3,378 matches
-
fascicul stabil. O variantă tehnică de sincrotron păstrează pentru un timp (care poate fi de ordinul orelor) particulele accelerate într-un "inel de acumulare", pentru a obține un fascicul intens. În acceleratoarele cu "țintă fixă" doar o parte din energia fasciculului este absorbită în procesul de producere de particule; restul se pierde prin reculul țintei, ca energie cinetică a centrului de masă. Această problemă nu există la acceleratoarele de tip "collider", în care două fascicule de particule de mase egale sunt
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
fixă" doar o parte din energia fasciculului este absorbită în procesul de producere de particule; restul se pierde prin reculul țintei, ca energie cinetică a centrului de masă. Această problemă nu există la acceleratoarele de tip "collider", în care două fascicule de particule de mase egale sunt accelerate în sensuri opuse și se ciocnesc frontal. Dezavantajul acestor mașini este luminozitatea relativ redusă (densitatea de particule în fascicul fiind inferioară densității în sursa fixă), ceea ce înseamnă și că ele nu pot fi
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
de masă. Această problemă nu există la acceleratoarele de tip "collider", în care două fascicule de particule de mase egale sunt accelerate în sensuri opuse și se ciocnesc frontal. Dezavantajul acestor mașini este luminozitatea relativ redusă (densitatea de particule în fascicul fiind inferioară densității în sursa fixă), ceea ce înseamnă și că ele nu pot fi configurate pentru a genera fascicule secundare intense. Cel mai mare "collider" din lume este Large Hadron Collider de la CERN, proiectat în principal pentru ciocniri proton-proton la
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
egale sunt accelerate în sensuri opuse și se ciocnesc frontal. Dezavantajul acestor mașini este luminozitatea relativ redusă (densitatea de particule în fascicul fiind inferioară densității în sursa fixă), ceea ce înseamnă și că ele nu pot fi configurate pentru a genera fascicule secundare intense. Cel mai mare "collider" din lume este Large Hadron Collider de la CERN, proiectat în principal pentru ciocniri proton-proton la energii de 6,5 TeV pe fascicul (13 TeV în total). Particulele în mișcare pe o traiectorie închisă emit
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
ceea ce înseamnă și că ele nu pot fi configurate pentru a genera fascicule secundare intense. Cel mai mare "collider" din lume este Large Hadron Collider de la CERN, proiectat în principal pentru ciocniri proton-proton la energii de 6,5 TeV pe fascicul (13 TeV în total). Particulele în mișcare pe o traiectorie închisă emit radiație electromagnetică (radiație de sincrotron), ceea ce înseamnă decelerare și pierdere de energie în procesul de ciocnire. La energii egale, pierderea este mai pronunțată în cazul electronilor decât în
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
electronilor decât în cazul protonilor: pentru accelerarea de electroni, acceleratoarelor circulare le sunt preferate acceleratoarele liniare ("linac"). Singurul "linac collider" din lume este SLAC Linear Collider (SLC) de la SLAC National Accelerator Laboratory; el constă din două acceleratoare liniare care trimit fascicule în sensuri opuse, la energii de 50 GeV pe fascicul. Particulele de înaltă energie încărcate electric ionizează atomii din mediul prin care trec, iar efectele acestei ionizări pot fi utilizate pentru detectarea traiectoriei lor. Pe acest principiu funcționează contoarele Geiger
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
circulare le sunt preferate acceleratoarele liniare ("linac"). Singurul "linac collider" din lume este SLAC Linear Collider (SLC) de la SLAC National Accelerator Laboratory; el constă din două acceleratoare liniare care trimit fascicule în sensuri opuse, la energii de 50 GeV pe fascicul. Particulele de înaltă energie încărcate electric ionizează atomii din mediul prin care trec, iar efectele acestei ionizări pot fi utilizate pentru detectarea traiectoriei lor. Pe acest principiu funcționează contoarele Geiger, camerele cu ceață, camerele cu bule și camerele cu scântei
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
întrebarea cum este distribuită în atom sarcina pozitivă compensatoare, care trebuia să constituie aproape în întregime masa atomului. O grup de cercetători sub îndrumarea lui Ernest Rutherford a sondat această distribuție de sarcină, observând modul în care era împrăștiat un fascicul de raze alfa pe o foiță de aur (1911). Concluzia era că sarcina pozitivă masivă este concentrată în centrul atomului. Rutherford a încorporat acest rezultat într-un model atomic, care însă nu specifica distribuția sarcinii negative de electroni. În anul
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
o refracție mai mare decît este nevoie, ceea ce duce la o focalizare defectuoasă și la formarea unor imagini cu atît mai neclare cu cît lentila are un diametru mai mare. Pentru corectarea aberației sferice se folosesc diafragme care limitează diametrul fasciculului de lumină (dar care reduc și intensitatea acesteia) ori se folosesc lentile asferice sau lentile compuse, calculate în așa fel încît aberația sferică să fie minimă. Această aberație apare cînd fasciculul de lumină este înclinat față de axa optică. În loc ca
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
corectarea aberației sferice se folosesc diafragme care limitează diametrul fasciculului de lumină (dar care reduc și intensitatea acesteia) ori se folosesc lentile asferice sau lentile compuse, calculate în așa fel încît aberația sferică să fie minimă. Această aberație apare cînd fasciculul de lumină este înclinat față de axa optică. În loc ca imaginea unui punct luminos să fie tot un punct, lumina capătă forma unei comete. Efectul este cu atît mai puternic cu cît unghiul cu axa optică este mai mare. Materialul transparent
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
Hatsue, dar acesta luase deja hotărârea: "Shinji este omul care o va lua de soție pe Hatsue". Ultimele pagini îi prezintă pe cei doi logodnici în turnul farului privind fascinați"“cu obrajii atât de apropiați... întunericul de nepătruns, pe care fasciculele luminoase le măturau cu regularitate" inspirând un optimism atât de rar întâlnit în opera lui Yukio Mishima. Bibliografie: Mihnea Voicu Șimăndan , „Yukio Mishima: “Tumultul valurilor””, „Studii nipone” (An I, nr. 1, 2000) Poate că cel mai realizat roman, prin complexitatea
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
face prin predicțiile cantitative furnizate asupra valorii numerice a momentului magnetic. Interacțiile cu substanță amintite mai sus (captura neutronilor, împrăștierea elastică și inelastică) fac posibilă detecția lor. Surse de neutroni sunt reacțiile nucleare de fisiune sau produse de particule alfa. Fasciculele de neutroni sunt folosite la determinări de structură a stărilor de agregare prin împrăștiere elastică (difracție de neutroni) și inelastică a neutronilor și producerea fisiunii nucleare.
Neutron () [Corola-website/Science/297812_a_299141]
-
energie între materie și radiație nu se face în mod continuu, ci în cantități discrete și indivizibile, pe care le-a numit "cuante de energie" (în = câtime, cantitate). Einstein (1905) a dus ideea un pas mai departe, postulând că un fascicul luminos constă dintr-un jet de particule (numite apoi fotoni), care reprezintă cuante de energie; pe această bază el a elaborat o teorie cantitativă a efectului fotoelectric, pe care teoria ondulatorie fusese incapabilă să-l explice. O confirmare ulterioară a
Mecanică cuantică () [Corola-website/Science/297814_a_299143]
-
faptul că electronii dintr-un atom sunt legați sau grupați într-un fel. Se credea că grupurile de electroni ocupă o mulțime de în jurul nucleului. Experimentul Stern-Gerlach din 1922 a furnizat dovezi suplimentare ale naturii cuantice a atomului. Atunci când un fascicul de atomi de argint a fost trecut printr-un de câmp magnetic de formă specială, fasciculul a fost divizat în funcție de direcția momentului cinetic al atomului, denumit "spin". Cum această direcție este aleatoare, era de așteptat ca raza să se răspândească
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
grupurile de electroni ocupă o mulțime de în jurul nucleului. Experimentul Stern-Gerlach din 1922 a furnizat dovezi suplimentare ale naturii cuantice a atomului. Atunci când un fascicul de atomi de argint a fost trecut printr-un de câmp magnetic de formă specială, fasciculul a fost divizat în funcție de direcția momentului cinetic al atomului, denumit "spin". Cum această direcție este aleatoare, era de așteptat ca raza să se răspândească într-o linie. În schimb, fasciculul a fost împărțit în două părți, în funcție de orientarea spinului atomic
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
fost trecut printr-un de câmp magnetic de formă specială, fasciculul a fost divizat în funcție de direcția momentului cinetic al atomului, denumit "spin". Cum această direcție este aleatoare, era de așteptat ca raza să se răspândească într-o linie. În schimb, fasciculul a fost împărțit în două părți, în funcție de orientarea spinului atomic, în sus sau în jos. În 1924, Louis de Broglie a avansat ipoteza că toate particulele se comportă până la un punct ca niște unde. În 1926, Erwin Schrödinger a folosit
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
atomului în favoarea unuia care descria zone orbitale atomice în jurul nucleului unde un anumit electron este cel mai probabil să fie observat. Dezvoltarea a permis măsurarea cu precizie sporită a masei atomilor. Dispozitivul folosește un magnet pentru a îndoi traiectoria unui fascicul de ioni, și cantitatea de deformare este determinată de raportul între masa unui atom și sarcina sa. Chimistul Francis William Aston a folosit acest instrument pentru a arăta că izotopii au mase diferite. Masa atomică a acestor izotopi variază cu
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
de fotonului cu care interacționează. Fotonii emiși și fotonii care interacționează pornesc apoi în paralel și în fază; adică, modelele de undă ale celor doi fotoni sunt sincronizate. Această proprietate fizică este folosit pentru a face lasere, care pot emite fascicule coerente de lumină a căror energie este într-o bandă de frecvență îngustă. Valența este puterea de combinare a unui element. Aceasta este egală cu numărul de atomi de hidrogen cu care atomul s-ar putea combina sau pe care
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
unui ion este transformată de către câmpul magnetic este determinată de masa atomului. folosește acest principiu pentru a măsura al ionilor. Dacă eșantionul conține mai mulți izotopi, spectrometrul de masă poate determina proporția fiecărui izotop în eșantion prin măsurarea intensității diferitelor fascicule de ioni. Printre tehnicile de vaporizare a atomilor se numără și de , ambele utilizând plasmă pentru a vaporiza eșantioanele pentru analiză. O metodă selectivă spațial este , care măsoară pierderea de energie a unui într-un atunci când interacționează cu o parte
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
a venit deja în prealabil în contact cu agentul patogen a fost membru al unui mare număr de societăți științifice române și străine acest lucru a făcut ca actul să fie considerat drept fals în acest caz schimbătorul este cu fascicul tubular iar vaporii formați se adună în spațiul de abur de sus suportul pentru a fost eliminat sparge gheața prin lovire tăiere sau apăsare se poate spune că interviul de presă a ajuns să cunoască în publicistica românească un loc
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
de geometrie neeuclidiană în locul celei de geometrie euclidiană. Geometria neeuclidiană ocupă un rol central în teoria relativității generalizate și topologie. Cantitatea și spațiul au roluri importante în geometria analitică, geometrie diferențială și geometrie algebrică. În cadrul geometriei diferențiale apar conceptele de „fascicul de mătase” ("fiber bundle") și calculul spațiilor topologice. Geometria algebrică descrie obiectele geometrice prin intermediul unor seturi de soluții ale ecuațiilor polinomiale, combinând conceptele de cantitate, spațiu și studiul grupurilor topologice, acestea combinând noțiunile de structură și spațiu. Grupurile Lie sunt
Matematică () [Corola-website/Science/296537_a_297866]
-
această condiție este încălcată, încărcătură electronică a moleculei determina un ion molecular sau ion poliatomic. Cu toate acestea, natura discretă și separată a conceptului molecular presupune de obicei că ionii moleculari să fie prezenți doar în forme determinate, precum un fascicul direcționat în vid într-un spectometru de masă. Colecțiile poliatomice încărcate care sunt prezente în solide (de exemplu, ionii sulfat sau azotat) nu sunt considerate drept molecule în chimie. Gazele inerte sau nobile (heliu, neon, argon, krypton, xenon și radon
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
română a fost editată sub titlul "Tratat de programare al calculatoarelor" de către Editura Tehnică Între anii 1999 - 2001 Editura Teora a reeditat lucrarea sub titlul "" Volumul patru este în curs de apariție, structura sa este: Din volumul 4 au apărut fasciculele preliminare 2, 3 și 4. Fascicula 2 a fost tradusă în limba română sub titlul "Generarea tuturor tuplurilor și permutărilor".
Arta programării calculatoarelor () [Corola-website/Science/296573_a_297902]
-
ul este un dispozitiv optic care generează un fascicul coerent de lumină. Fasciculele laser au mai multe proprietăți care le diferențiază de lumina incoerentă produsă de exemplu de Soare sau de becul cu incandescență: La origine termenul "laser" este acronimul "LASER" format în limba engleză de la denumirea "Light Amplification
Laser () [Corola-website/Science/298478_a_299807]
-
ul este un dispozitiv optic care generează un fascicul coerent de lumină. Fasciculele laser au mai multe proprietăți care le diferențiază de lumina incoerentă produsă de exemplu de Soare sau de becul cu incandescență: La origine termenul "laser" este acronimul "LASER" format în limba engleză de la denumirea "Light Amplification by Stimulated Emission of
Laser () [Corola-website/Science/298478_a_299807]