4,405 matches
-
sinelui, iar nu a partenerului. Un exemplu extrem al naturii abisale a geloziei, comună naratorului și lui Swann, îl constituie atitudinea acestuia din urmă, exprimată în episodul scrisorii iubitei sale, Odette, către Forcheville. (Seamănă cu scena caragialiană în care mesagerul epistolei, vrînd să facă un serviciu, descoperă că scrisoarea îl privește, îl injuriază, la propriu; sau la figurat, cum e și cazul lui Swann, care se vede, dintr-o dată, purtătorul misivei Odettei către celălat amant.) Comentariul Juliei Kristeva relevă nevoia lui
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
și "mațe-fripte"; iar în final, îl consideră "bun de dipotat" sau de "ministru". Îndrăgostit de Zița, îi face o declarație de dragoste, celebră prin comicul de limbaj: "Angel radios! Precum am avut onoarea de a vă comunica în precedenta mea epistolă, de când te-am văzut întâiași dată pentru prima oară mi-am pierdut uzul rațiunii: da! sunt nebun..." Tânărul publicist este semidoct (deformează dictonul latinesc "vox populi, vox dei!"), demagog (rostește fraze patriotarde), infatuat. Zița este incultă și romantică, Chiriac este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
legile care acționează. Cel mai iubit dintre pământeni este "mitul fericirii prin iubire", văzut ca dimensiune definitorie a existenței umane. Personajul principal scrie eseul Era ticăloșilor, iar finalul romanului capătă semnificații adânci. E o parafrazare a cuvintelor Sfântului Apostol Petru (Epistola I către Corinteni, cap. 13): "...dacă dragoste nu e, nimic nu e..." Cel mai iubit dintre pământeni e un "roman total, un roman fluviu"; e "romanul unui destin care asumă o istorie, romanul unei istorii care trăiește printr-un destin
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
înalt, mai persuasiv, mai fierbinte ar putea să urmeze acum, la un ceas de nouă primenire, dăscălimea acestui tulburător sfârșit de veac? Îndrumări mai concrete, expuse analitic și cu o bună cunoaștere a realităților noastre, se pot găsi în această epistolă deschisă a cărei actualitate de program regenerativ e neîndoielnică. Cronica, XXV, 33 (17 august 1990), p. 1, 2 CUNOAȘTERE ȘI COMPREHENSIUNE O dramă interetnică milenară cunoaște la acest sfârșit de veac o recrudescență care pe alocuri denotă forme destul de grave
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și constituie slava lui particulară, este calitatea de Hrisostom pe care i-au acordat-o secolele de după dânsul<footnote Theodosie Athanasiu, Episcopul Romanului, Viața și activitatea Celui între Sfinți, Părintelui nostru, Ioan Chrisostom, Arhiepiscopul Constantinopolului, în vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, Tipografia Cărților Bisericești, București, 1923, p. 41. footnote>. Acesta este Sfântul Ioan din Constantinopol: un mesager al poporului, o inimă mare, un împătimit al studiului Cărții (al Bibliei) și iubitor de semeni; un om ce părea să știe
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
Sfântul Vasile afirmă că „din lucrări îl cunoaștem pe Dumnezeu, pe când de ființa Lui nu suntem în stare să ne apropiem, pentru că lucrările Lui sunt cele care coboară spre noi, pe când ființa Lui rămâne inaccesibilă”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 234, I, traducere, introducere, note și indici de Pr.Prof.Dr. Constantin Cornițescu și Pr.Prof.Dr. Teodor Bodogae, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 12, Edit. I.B.M.B.O.R., București, 1988, p. 483. footnote> . Iar „cel care se laudă că ar
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Sf. Vasile cel Mare, Constituțiile ascetice, cap. XXXIV, I, Studiu introductiv, traducere, note și indici de Prof. Iorgu D. Ivan, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 18, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1989, p. 524. footnote>. Într-una din epistolele sale, acest adevărat atlet al celor mai alese virtuți, deloc ahtiat după bogăție, mărturisește că sărăcia nu îi este deloc o necunoscută și că s-a lipit de ea ca de-o soră: „sora mea, sărăcia, cu care mă obișnuisem
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
al celor mai alese virtuți, deloc ahtiat după bogăție, mărturisește că sărăcia nu îi este deloc o necunoscută și că s-a lipit de ea ca de-o soră: „sora mea, sărăcia, cu care mă obișnuisem în casă”<footnote Idem, Epistole, epist. 4, în vol.cit., p. 125. footnote>. Un Sfânt contemporan nouă - Sfântul Ignatie Briancianinov - vorbind despre Sfântul Vasile ca despre unul care a mers multă vreme pe drumul înfrânării, al neagonisirii de cele lumești și al curăției trupești și
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
necazul cu răbdare. Despre aceștia ni se va spune: «Am flămânzit și Mi-ați dat să mănânc» (Matei, 25, 35) și celelalte”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omil. I la Psalmul XIV, VI, p. 213. footnote>. În epistola 150, Sfântul Vasile i se adresează lui Amfilohie, în care printre altele îi dă următorul sfat: „... trebuie să ai experiență ca să faci deosebire între cel aflat cu adevărat în nevoi și cel ce cerșește din lăcomie. Cine dă unui nenorocit
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
ce cerșește din lăcomie. Cine dă unui nenorocit dă lui Dumnezeu, dar cine dă unui vagabond, acela aruncă banii la câini, pe care nerușinarea îl poate face respingător, dar pe care lipsa nu-l face vrednic de milă”<footnote Idem, Epistole, epist. 150, III, p. 337. footnote>. Sfântul Vasile, după cum știm, lansează mișcătoare îndemnuri în a-i ajuta pe cei nevoiași, însă dorește să fie ajutați aceia care au reală nevoie de vreun sprijin oarecare: „Dumnezeu vrea ca tu, în simplitatea
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Creangă, aăle) cărui scrieri în genere sunt o adevarată îmbogățire a literaturii noastre. Fă bine, spune-i să-mi trimeată pentru 5 zile manuscriptul nuvelei si îl voi remite desigur după acest timp; nu mă oropsiți de tot, rogu vă...― Epistola din care am citat este reprodusă în volumul Ion Creangă si lumea în care a trăit, semnat de Constantin Parascan. Posteritatea critică a lui Ion Creangă are însă un alt început, acesta coincizând, apreciază Mircea Scarlat, cu „scoaterea― lui din
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
și constituie slava lui particulară, este calitatea de Hrisostom pe care i-au acordat-o secolele de după dânsul<footnote Theodosie Athanasiu, Episcopul Romanului, Viața și activitatea Celui între Sfinți, Părintelui nostru, Ioan Chrisostom, Arhiepiscopul Constantinopolului, în vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, Tipografia Cărților Bisericești, București, 1923, p. 41. footnote>. Acesta este Sfântul Ioan din Constantinopol: un mesager al poporului, o inimă mare, un împătimit al studiului Cărții (al Bibliei) și iubitor de semeni; un om ce părea să știe
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
este cu totul altceva. Paul Diel rămîne însă unul dintre fanii paradigmei psihologice de înțelegere și explicare a vieții spiritului uman. Faptul acesta cred că se poate argumenta cu cel puțin două teme ale cărții de față: mitul șarpelui și epistolele pauline. Secvențele veterotestamentare care-l au ca protagonist pe șarpele ispititor al protopărinților ne sînt cunoscute și nu cred că este cazul să insistăm asupra lor. Interesează acum interpretarea specială pe care Paul Diel o dă făpturii ofidiene, în totală
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
se cere astăzi abordată din perspective multiple și nu neapărat complementare. Or, unul dintre meritele cărții de față este acela de a oferi una dintre aceste perspective. O altă temă a cărții, care ilustrează psihologismul autorului, este cea a celebrelor epistole pauline. Aici, apostolul creștin ar vorbi într-un mod criptat exclusiv (!) "despre conflictele funcționării psihice intime, eliminînd astfel confuzia dintre Psihic și Suflet, care a dus la credința în nemurirea psihicului".22 Referindu-se la păcatul originar, apostolul Pavel ne-
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și a spiritului, din incapacitatea de a înțelege) din convenționalismul banal, cauza "morții" elanurilor. Și mai profund semnificativ: "moartea sufletului" este păcatul adamic, simbol al seductibilității perverse a firii umane: Orice om poate renaște în timpul vieții lui din "moartea sufletului" (Epistola către Romani, VI/13: "... dați-vă pe voi înșivă lui Dumnezeu, ca vii, din morți cum erați".) "A treia zi": renașterea întregii umanități este simbolizată de mitul Parusiei. Conform simbolisticii textelor, aceasta este "ultima zi" (a lumii pervertite): ziua în
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
morți sufletește" se vor trezi la viață în adevărul veșnic. Mitul celei de a Doua Veniri (al Parusiei) vestește ziua îndepărtată în care omenirea va învia din banalizarea reprezentată de convenționalizarea spiritului. Iată ce spune apostolul Pavel în prima lui Epistolă către Corinteni, XV, versetele 54, 55: " Cînd trupul acesta supus putrezirii (supus tentațiilor perverse), se va îmbrăca în neputrezire (forța de a rezista tentațiilor), și trupul acesta muritor (expus "morții elanului care ar trebui să-l anime") se va îmbrăca
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
constatare este cu atît mai necesară, cu cît ea constituie un rezumat al tuturor analizelor anterioare. Nu este deloc inutil să rezumăm succint rezultatele obținute pînă acum în vederea întării lor prin confruntarea cu textele autentice la care se referă tologia: Epistolele apostolului Pavel. Apostolul vorbește exclusiv ceea ce trebuie demonstrat despre conflictele funcționării psihice intime, eliminînd astfel confuzia dintre Psihic și Suflet, care a dus la credința în nemurirea psihicului. Confuzia aceasta este însă foarte frecvent întîlnită nu numai în teologie, ci
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
referă la decăderea banală, la căderea adamică, numită "moartea sufletului": moartea elanului animant. Este evident că termenul de "înviere" nu are aici nici un alt sens în afara semnificației sale lingvistice: redresare. Distincția aceasta de o importanță fundamentală este clar stabilită în epistolele apostolului Pavel. Eroarea dogmatică rezidă, nu numai în înțelegerea greșită a mitului Treimii, ci și poate chiar în mai mare măsură în interpretarea falsă a acestor epistole. Aunci cînd confruntăm interpretarea teologică cu textele epistolelor, se pune problema demonstrării faptului
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sale lingvistice: redresare. Distincția aceasta de o importanță fundamentală este clar stabilită în epistolele apostolului Pavel. Eroarea dogmatică rezidă, nu numai în înțelegerea greșită a mitului Treimii, ci și poate chiar în mai mare măsură în interpretarea falsă a acestor epistole. Aunci cînd confruntăm interpretarea teologică cu textele epistolelor, se pune problema demonstrării faptului că greșeala constă în a ne gîndi la moartea trupului ori de cîte ori se vorbește despre moartea elanului animant și la "viața veșnică de după moarte" atunci
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
fundamentală este clar stabilită în epistolele apostolului Pavel. Eroarea dogmatică rezidă, nu numai în înțelegerea greșită a mitului Treimii, ci și poate chiar în mai mare măsură în interpretarea falsă a acestor epistole. Aunci cînd confruntăm interpretarea teologică cu textele epistolelor, se pune problema demonstrării faptului că greșeala constă în a ne gîndi la moartea trupului ori de cîte ori se vorbește despre moartea elanului animant și la "viața veșnică de după moarte" atunci cînd se vorbește despre învierea etică, despre redresarea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
pentru păcate sau în păcat. Conform mitului Genezei, păcatul pentru care trebuie să murim în timpul vieții ca să înviem sau să renaștem în timpul vieții la adevărul etern este păcatul adamic prin care a apărut "moartea sufletului", tentația banalizantă. Adevărul este că epistolele apostolului Pavel par scrise într-o păsărească de neînțeles dacă le ascultăm fără să cunoaștem simbolistica aflată la baza scrierilor biblice, începînd cu mitul Genezei pînă la cel al lui Cristos. Fiindu-i imposibil să înțeleagă simbolurile, dogmatica nu putea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
spiritul este însuflețitor". Acesta din urmă nu poate fi decît adevărul subiacent fațadei simbolice, care, înțeles textual, nu este decît literă moartă. Iată o serie de citate care vor putea constitui subiecte de meditație pentru cel care vrea să înțelagă. Epistola lui Pavel către Romani,VII/21-23 "GĂSESC DAR ÎN MINE LEGEA ACEASTA: CÎND VREAU SĂ FAC BINELE, RĂUL ESTE LIPIT DE MINE. FIINDCĂ, DUPĂ OMUL DIN LĂUNTRU, ÎMI PLACE LEGEA LUI DUMNEZEU; DAR VĂD ÎN MĂDULARELE MELE O ALTĂ LEGE
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
că, avînd curajul de a-și mărturisi propria slăbiciune, apostolul dă dovadă de luciditate introspectivă și că avînd cel mai mare curaj să o facă public, intenția lui este să le propună celorlalți clarificarea introspectivă drept cale de mîntuire? În epistolele sale, apostolul nu vorbește decît despre salvare și toate citatele se referă la mesajul de mîntuire al lui "Cristos", pentru care el însuși depune mărturie. VIII/6: "ȘI UMBLAREA DUPĂ LUCRURILE FIRII PĂMÎNTEȘTI ESTE MOARTE, PE CÎND UMBLAREA DUPĂ LUCRURILE
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
emotivitatei ta cea mai secretă, sensul și valoarea exemplului salvator, vei fi mîntuit. Nu te vei mai încrede decît în tine însuți, iar credința ta în forța autentică a naturii umane te va salva. Acesta este mesajul de bucurie al epistolelor apostolului Pavel, al evangheliilor și al tuturor mitologiilor. Cel mai surprinzător este faptul că această înțelegere a mesajului de mîntuire poate fi găsit și în prima epistolă sobornicească a lui Petru, II/24: "... PENTRU CA NOI, FIIND MORTI FAȚĂ DE PĂCATE, SĂ
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
autentică a naturii umane te va salva. Acesta este mesajul de bucurie al epistolelor apostolului Pavel, al evangheliilor și al tuturor mitologiilor. Cel mai surprinzător este faptul că această înțelegere a mesajului de mîntuire poate fi găsit și în prima epistolă sobornicească a lui Petru, II/24: "... PENTRU CA NOI, FIIND MORTI FAȚĂ DE PĂCATE, SĂ TRĂIM PENTRU NEPRIHĂNIRE." (justiția imanentă), și în epistola sobornicească a lui Iacov, I/14-l5: "CI FIECARE ESTE ISPITIT, CÎND ESTE ATRAS DE POFTA LUI ÎNSUȘI ȘI MOMIT
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]