3,858 matches
-
său, pe care nu le poate altera. Este, așa-zicând o strategie prin aplicarea căreia omul a progresat triumfător de la sălbăticie la civilizație." L.V. Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 200. 57 David Miller-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2006, p. 99. 58 Enciclopedia concisă Britannica, Editura Litera, București, 2009, p. 407. 59 Claude Jessua-co., Dicționar de științe economice, Editura ARC, București, 2006, p. 117. 60 Georges Bataille, Partea blestemată , Editura Institutul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
prin aplicarea căreia omul a progresat triumfător de la sălbăticie la civilizație." L.V. Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 200. 57 David Miller-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2006, p. 99. 58 Enciclopedia concisă Britannica, Editura Litera, București, 2009, p. 407. 59 Claude Jessua-co., Dicționar de științe economice, Editura ARC, București, 2006, p. 117. 60 Georges Bataille, Partea blestemată , Editura Institutul European, Iași, 1994, p. 123. 61 Cosmin Marinescu-co., Capitalismul. Logica libertății, Editura
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
înainta, dar numai în salturi în direcții diferite". Rasă și istorie, Editura Fides, Iași, 2001, p. 19. 265 Dorel Dumitru Chirițescu, Fețele monedei. O dezbatere despre universalitatea banului, Editura Institutul European, Iași, 2015, p. 38. 266 Ibidem, p. 37. 267 Enciclopedia Concisă Britannica, Editura Litera, București, 2009, p. 637. 268 Dorel Dumitru Chirițescu, Fețele monedei. O dezbatere despre universalitatea banului, Editura Institutul European, Iași, 2015, p. 37. 269 ,,Fie că dezvoltăm structuri sociale mai simple sau mai complexe, toate se datorează
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Karl Popper, op. cit., vol.I, p. 38. 272 Mihail Drăgănescu, Sistem și civilizație, Editura Politică, București, 1976. 273 Ibidem, p. 127 274 Georges Bataille, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994, p. 35. 275 Ibidem, p. 35. 276 David Miller-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000, p. 524. 277 Darwinismul social reprezintă "încercările unor filosofi sociali și politici de a aduce în sprijinul propriilor teorii autoritatea biologiei darwiniste". David Miller-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
275 Ibidem, p. 35. 276 David Miller-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000, p. 524. 277 Darwinismul social reprezintă "încercările unor filosofi sociali și politici de a aduce în sprijinul propriilor teorii autoritatea biologiei darwiniste". David Miller-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000, p. 152. 278 David Miller-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000, p. 518. 279 Prin natura umană înțelegem totalitatea caracteristicilor fizice și mentale ale omului, care-l individualizează în cadrul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
București, 2000, p. 524. 277 Darwinismul social reprezintă "încercările unor filosofi sociali și politici de a aduce în sprijinul propriilor teorii autoritatea biologiei darwiniste". David Miller-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000, p. 152. 278 David Miller-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000, p. 518. 279 Prin natura umană înțelegem totalitatea caracteristicilor fizice și mentale ale omului, care-l individualizează în cadrul general al lumii fizice. Nu confundăm conceptul de natură umană sau caracter uman cu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în organizarea acestui eveniment. De asemenea, doresc să îi salut pe oaspeții și participanții din Austria la acest eveniment - membri ai parlamentului, înalți oficiali și reprezentanți ai mediului academic. Totodată, adresez călduroase mulțumiri celor care au contribuit la publicarea acestei enciclopedii unice despre România. Acest volum este rezultatul mai multor ani de cercetare ai membrilor „Forumului România” și contribuie la promovarea României în Austria. Este, cu siguranță, un proiect ambițios să aducem România și Austria mai aproape una de cealaltă și
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
chimie, geologie, geografie, biologie, ecologie, științe filologice - filologie, lingvistică, teorie, critică și estetică literară, ediții critice, antologii cu sau fără aparat critic, folcloristica, dialectologie, cultura românească veche, bibliologie, biblioteconomie, teatrologie, etnologie și etnografie, muzicologie, teorie și critica de artă, lexicoane, enciclopedii, dicționare -, toate aceste domenii implicind cunoștințe specifice și cercetare de specialitate. 5. În limita fondului prevăzut de Ministerul Cercetării și Tehnologiei, comisia dezbate și decide sumele pentru subvenționare, pe titluri de lucrări sau publicații periodice,în funcție de conținutul tematic, necesitatea, importanța
INSTRUCŢIUNI Nr. 45836 din 8 martie 1994 cu privire la modul de încasare a contribuţiei, finanţarea cheltuielilor aprobate, evidentierea şi raportarea Fondului special pentru cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111643_a_112972]
-
de noroc, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 16/1993 , care șunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 486/1992 ce definește tipurile, formele și sistemele de jocuri de noroc. Articolul 6 lit. A. i) 6 a) Vînzarea de cărți, inclusiv dicționare și enciclopedii, ziare și reviste, este scutită de T.V.A. independent de modul de realizare: directă, prin intermediari, pe bază de abonament. Nu șunt scutite de T.V.A. încasările pentru reclamă și publicitate, precum și tipăriturile realizate exclusiv în scopuri comerciale, de reclamă
DECIZIE Nr. 5 din 10 martie 1995 privind aprobarea soluţiilor referitoare la aplicarea unitară a prevederilor unor articole din Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, republicată, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 9/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111727_a_113056]
-
îndeobște compoziții musculoase și se cînta patetic eroismul proletaro-colectivist, el vedea metafizic și compunea abstract, construia arhitecturi vizuale suficiente sieși, rememora codurile reprezentării bizantine sau intra în psihologia demersurilor constructiviste. Într-un cuvînt, scria în variate limbaje vizuale o amplă enciclopedie a modernității europene. Georges Tzipoďa: Pînă la un punct, pictorul preia mesajul purist și gîndirea de tip constructivist ale lui Alexandru }ipoia din ultima sa perioadă, dar este solidar în mod direct și cu experiențele bidimensionalului de factură modernistă, în
Țipoia and Tzipoia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12524_a_13849]
-
cercului hermeneutic, Rorty remarcă însă că, de vreme ce Eco susține "construirea" textelor pe însăși baza interpretării lor, coerența internă a textului se pulverizează. Prin urmare, coerența textuală nu poate fi decât un atribut al post-interpretării, o funcție, așadar, de convenție a enciclopediei. În această schemă, interpretarea nefiind altceva decât uz selecționat în timp. Dacă la Eco sensul era de la interpretare spre uz (văzut ca exces, ca punct extrem), în termenii lui Rorty observăm că abia după decantarea sensurilor formulate prin uz se
Prima poruncă a textului: Nu suprainterpreta! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12597_a_13922]
-
de figurine dintr-un soi de ojă întinsă între sîrme fine, dăruite de Mărțișor, sau de picturi în guașă, uscate între pagini de cărți, în planșele care înviorează Micul Larousse. De-acolo sînt fluturii, cu tot cu numele lor, din dicționare și enciclopedii, din puzderia de amănunte, de chițibușerii a unor inventare care-ncep să ia, în proza de bună calitate, locul unor ,observații" pentru care nu ți-ar ajunge anii. Păcatul originar al obștii fluturești, bătălia peste-a cărei săvîrșire se ridică
Entomologicum Magnum by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11343_a_12668]
-
proscrisă, de fluture levantin, frate nelegitim, ursit de-o vrajă rea, al silfilor de zi, începe un basm delicat, sub lupă și pensetă, despre codoșii și răpiri, despre parfumeuri, pivniceri și călăi. Despre fluturi mulți, de multe neamuri, zmei din enciclopedie, maștere, căluți de mare. Și Messaline, și Lucrezii, cavaleri din Camelot și ,rebuturi" cu-ambiții de psalmist (,Umbre bolnave. Spectre meschine. Erau fără de număr, cohorte foșnitoare, eșarfe negre de mătase japoneză se împleteau iluzoriu pe lujerele petuniilor nebune, a căror
Entomologicum Magnum by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11343_a_12668]
-
joc "de sumă nulă": plusul uneia înseamnă, inevitabil, minusul celeilalte. Nici filosofia unei științe, a biologiei, sau a fizicii, de exemplu, nu conciliază contrariile, fiindcă nu e filosofie, nici măcar "fîșie" de graniță, ci doar o contextualizare a acelei discipline. O "enciclopedie" a ei, adică, într-un anume sens, o privire tot din interior, făcută roată, "ca să învețe în ce orizont se află". Concluzia la care ajunge Noica, din poziția - paradoxală - de specialist al unui domeniu atoatecuprinzător prin tradiție, nu le este
Între muze și Atena by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11401_a_12726]
-
sens, o privire tot din interior, făcută roată, "ca să învețe în ce orizont se află". Concluzia la care ajunge Noica, din poziția - paradoxală - de specialist al unui domeniu atoatecuprinzător prin tradiție, nu le este, acestor "filosofii" întrucîtva aplicate, favorabilă: "Iar enciclopedia sau filosofia fizicii, a medicinii sau celelalte sînt tot atît de puțin Ťfilosofieť pe cît sînt de puțin Ťpsihologieť, așa numita psihologie a străzii sau a artistului." Adevărata filosofie nu este enciclopedie a vreunei științe, ci e, în sine, en
Între muze și Atena by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11401_a_12726]
-
le este, acestor "filosofii" întrucîtva aplicate, favorabilă: "Iar enciclopedia sau filosofia fizicii, a medicinii sau celelalte sînt tot atît de puțin Ťfilosofieť pe cît sînt de puțin Ťpsihologieť, așa numita psihologie a străzii sau a artistului." Adevărata filosofie nu este enciclopedie a vreunei științe, ci e, în sine, en kyklos paideia, cunoaștere în cerc. Este, practic, un circuit de reintrare, recircularea conștientă a unor stimuli: Nu poate face filosofie cineva care nu știe că face filosofie." Adevărul stă, prin urmare, în
Între muze și Atena by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11401_a_12726]
-
La începutul acestei săptămîni, adică în momentul în care nr. 25 (din 25 iunie 2003) al revistei pe care o conduceți a fost introdus în Internet, am citit articolul "Exilații noștri", scris de dl Alexandru Niculescu pe marginea recent apărutei Enciclopedii a exilului literar românesc. Nu intenționez, firește, să intru în detaliile acestui articol, ca să încerc să-i explic autorului că mă citează trunchiat, că de cele mai multe ori folosește argumente și criterii contradictorii și chiar greșite sau că îmi reproșează necunoașterea
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13677_a_15002]
-
că mă citează trunchiat, că de cele mai multe ori folosește argumente și criterii contradictorii și chiar greșite sau că îmi reproșează necunoașterea unor detalii din viața exilului românesc, pe care mă invită să le descopăr trimițîndu-mă la... articole din propria mea enciclopedie. Dimpotrivă, îi mulțumesc, pe această cale, dlui profesor Niculescu, atît pentru aprecierile prea măgulitoare pe care le face la adresa cărții mele, cît și pentru unele observații critice în legătură cu ceea ce domnia sa consideră a fi prea subiectiv, prea obiectiv, prea restrictiv sau
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13677_a_15002]
-
unele observații critice în legătură cu ceea ce domnia sa consideră a fi prea subiectiv, prea obiectiv, prea restrictiv sau prea exhaustiv în paginile ei. În același timp, țin să fac o scurtă precizare. La începutul articolului "Exilații noștri", dl Alexandru Niculescu afirma că enciclopedia mea ar fi fost "refuzată de o cunoscută editură din București". Este adevărat, editura e cunoscută, însă nu ea a refuzat să-mi publice cartea, ci eu am fost cel care și-a retras-o în vara anului 2002, la
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13677_a_15002]
-
revistei Sociologie Românească, pe care Herseni, dizident legionar, o abandonase iar Stahl era hiperocupat cu altele. Ajunsese, totuși, la neînțelegeri cu Gusti, încît, în februarie 1937, avea gînduri de a-l părăsi pe profesor. Asta deși pregătise un capitol pentru Enciclopedia României, căruia Gusti și Stahl i-au găsit "diferite erezii" de abatere de la spiritul Școlii monografice. După amînări, care erau prea îndelungate, se logodește oficial cu Ștefania Cristescu și, apoi, se căsătoresc. În mai 1937 scria că s-a înțeles
Corespondența lui Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16631_a_17956]
-
fost deturnată în vederea obținerii unei imagini de "operetă", incredibilă și ineficientă. Dar nici după 1989 lucrurile nu stau altfel, încât astăzi constatăm că nu avem nici o lucrare de referință completă și la zi privind literatura română, nu avem terminată o Enciclopedie, un Lexicon, un Dicționar Tezaur al limbii, nu avem realizat Descriptivul Limbii Române după standardele Consiliului Europei, nu avem o Panoramă a literaturii, artelor - toate acestea în limba română și măcar în limba engleză". În lipsa acestora, nu e de mirare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16637_a_17962]
-
savante, se dedică, asemeni unei clipe de răgaz activ, cîte unei mici scrieri. Așa s-a întîmplat cu relativ recentul său opuscul, Cenzura în România, avînd ca subtitlu prevenitor " Schiță istorică introductivă", scris, probabil, prin 1997, la început pentru o enciclopedie engleză și apărut, în același an, în șase numere ale revistei noastre Sfera politicii. În acest fel, dl. Adrian Marino revendică, cu dreptate, pentru lucrarea d-sale caracterul de întîietate și de pionerat față de altele tratînd, parțial, aceeași temă. Autorul
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
altele niciodată. Thomas Mann a trimis o scrisoare la „New York Herald Tribune” în care constată jenat că lumea îl consideră mare savant pentru că în cărțile lui este atîta cultură. Mărturisește că și-a redactat cărțile întrebînd, căutînd, copiind pagini din enciclopedii. În final recunoștea cu ironie că „în realitate sînt de o incultură greu de imaginat la un scriitor de renume mondial”. Este adevărat însă că nimeni nu poate fi cult cu adevărat. Pentru că întreaga cultură nu poate fi acoperită. - Ce
Alexandru Paleologu: „Nu cred în aptitudinile de justiție, corectitudine, și creație, ale omului care disprețuiește literatura“ by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13066_a_14391]
-
publicului românesc, cei doi editori au îngrijit și un dosar Al. Vona - Ovidiu Constantinescu și au adăugat fiecărui volum o postfață și o agendă a primei întâlniri de la Paris cu autorul, respectiv fișa de dicționar alcătuită de Florin Manolescu pentru Enciclopedia exilului literar românesc. Esmeralda este un volum care, pe lângă povestirea omonimă și o alta intitulată La capătul liniei 9, și acestea scrise tot în anii ’40, adună și câteva Fragmente dintr-un jurnal început în 1943. Ca și textele din
Recuperări by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13105_a_14430]
-
la 76 de ani, și a lăsat în urma sa o operă socială imensă și de o mare importanță. Surse folosite pentru realizarea articolului: · Viața și activitatea lui Petrache Poenaru, Alexandru Odobescu; · www. obedeanu.go.ro - site-ul școlii Obedeanu; · Wikipedia Enciclopedia liberă; · Medalion Petrache Poenaru, Dr. Titus Filipaș, revista "Agero" George BACIU Referință Bibliografică: PETRACHE POENARU / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 154, Anul I, 03 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Baciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]