3,192 matches
-
dat instruc? iuni lui Farca? s? v? pun? la (o gaur? mare de glonte face un cuv�nt aproape ilizibil) suma pe care a? i solicitat? o. Cere? i?i lui Farca? s? v? transfere banii. �l voi ruga s? intervin? (pe Cancicov �n favoarea dumneavoastr?) . Transmite? i?i doamnei Iorga salut? rile mele respectuoase ? i v? rog s? primi? i salut? rile mele prietene? ți, (semnat) Dr. Angelescu�36 Scrisoarea această a fost g? sit? ciuruit? de gloan? e asupra trupului ne�nsufle? it al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
La un alt nivel, �n publică? ia intelectual? �Magyar Sz�mele�, savantul L�jos G�ldi scria: �Iorga a fost un du? man ne�mp? cat al Ungariei, Iorga a murit�. Autorul articolului �? i amintea c? Iorga f? cuse multe gesturi �n favoarea ungurilor: necrologul scris �n memoria profesorului Bitay, pamfletul �mpotriva urii dintre na? iuni� (adic? dintre na? iunile rom�n? ? i ungar?) , dar men? iona c? reconcilierea era prefigurat? �numai pe baza Tratatului de Pace de la Versailles�. Articolul se �ncheia astfel: �Poate c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
anilor �30, persecu? iile brutale din perioada aceasta au spulberat speran? ele lui Iorga �n privin? a asimil? rîi evreilor. �n disperarea lor, ace? tia �? i c? utau adesea salvarea peste grani?? , �n sionism (chiar ? i �n comunism) ? i �n interven? iile str? ine (occidentale) �n favoarea lor. Iorga era �mpotriva sionismului, v? z�nd �n el un obstacol �n calea asimil? rîi, nereu? ind s??? i dea seama c? aceasta nu era dec�ț o consecin?? a �ncerc? rilor e? uate ale evreilor de a se asimilă. Etichetat de c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
că Rom�nia s? -i trateze pe evrei a? a cum erau trata? i ace? tia �n Occident, acord�ndu-le egalitate deplin?. Delegă? ia rom�n? s-a opus cu �nver? unare acestui lucru. Bismarck a f? cut presiuni asupra rom�nilor �n favoarea evreilor. �ntruc�ț Domnitorul Rom�niei era un Hohenzollern, pozi? ia lui Bismarck era hoț? r�toare. S-a ridicat apoi problemă asupra caracterului neprofitabil al re? elei rom�ne? ți de c? i ferate (construite cu capital german). Că s? previn
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
1932 86 �Neamul rom�nesc�, 25 ianuarie 1932 87 �Neamul rom�nesc�, 26 ? i 27 ianuarie 1932 88 O via?? de om... , vol. ÎI, p. 275 89 Op. cît. , vol. ÎI, p. 276 90 �Neamul rom�nesc�, 20 iunie 1917. Iorga nu a fost �ntotdeauna �n favoarea emancip? rîi femeilor. El a scris �n 1907 o comunicare asupra sufragetelor din Anglia, fă?? de care nu prea manifestă simpatie. Dup? descrierea manifestă? iei, Iorga conchidea: Cele mai resping? toare dintre ele au fost fire? te arestate de c? tre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
necesare existenței cotidiene s-a dezvoltat un păienjeniș de relații și o cultură clientelară ce permiteau accesul la bunuri de larg consum (hrană, medicamente, vată, hârtie igienică, detergenți etc.), la servicii (medicale, de transport etc.) mai de calitate și la favoruri (obținerea unor contracte, a unei locuințe de stat sau private, a unei butelii, înscrierea copilului la o anumită școală sau învățătoare etc.). S-a produs astfel o inversare a pozițiilor sociale: în vreme ce, în lumea vestică, clientul este cel servit, în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sânilor sau părțile genitale. Copilul simte un disconfort vag, dar acceptă, totul petrecându se în joacă. ulterior, apar fanteziile sexuale ale agresorului, având ca subiect copilul. Acestea sporesc tensiunea sexuală a agresorului și îl determină să caute rezolvarea prin obținerea favorurilor sexuale ale copilului. apoi șantajarea copilului, coruperea, mituirea, manipularea sau pur și simplu, forțarea lui în cadrul unui ritual pe care îl dezvoltă și în care îl implică pe copil transformându-l în victimă (Furniss, 2004). Tilman Furniss (2004), unul din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rasism, nu corupție. Derivarea anumitor avantaje și obținerea de beneficii pentru agentul economic corupt pot Îmbrăca diferite forme. Este oarecum răspândită ideea potrivit căreia corupția Înseamnă primirea de bani (mită), dar poate presupune și cadouri costisitoare sau răsplătirea prin diverse favoruri: bonusuri pentru depășirea consumului de medicamente de către spitale, excursii costisitoare etc. Mai există o definiție alternativă a corupției, folosită frecvent de către Banca Mondială, care traduce corupția drept „abuzul de funcția publică pentru un câștig personal”. Definiții similare sunt: „abuzul de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
considerare se aplic] și unei alte obiecții, paralel], manifestat] adesea împotriva sociabilit]ții animale că surs] posibil] a moralei, si anume predispoziția spre reciprocitate. Este adev]rât c], dac] am avea de-a face cu egoiști vigilenți, simpla întoarecere a favorurilor celor care le-au f]cut inițial nu ar fi altceva decât un târg prudent. Revin ins] cu ideea c] în orice tip de moral] uman] existent] aceast] tranzacție apare într-o cu totul alt] lumin], nu doar ca o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rezum] acest standard. În cazul unor oameni care nu posed] mijloacele de a conserva carnea, o cantitate mai mare decât cea suficient] nu mai are nici o valoare. A permite cuiva s] își demonstreze generozitatea și capacitatea de a face o favoare înseamn] a face o favoare, de unde și factorul de reducere. Un bun oferit dintr-un mic stoc sau un serviciu f]cut cu greutate nu pierde nimic din valoare, iar aceast] regul] a împiedicat exploatarea diferențelor. Orice bun sau serviciu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unor oameni care nu posed] mijloacele de a conserva carnea, o cantitate mai mare decât cea suficient] nu mai are nici o valoare. A permite cuiva s] își demonstreze generozitatea și capacitatea de a face o favoare înseamn] a face o favoare, de unde și factorul de reducere. Un bun oferit dintr-un mic stoc sau un serviciu f]cut cu greutate nu pierde nimic din valoare, iar aceast] regul] a împiedicat exploatarea diferențelor. Orice bun sau serviciu de care era nevoie putea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tr]it mai fericiți. În ciuda entuziasmului lor pentru armonie și ordine, cei din tribul G/wi sunt nestatornici și pasionali și ap]reau des conflicte. B]rbații și femeile comiteau adulter, rudele își limitau reciproc porțile sau întorceau cu întârziere favorurile și darurile. Oamenii sunt leneși și nechibzuiți. Tuturor le place grozav bârfa, ins] unora le lipsea complet discreția, iar lucrurile luau amploare. Morală și etică au avut o mulțime de utiliz]ri publice și private, constituind o referinț] în atacarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unicitatea emblemei generice... Aceste "uși" au întrupat simeza expoziției mele din 3 mai 1995, la galeria ieșeană Cupola, iar acum, aici, cu firească umilitate, dau replică faimoaselor uși venețiene." Și încă ceva. C-un picior pe scara avionului, vă cer favoarea de a-mi acorda, pentru două săptămîni, calitatea de ambasador al dumneavoastră cei mari iubitori de Iași acolo, în serenissima cetate de pe Lagună. Cînd mă voi afla în fața Sosirii ambasadorilor, capodopera lui Carpaccio, de la Academie, mă voi socoti, cu voia
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
patentelor, licențelor, mărcilor și a altor drepturi și active similare, neincluse în fondul comercial; ... h) valoarea netă a fondului comercial; ... i) avansuri aferente imobilizărilor necorporale; ... j) acțiuni proprii răscumpărate în vederea reducerii capitalului social; ... k) valoarea operațiunilor efectuate în condiții de favoare, dacă este cazul. ... -------------- Art. 3 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din NORMA nr. 6 din 22 aprilie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 341 din 21 mai 2009. Articolul 4 (1) Capitalul suplimentar se compune din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180702_a_182031]
-
Regula reciprocității, face obiectul celui de-al doilea capitol și este prima regulă prezentată de profesorul Robert Cialdini În cartea sa. În virtutea acestui principiu, al reciprocității, ne simțim obligați și Îndatorați În fața unei persoane care decide să ne facă o favoare. Agenții de influențare profită de acest principiu uman și ne solicită să le Întoarcem favoarea oferită. Prin crearea unei astfel de situații manipulative, ei obțin ce și-au dorit inițial de la cel căzut În capcana principiului reciprocității. Sociologul Alvin W
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
profesorul Robert Cialdini În cartea sa. În virtutea acestui principiu, al reciprocității, ne simțim obligați și Îndatorați În fața unei persoane care decide să ne facă o favoare. Agenții de influențare profită de acest principiu uman și ne solicită să le Întoarcem favoarea oferită. Prin crearea unei astfel de situații manipulative, ei obțin ce și-au dorit inițial de la cel căzut În capcana principiului reciprocității. Sociologul Alvin W. Gouldner, citat de autor, remarca În lucrarea The Norm of Reciprocity: A Preliminary Statement (1960
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
circumscripții care erau marginale în societate, în special pe creștinii evanghelici, și economia subterană (Daeschner, 1993: 170-4; Murakami, 2007: 207-8; Roberts, 1995: 99-100). Aceste circumscripții "împărtășeau un sentiment de înstrăinare față de un sistem politic care a acordat în mod tradițional favoruri speciale câtorva privilegiați" (Schmidt, 1996: 328). Respectând această strategie, Fujimori a nominalizat în cursa pentru funcțiile de vice-președinți pe Máximo San Román, președintele celei mai importante asociații a întreprinderilor mici din Peru, și pe Carlos Gárcia, un influent pastor baptist
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
sistemului judiciar. Nu doar că guvernul s-a angajat să reformeze pe larg Curtea conform unui aranjament anume după lovitura de stat din 199215, dar un număr spectaculos de judecători, inclusiv câțiva magistrați de la Curtea Supremă, au primit mită sau favoruri de la SIN-ul de după 1992 (Conaghan, 2005: 167). Curțile politizate au servit ca "un scut pentru prietenii regimului și ca o armă pentru împotriva dușmanilor săi" (Durand, 2003: 459). Autoritățile judiciare și fiscale au devenit "unelte ale persecuției" (ibidem: 463
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Mai mult, SIN a organizat și finanțat campaniile electorale ale lui Fujimori, iar armata a fost mobilizată în acest sens (Bowen și Holligan, 2003: 344-372; Rospigliosi, 2000: 202). Guvernul controla mare parte din mass media privată prin manipularea datoriilor și favoruri judiciare, prin utilizarea strategică a reclamelor finanțate din fonduri publice și prin furturi masive (Ames et al. 2001: 229, 232; Bowen și Holligan, 2003: 340-344, 361-362). La finalul anilor 1990, patru din cele cinci rețele private de televiziune din Peru
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și Rospigliosi (2000: 74-86, 106). 14 Cel puțin 1 600 de persoane, incluzând patru magistrați ai Curții Supreme, majoritatea membrilor Comisiei Naționale Electorale, doi procurori generali și o mulțime de membri ai legislativului au fost filmați în timp ce acceptau mită sau favoruri de la Montesinos (Cameron, 2006; Conaghan, 2005; Rospigliosi, 2000). 15 80% din magistrații în exercițiu, inclusiv 13 magistrați de la Curtea Supremă, au fost concediați (Pease García, 2003: 286-290, 300-301; Rospigliosi, 2000: 103-104; Youngers, 2000: 26-32). 16 De exemplu, după ce rețeaua Canalului
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a împlini extispicii. Situațiile în care regele putea recurge la divinație erau multe și adesea identice cu cele pentru care se adresa unui profet. Înainte de a da curs unei bătălii era necesar să verifice dacă dorința sa se bucura de favoarea divină; prin urmare, consultarea divinatorie a voinței divine era o pregătire necesară pentru bătălie (1Sam 23,12; 1Rg 22,4 ș.u.; 2Rg 3,11). Un alt pasaj instructiv este cel care povestește lupta dintre Saul și filisteni: „Saul a
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
făcut celor credincioși lui, în vreme ce nenorocirea, tristețea sau lipsa descendenței sunt rezultatul unei dispoziții divine răuvoitoare față de respectiva persoană. În fața unui pericol, boală sau a unei situații disperate, era obiceiul de a face voturi divinității pentru a câștiga binecuvântarea și favoarea divină. În Biblie apar unele pasaje care reproduc textul unui vot (Gen 28,20-22; Jud 11,30-31; 1Sam 1,11), în altele se menționează numai obiceiul votului fără a referi cuvintele (Ps 66,13; Ier 44,25; Nah 2,1
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
le are țara în acest moment, punerea în practică a reformelor și atingerea prosperității și succesului. Cea de-a doua variantă era „calea siciliană”, ce presupunea utilizarea resurselor oferite de Uniunea Europeană exclusiv în interesul elitei conducătoare, care va cumpăra prin favoruri acceptarea sa în Europa, bazându-și puterea pe vaste rețele clienteliste și conservându-și bazinul electoral în zonele slab dezvoltate, grație politicilor populiste și care combină afacerile și politica, în detrimentul interesului general. Comparate, programele electorale ale celor două mari forțe
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
că împrejurările care de-termină apariția naționalismului modern s-au produs după Reformă în ceea ce privește extinderea în Europa catolică a identităților politice la scara unui stat, apărut mai întîi în societățile protestante, ca și anularea generală a legitimității dinastice vechi, în favoare legitimității naționale. Aceste împrejurări decisive coincid cu sfîrșitul secolului al XVIII-lea, bulversat în întregime și aproape simultan prin cele două evoluții, industrială și politică. Sfîrșitul secolului Luminilor este marcat prin "moartea regilor", cîteodată fizică și violentă, cel mai adesea
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
la emisiuni, nu aveau programe fixe. Și mai erau emisiunile culturale ale Monicăi Lovinescu și ale lui Virgil Ierunca, de la Paris. Singurii care au avut privilegiul să dirijeze un mare program al Europei Libere nefiind domiciliați la München. Era o favoare care li s-a făcut doar lor și care se datora meritelor excepționale. Pe lîngă posturile de radio exista un mare Departament al cercetării. Această cercetare era bazată pe o documentare imensă, consecință, și ea, a enormelor posibilități financiare ale
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]