, Departamentul de Stat prezenta motivele pentru care se opunea unui embargo. În primul rînd, un embargo ar fi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și acesta era împotriva oricărei forme de embargo 645. Pe 12 februarie, acesta a înaintat un raport Consiliului Securității Naționale. În acest document de 40 de pagini, denumit CSN 104, Departamentul de Stat prezenta motivele pentru care se opunea unui embargo. În primul rînd, un embargo ar fi apropiat și mai mult statele est-europene de Uniunea Sovietică. În al doilea rînd, mulți dintre aliații vest-europeni ai SUA nu ar fi fost dispuși să coopereze. Unele țări aveau partide comuniste proprii, bine
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
forme de embargo 645. Pe 12 februarie, acesta a înaintat un raport Consiliului Securității Naționale. În acest document de 40 de pagini, denumit CSN 104, Departamentul de Stat prezenta motivele pentru care se opunea unui embargo. În primul rînd, un embargo ar fi apropiat și mai mult statele est-europene de Uniunea Sovietică. În al doilea rînd, mulți dintre aliații vest-europeni ai SUA nu ar fi fost dispuși să coopereze. Unele țări aveau partide comuniste proprii, bine reprezentate, altele erau puternic înclinate
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Casa Albă, întrucît dl Battle era dispus să-și amendeze proiectul astfel încît să satisfacă nevoia Administrației de a avea drept de decizie 656. Așadar, noul proiect denumit oficial Legea cu privire la îngrădirea asistenței mutuale pentru apărare din 1951 includea un embargo pentru exportul de arme, muniție, materiale din domeniul energiei atomice, precum și din industria transporturilor și a petrolului, de importanță strategică. Mai mult decît atît, legea interzicea exportarea oricăror produse de o deosebită importanță strategică, care puteau fi folosite la fabricarea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de niște luptători-surogat împotriva Statelor Unite. Kremlinul angajase cu bună știință Coreea de Nord în război. Mai mult decît atît, se prea poate ca prin Vocea Americii, propaganda americană să fi promovat titoismul, însă politica economică a Washingtonului, fie că era vorba de embargo sau asistență, nu putea permite unui stat-satelit să se desprindă de dominația sovietică 663. Analizînd măsura în care Moscova domina țările din Bloc, Departamentul de Stat conchidea că România este statul "cel mai sovietizat dintre toți sateliții"664. Și întrucît
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]