6,495 matches
-
sunt trecuți și frații săi Neculai Bosîi și Alexandru Bosîi. La 27 august 1857, Episcopia a cerut „duhovniceștii consistorii” să întregească listele electorale, în care găsim înscriși printre cei 35 de clerici hușeni alegători pe Melchisedec Ștefănescu. La 29 august, Episcopia de Huși comunica Ministerului de Interne alegerea arhimandritului Melchisedec ca deputat în Adunarea ad-hoc de către clerul din Huși. Locotenentul de episcop Ghenadie Tripoleos a transmis următoarele informații Ministerului de Interne (Departamentul din Lăuntru): „Potrivit dispozițiilor atingătoare de facerea din nou
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
deputat în Adunarea ad-hoc de către clerul din Huși. Locotenentul de episcop Ghenadie Tripoleos a transmis următoarele informații Ministerului de Interne (Departamentul din Lăuntru): „Potrivit dispozițiilor atingătoare de facerea din nou a alegerei deputaților la Divanul ad-hoc, subscrisul convocând în sala episcopiei pe toți preoții din rezidenția Huși, astăzi în 29 august, terminul fixat pentru alegerea deputatului preoților acestei eparhii și aplicând în totul instrucțiile relative cazului alegerei sub a mea prezidență, s-a ales de deputat pe prea cuvioșia sa arhimandritul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Hușilor exista atunci o singură mănăstire de maici, Adam, în fostul județ Tutova, episcopul Iosif a cerut stareței să trimită opt maici pentru îngrijirea ostașilor răniți. La 13/25 septembrie 1877, printr-un ordin telegrafic, primarul orașului Bârlad se adresa Episcopiei Hușilor în vederea aprobării mănăstirii Adam de a acorda sprijin ostașilor răniți în Războiul pentru Independență: „În acest oraș (Bârlad, n.a) urmează a sosi zilele acestea ostașii răniți de pe câmpul de luptă. Ne-am adresat d-nei starețe a mănăstirii Adam
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
30 mai 1877. Profesorii Seminarului din Huși au dat în folosul armatei suma de 342,90 lei, după cum probează recipisa Casieriei Centrale din București, nr. 2983. Ministerul a adresat mulțumirile sale pentru ofrandă. La 16 septembrie 1877, episcopul Melchisedec, titularul Episcopiei Dunării de Jos, publica o Carte pastorală către creștinii din eparhia sa, redactată în cele trei limbi ale popoarelor care luptau în război: română, rusă, bulgară. El arăta că numărul răniților sporea, de aceea era necesară îngrijirea lor cu toată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mijloacele de îndreptare: lipsa apei și a canalizării, dezordinea din curți, piețe și străzi, gunoaiele aruncate în stradă, străzile nepavate, casele suprapopulate și lipsite de igienă, starea de neigienă a latrinelor particulare, suprapopularea pe unele străzi: Blănărie, Croitorie, Meletie Istrati, Episcopiei și parte din strada Stoianovici, lipsa unei băi în stare de funcționare permanentă; baia israelită nu putea satisface cerințele populației; lipsa unui abator modern afecta și el sănătatea publică, cel existent, dacă dăm crezare presei, era mai mult „o clocitoare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
între proprietari, arendași și delegații sătești. La 18 mai, revizorul școlar P. V. Vasiliu, de la Revizoratul școlar Fălciu, transmitea ministrului Cultelor și Instrucțiunii Publice că nu este nici un învățător din acest județ suspectat sau implicat în răscoală. Ministrul a cerut Episcopiei informații în legătură cu implicarea preoților în răscoală. La 30 aprilie, Conon Arămescu Donici, episcopul Hușilor, anunța că a solicitat la rândul său informații și le va transmite imediat ce vor veni. Problema agrară va continua, în perioada următoare, să rămână o preocupare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au venit mulți refugiați și militari. S-au construit în grabă barăci pentru armată; se instruiau recruții și se refăceau regimentele. S-au amenajat aici în special spitale: în localul Gimnaziului „Anastasie Panu” și al Școlii Profesionale de Fete (lângă Episcopie). În Școala Primară Nr. 1 de Băieți s-a instalat Secția de chirurgie, condusă de dr. N. Naumescu, medic-colonel în rezervă. În cazarma de peste calea ferată, a funcționat un spital pentru contagioși, condus de dr. N. Bălteanu. Un spital pentru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
În Huși activau mai multe instituții culturale: Fundația Culturală Regală „Principele Carol”, care avea două cămine culturale, Liga Culturală, Casa Școalelor și a Culturii Poporului, Muzeul „Episcopul Iacob”, Asociația culturală a tineretului catolic „Luceafărul”, Asociația culturală a femeilor izraelite, Biblioteca Episcopiei, Biblioteca izraelită „Cultura”, Asociația sionistă „Carmen”, teatrul comunal, un cinematograf, biblioteci școlare și cinci societăți sportive. În circumscripția Școlii Nr. 3 băieți funcționau: Societatea culturală „Mihail Kogălniceanu”, Atelierul popular „Dimitrie Cantemir”. La Episcopie, din inițiativa episcopului Nifon Criveanu s-a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Luceafărul”, Asociația culturală a femeilor izraelite, Biblioteca Episcopiei, Biblioteca izraelită „Cultura”, Asociația sionistă „Carmen”, teatrul comunal, un cinematograf, biblioteci școlare și cinci societăți sportive. În circumscripția Școlii Nr. 3 băieți funcționau: Societatea culturală „Mihail Kogălniceanu”, Atelierul popular „Dimitrie Cantemir”. La Episcopie, din inițiativa episcopului Nifon Criveanu s-a fondat și a activat Societatea Femeilor Ortodoxe Române „Mila Creștină”. La Liceul de Băieți activa Societatea culturală „Acțiunea Creștină”, condusă de profesorul Mihai Bejenariu. În apropierea Școlii Nr. 3, pe strada Melchisedec se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de drumuri ș.a. La Huși, funcționa un Tribunal, cu o secțiune, opt magistrați și un procuror, în circumscripția Curții de Apel din Iași. Magistrații, în număr de nouă, activau în cele patru judecătorii: la Huși, Fălciu, Răducăneni și Vutcani. Vechea Episcopie și-a păstrat aici reședința; jurisdicția ei se întindea asupra județelor Fălciu și Tutova. Episcopia traversa o perioadă fastă, înregistrându-se o remarcabilă efervescență spiritual-creștină și culturală. Este suficient să amintim că în acești ani au păstorit la Huși Nicodim
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
procuror, în circumscripția Curții de Apel din Iași. Magistrații, în număr de nouă, activau în cele patru judecătorii: la Huși, Fălciu, Răducăneni și Vutcani. Vechea Episcopie și-a păstrat aici reședința; jurisdicția ei se întindea asupra județelor Fălciu și Tutova. Episcopia traversa o perioadă fastă, înregistrându-se o remarcabilă efervescență spiritual-creștină și culturală. Este suficient să amintim că în acești ani au păstorit la Huși Nicodim Munteanu, Iacov Antonovici, Nifon Criveanu, Veniamin Pocitan Bârlădeanul și Grigore Leu, personalități de prim rang
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
În acest context, orașul Huși și-a piedut importanța strategică și economică, accentuându-se marginalizarea și izolarea sa. Legăturile românilor cu Basarabia au fost întrerupte. Vechiul târg moldav va trece prin alte încercări grele. Astfel, în 1949, a fost desființată Episcopia Hușilor, iar episcopul Grigore Leu, care s-a opus cu mult curaj acestei hotărâri, a murit în împrejurări neelucidate. La următoarea reformă administrativă, județul Fălciu a disparut, iar orașul Huși, fostă reședință de județ a intrat într-o perioadă de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
își poate gândi mai bine viitorul. Hușenii nu au uitat să sărbătorească împlinirea a 500 de ani de la ctitorirea de către Ștefan cel Mare a Bisericii Sfinții Apostoli Petru și Pavel, iar în 1998 au comemorat 400 de ani de la înființarea Episcopiei Hușilor (1598-1998), ca etape esențiale ale devenirii lor istorice. Chiar dacă procesul de modernizare s-a desfășurat lent în actualul municipiu Huși, așezat într-un cadru natural de o neasemuită frumusețe, care i-a susținut statornicia, hrănindu-i sufletul și trupul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
văzuse, zicea el, coborând scara la hotel, unde se du sese cu afaceri. Orbit de dorința lui, luase pe germani drept francezi; eu m-am îndoit de știrea adusă, dar nu restul publicului. Mii de persoane au alergat pe Piața Episcopiei, unele duceau flori, toți strigau: „Trăiască Franța!“ Muzica militară germană care cânta pentru Mackensen a fost gonită, Marseillesa și imnul regal intonate. Francezii însă nu se arătau, dar pe un balcon ieși un german, care repede pieri în huiduielile și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
trăsură colonelul Koch, comandantul pieței, și cu sabia scoasă ordonă trupei să tragă. Aceasta însă nu se execută, din ordinul lui Mackensen. La orele 1 sosiră patru camioane cu soldați, care își încărcară puștile la fața locului, opriră circulația de la Episcopie la Bulevardul Carol, afișară starea de asediu și interzicerea circulației în tot orașul după ora 9 seara. Vasile Derussi fu din nou arestat, dar pe scurt timp. Zincuța Manu, care arborase un drapel mare român pe casă, fu dusă la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
p. 203.) Înapoi la Bucureștii triumfului: prânzurile, dejunurile se urmau fără întrerupere. Toți voiau să sărbătorească pe francezi, pe românii din țările alipite, pe prietenii reîntorși. misiuni ardelene Când sosi Misiunea ardeleană care venea să notifice Unirea, delegația compusă din episcopii Miron Cristea și Hossu, d. Maniu, dr. Vaida, d-nii Goldiș, Brediceanu și Vlad, ei cerură să vadă pe mama; îi invită la dejun la noi - mai erau poftiți Mihai Popovici 245, Trifu, Ionel cu Eliza, Pia și Ion Pillat. La
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
din Serbia lui Dušan înainte de destrămarea statului său. În momentul invaziei otomane, o mare parte a locuitorilor s-au retras departe în munți ca să formeze un nou centru, cu Cetinje drept capitală. Orașul acesta avea o mînăstire, iar în 1516 episcopii ei au preluat guvernarea regiunii. Deși trupele otomane au reușit să pătrundă efectiv în zonă și să perceapă un tribut, ele aveau permanent probleme în colectarea banilor și ținerea sub control a acțiunilor vasalilor lor care locuiau pe niște meleaguri
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
propriilor lor organizații sătești. Biserica ortodoxă constituia un al treilea element al vieții morale și spirituale a creștinilor, dar și în privința controlului politic asupra regiunii. Unele autorități bisericești sprijineau sistemul, dar altele, mai ales unii dintre patriarhii sîrbi și dintre episcopii muntenegreni, s-au aflat în fruntea luptei pentru subminarea dominației otomane. În aceeași manieră, o parte dintre notabilii locali, în primul rînd cei care beneficiau financiar de situație sau care nu vedeau nici o altă alternativă viabilă, colaborau bine cu autoritatea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
față de Imperiul Otoman nu fusese încă stabilit. Conducătorii Muntenegrului afirmau adesea că statul lor era independent; Imperiul Otoman susținea însă că aceste ținuturi constituiau parte integrantă a teritoriului său. Regiunea era extrem de înapoiată atît politic, cît și economic. În ciuda existenței episcopiei de la Cetinje și a postului de guvernator, autoritatea reală rămînea practic apanajul triburilor. Loialitatea avea drept obiect conducerea locală și grupurile formate din diferite familii. Sărăcia lucie a ținutului se datora caracterului său muntos și aspru. Deoarece existau puține zone
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
lungii sale domnii să stabilească ceva de felul unui guvern central cu autoritate reală asupra mediului rural. Era imposibilă impunerea unui sistem administrativ sau organizarea unei armate fără stabilirea unor taxe, iar triburile erau la fel de refractare în privința plătirii acestora atît episcopiei de la Cetinje cît și Porții. Eforturile de a pune capăt incursiunilor și jafurilor erau la fel de inutile, ca și încercările de a împiedica triburile să se lupte între ele. Justiția rămînea și ea în general o chestiune de competența triburilor. Bătrînii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dominat de Partidul Național, care era partizanul iugoslavismului sau al ilirismului. Programul lui de primă urgență pretindea unirea Dalmației, a Frontierei Militare și a portului Rijeka cu Croația și Slavonia în cadrul unei administrații autonome. În afară de aceasta, partidul voia înființarea unei episcopii și a unei universități la Zagreb. În 1847, saborul a declarat croata limbă oficială. Între timp, dieta de la Budapesta urma aceeași cale naționalistă. În vreme ce saborul urmărea lărgirea limitelor teritoriale aflate sub controlul lui, dieta dorea restrîngerea autorității croate doar la
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
croați, dar adesea germani, cehi sau sloveni. Au fost impuse sistemul juridic și codul civil austriac. Cu toate acestea, au fost făcuți unii pași înainte în perioada aceasta. Au fost transpuse în viață măsurile referitoare la țărănime; Zagrebul a redevenit episcopie. Portul Rijeka a fost atribuit Croației, dar Dalmația și Frontiera Militară și-au păstrat vechiul statut. Vojvodina a devenit în 1849 domeniu al coroanei imperiale, Franz Joseph avînd rangul de mare voievod. Și ea era guvernată direct de Viena. Instituirea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Șaguna în 1865 în cadrul unei audiențe personale. Politica de cooperare cu Viena în vederea recunoașterii drepturilor românilor luase deci sfîrșit printr-un eșec lamentabil. Fusese făcut un singur pas înainte: în decembrie 1864, biserica ortodoxă română a fost scoasă de sub autoritatea episcopiei de la Sremski Karlovci, avînd acum propriul ei centru, mitropolit fiind Șaguna. În ciuda acestui fapt, în chestiunea vitală a autonomiei politice fusese dată cea mai rea soluție din punctul de vedere al românilor. Românii, ca și sîrbii, nefiind recunoscuți ca națiune
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dar nici el, nici guvernul rus nu doreau o nouă slăbire a Patriarhiei sau iscarea unor certuri în rîndul ortodocșilor din Balcani. Atunci cînd negocierile nu au dus la nici un rezultat, liderii bisericii bulgare au acționat, expulzîndu-i în 1866 pe episcopii greci. Poarta a devenit serios preocupată de situația nou creată. Nevoind să fie pusă în fața unei revolte a bulgarilor în privința aceasta, ea a fost de acord cu instituirea unei biserici bulgărești separate. Dezbaterea a trecut apoi de la înființarea unei astfel
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
al ortodoxiei, satisfăcând trebuințele „oamenilor iubitori de cetanie” de aici. Biblioteca Mănăstirii Galata din Iași consemnează, în 1727, un fond de cărți grecești și latinești. Mitropolitul Dosoftei îmbogățește biblioteca Mitropoliei ieșene cu cărți tipărite în Occident. Din 1647 datează biblioteca Episcopiei Catolice din Bacău. Tot în secolul al XVII-lea, biblioteca de la Colegiul Reformat din Aiud numără 65 000 de volume (cea mai mare colecție științifică a reformaților maghiari). Emanciparea gândirii laice și formarea elitelor intelectuale („republica intelectualilor”) consemnează și la
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]