3,289 matches
-
vârsta de 60 de ani în Livadia de Câmp, a făcut și el închisoare la Canal, a trăit peste 80 de ani, urmașii lui sunt de asemenea întreprinzători, picheri de drumuri, 10. Revitea Ianăș Finanț, cu avere mijlocie, negustor de fân, foarte vorbăreț și deosebit de activ în discuțiile publice, 11. pot fi amintiți de asemenea Băltean Ianăș Danci, Vladislav Pavel Gligor, frații Iacob și Mihai Popa, cu avere mijlocie, dar participanți la “dezbaterile publice” din sat, 12. Turcu Petru Ponoran, cel
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
grajduri, iar în mijlocul curții locul unde erau parcate căruța sau batoza (pentru treierat grâul). În secolul XIX , în curtea cu pământul bătătorit a șurii se făcea ,îmblătitul” grâului, treerarea manuală a grâului. În podurile șurii și deasupra grajdurilor se introducea fânul, nutrețul animalelor în timpul iernii. Șura era construită la început din lemn, iar ulterior s-a trecut la cele din piatră sau cărămidă, la proprietarii mai bogați. Referitor la acoperișul șurii se știe că acesta a fost la început de paie
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
pentru păstrat porumbul, făcută din nuiele, ca să asigure circulația aerului, și acoperită cu șindrilă. În funcție de starea materială a gospodarului în curte se mai găsea o magazie de mărimi diferite, pentru depozitat uneltele agricole ,șoprul”. După șură erau depozitate clăile de fân pentru iarnă, ,șirezile” de paie sau ,tuleii” de porumb și țarcul oilor. În continuare gospodăria mai avea o grădină de zarzavaturi sau livadă cu pomi fructiferi (pruni, meri, nuci, cireși, etc.), a cărei mărime era în funcție de starea materială a gospodarului
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
tioc - mic suport din metal sau lemn scobit, de formă conică, în care cosașii țineau gresia folosită la ascuțitul coasei, - târnaț - coridor lung la case, construit în fața camerelor, - târși - crengi de copaci care aveau diverse întrebuințări ( fundații la clăile de fân, confecționarea greblelor pentru arături, etc.), - toartă - mâner de vase de bucătărie sau căni, - tocmi - a târgui, - tomni - a netezi, - topile - mici acumulări de apă de formă circulară de 2-3 m adâncime, care erau alimentate de izvoarele de la fund, în care
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
vieții de fiecare zi, integrând parcă experiențele tuturor înaintașilor lor. Dincolo de această fascinație a reprezentărilor fantastice, descoperim însă și nevoia de a înscrie tot ce aparține omului, în compoziții ca ""Buciumașul" (1947), "Dans Oșenesc" (1947), "Țărancă cu coșul" (1942), "La fân" (1958), "Recolta" (1960)" sau ""Horitoarea" (1958)", pentru că toate aparțin aceleiași viziuni, dominate de observarea unor crâmpeie de viață. Materialul său preferat, lemnul, accentuează volumele și le dă pregnanță în spațiul pe care îl propune substanța operei, în același timp valorificând
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
aceasta, pentru o perioadă de peste un secol și Biharia s-a putut dezvolta nestingherit. Membrii gărzii naționale din Biharia au luptat vrednic și în timpul luptei de libertate din 1848/49, iar cei rămași acasă au ajutat revoluția prin donații: cereale, fân, cizme, cămăși pentru luptători. Comuna Biharia la începutul secolului XX a fost caracterizată printr-o viață economică în ascensiune, ceea ce a demarat construcții de proporții mari și a avut ca urmare și dezvoltarea vieții culturale. Dar este și entuziasm, dispoziție
Biharia, Bihor () [Corola-website/Science/300846_a_302175]
-
categorie, dar avea, probabil, mai multă autoritate sau spirit organizatoric. De exemplu, la 1712 jude în satul Bălnaca era colonul Gabriel Groza, care nu avea nimic în comparație cu Nicolae David, care avea 2 boi, 3 câble de porumb, 3 clăi de fân. Dacă în prima jumătate a secolului al XVIII-lea funcția de jude era o cinste, la sfârșitul secolului devine o servitute nedorită, din cauza sporirii obligațiilor iobăgești și a abuzurilor stăpânirii Din documentele cercetate pentru secolele XVII—XVIII rezultă faptul că
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
la cai de la 0,2 la 0,1; la porci de la 2,5 la 2,1, la vaci de la 1,2 la 1,1. Dacă inventarul animalelor este în scădere, cel al furajelor și cerealelor este în creștere. Recoltele de fân sunt, în medie de familie 1,2 căpițe în 1713 și 1,4 căpițe la 1753. Media câblelor de porumb crește simțitor de la 0,2 în 1713 la 4,5 câble în 1753. În 1713 se cultiva porumbul și meiul
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
stupi. Conscrierea din 1779 atestă o serie de ocupații în funcție de care se stabilesc taxele din crâșmărit, morărit, lemnărit, ghindărit, meșteșuguri. Domeniul nu avea în folosință teren arabil sau vie în hotarul satului, doar un fânaț care producea 24 stânjeni de fân în valoare de 240 florini anual. Conscrierile urbariale ale secolului al XVIII-lea stabilesc categoria pământurilor, în funcție de fertilitatea sau sterilitatea solului, în 4 clase. Conscrierea din 1720 amintește că și în 1711 pământul din satul Bălnaca era încadrat în clasa
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
Banu. Pădurea mănăstirii a fost pustiită de neuniți (care nu erau greco-catolici, deci uniți cu Roma). În 1774 mănăstirea nu mai avea nici un călugăr. Averea mănăstirii la acea dată era: arător de 9 găleți, un fânaț de 16 care de fân, o pădure și 20 de stupi. "Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial". Obeliscul memorial a fost amplasat inițial în anul 1937 în satul Fânațele Silivașului, iar după restaurare, a fost mutat în comuna Silivașu de Câmpie, unde se află și
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
aceleiași conscripțiuni mai aflăm numele celor trei preoți care serveau la biserica din Beclean: "Prekup" ("Precup"), "Adam" și "Avram". Toți cei trei preoți erau greco-catolici. Mai aflăm, din același registru, că de pe fânețele parohiei greco-catolice se strângeau 2 care de fân, în fiecare an. Denumirea satului, "Bethlen", ca și numele unuia dintre preoți, "Prekup", erau notate folosindu-se ortografia limbii maghiare, întrucât rezultatele conscripțiunii erau destinate unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari. Populația comunei a crescut o dată cu trecerea timpului
Beclean, Brașov () [Corola-website/Science/300934_a_302263]
-
greco-catolici: Iuon și Platon, ale căror nume de familie nu le cunoaștem. În Cuciulata anului 1733 funcționa o biserică (greco-catolică) și exista o casă parohială. Mai aflăm, din aceeași conscripțiune, faptul că de pe fânețele parohiei se strângeau 9 care de fân. Cuciulata făcea parte din protopiatul Veneția de Jos ("Archidiaconatus Venecziensis"). Denumirea localității era dată în ortografie maghiară: "Kucsuláta", întrucât rezultatele coonscripțiunii urmau să fie înaintate unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari. Până în 1918 cea mai mare parte a
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]
-
de familii, adică vreo 120 de persoane. Din registrul aceluiași recensământ, mai aflăm numele preotului care servea la biserica din sat: "Komán" (="Coman"), "ortodox". Din același document mai aflăm că de pe fânețele parohiei se aduna cantitatea de 1 car de fân. Denumirea satului, "Holbák", precum și numele preotului, "Komán" erau redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele recensământului erau destinate unei comisii formate din neromâni, în majoritate unguri. În 1910, Holbavul avea 1.299 locuitori (români), iar în 1992 - 1.506. Astăzi, numărul
Holbav, Brașov () [Corola-website/Science/300947_a_302276]
-
de persoane. Din registrul aceleiași conscripțiuni mai aflăm că au fost recenzați doi preoți având prenumele "Rád" ("Radu"). Cei doi preoți erau neuniți (ortodocși). În localitate funcționa o biserică ortodoxă, iar de pe fâneața parohiei se strângea, anual, un car de fân.Denumirea satului "Mendra", precum și prenumele celor doi preoți ortodocși, "Rád", erau redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii erau destinate unei comisii formate din neromâni, în majoritate unguri.
Mândra, Brașov () [Corola-website/Science/300952_a_302281]
-
Desigur este vorba de numele românești "Matei", "Stanciu" și "Ion", scrise, ca și denumirea localității, cu ortografie maghiară. Toți cei trei preoți erau greco-catolici. În localitate era o casă parohială (Domus parochialis). De pe fânețele parohiei se strângeau 12 care de fân (Foeneta Currum: 12). Numele și denumirea satului erau scrise cu ortografie maghiară, întrucât rezultatele recensământului erau destinate unei comisii formate din neromâni și în majoritate maghiari. Localitatea Părău, la data conscripțiunii mai sus amintite (1733), făcea parte din protopopiatul de
Părău, Brașov () [Corola-website/Science/300956_a_302285]
-
această pasăre se transformă în uliu.( Ioan Brândaș) La Sânpetru, dacă tună, nu vor fi în acel an nuci și alune, deoarece tunetul le-a stins rodul și vor cădea seci. In ziua de Sf.Ilie nu se lucrează la fân ca să nu se răzbune Ilie care umblă pe cer cu carul de foc. La această dată trebuie să fie gata ,făcut” fânul. Cu Schimbarea la față, se face trecerea la anotimpul toamna. Frunza își schimbă și ea fața, din verde
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
tunetul le-a stins rodul și vor cădea seci. In ziua de Sf.Ilie nu se lucrează la fân ca să nu se răzbune Ilie care umblă pe cer cu carul de foc. La această dată trebuie să fie gata ,făcut” fânul. Cu Schimbarea la față, se face trecerea la anotimpul toamna. Frunza își schimbă și ea fața, din verde în galben. La Ziua Crucii intră în pământ toate „gozovinele”- animalele târâtoare - și vor rămâne acolo până la Sânjeorj. Există pe lângă cele menționate
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
ospătate cu „zeamă de păsulă, curiti umplut cu pisat și moare dă curiti”. De băutură se servea monopol sau cider. In timpul torsului și a mesei se povestesc întâmplări, se spun glume și povești. Clăci mici se organizau la cositul fânului, vara, când se adunau un mare număr de cosași la cel care organiza claca, înainte de masă sau spre seară. Se avea mare grijă ca nu cumva să se taie din greșeală „buruiana ploii”, care aducea ploaia atunci când se strângea fânul
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
fânului, vara, când se adunau un mare număr de cosași la cel care organiza claca, înainte de masă sau spre seară. Se avea mare grijă ca nu cumva să se taie din greșeală „buruiana ploii”, care aducea ploaia atunci când se strângea fânul. Clăci se mai organizau la seceriș, la prășit, precum și la acoperitul cu paie al sălașelor (Ioan Matei). Claca mare a torsului de cânepă se organizează după sărbătorile de iarnă, de obicei într-o duminică, cu „hidede”. Gazda clăcii duce cânepă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
circa 365 de suflete, toți români. Aflăm, din registrul aceleiași conscripțiuni, că erau recenzați doi preoți: "Iuon" și "Stan" (în ortografie ungurească, "Sztán"), ambii uniți, precum și o casă parohială, o biserică greco-catolică; de pe fânețele parohiei se obțineau 6 care de fân ... Din punct de vedere bisericesc, Vadul anului 1733 aparținea protopiatului de Veneția de Jos. Numele localității ("Vád"), precum și al preoților ("Iuon" și "Sztán"), deși românești, erau redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii erau destinate unei comisii compuse din neromâni
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
erau recenzați încă doi preoți, ambi uniți: "Sztoika" și "Opra" (Stoica și Oprea, desigur). În localitatea Veneția de Jos a anului 1733, existau o biserică (unită) și o casă parohială ("Domus parochialis"). De pe fânețele parohiei se strângeau 4 care de fân ("Foeneta Currum: 4"). La Veneția de Jos erau recenzate 100 de familii, cu alte cuvinte, circa 500 de locuitori. Numele localității și al preoților erau notate în limba maghiară sau în românește, cu ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii urmau să
Veneția de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300981_a_302310]
-
prima jumătate a secolului XVIII, la scurtă vreme după conscripția din 1721-1722, dată fiind răspândirea ei pe teritoriul comitatului, inclusiv în satele din jurul Marinului. Tabelele urbariale ale Marinului din perioada 1818-1848 relevă și preocupările sătenilor în perioada respectivă: producție de fân, cultura viței de vie pentru vin, creșterea boilor, cailor, vacilor, oilor, porcilor etc.. . Recensământul din 1897 consemnează în Marin 153 de gospodării, cu următoarele categorii de folosință a terenului, în iugăre: 657 - pământ arător, 71 - grădini, 206 - fâneață, 4 - vie
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
Este amintită la 1681 pe o inscripție de pe o carte slavonă aflată în proprietatea bisericii din Feleac. Era, pe timpul episcopuIui Grigore Maior, proprietatea neuniților. Averea mănăstirii constă dintr-un arător de 2 găleți și un fânaț de 1 car de fân.
Feleacu, Cluj () [Corola-website/Science/300328_a_301657]
-
și poziționate în părțile mai înalte ale proprietăților. Temeliile erau din piatră de rău potrivită și zidita. Restul casei era din lemn de stejar cioplit manual. Vitele erau adăpostite în grajduri care aveau la al doilea nivel fâneața. Pe timpul iernii fânul era transferat în iesle prin trape de lemn poziționate în dreptul acestora. O asemenea gospodărie este expusă la Muzeul Satului. Este vorba de casă din Budieni a fam. Beuran așezată însă, la transfer pe noul amplasament, pe o temelie din beton
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
cremenea și iasca de aprins focul și troaca cu sare. Tot lateral, în stânga și dreapta erau lavițele pentru dormit și păstrat țoalele, sau, la cei mai săraci, doar niște maluri de pământ, lăsate la săpat, peste care se așterneau paie, fân, rogojini sau piei de oaie netăbăcite. Ca învelitoare se utiliza cerga, o pânză mare de cânepă, folosită și la vânturatul boabelor. În loc de perne erau niște căpătâie umplute cu paie. Ca mobilier se mai găsea o masă scundă și rotundă, pusă
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]