3,956 matches
-
o masă rotundă și câteva scaune, la care familia lua prânzul și cina. Un rit imuabil fixa locul fiecărui membru al familiei. Cei doi soți, François și Jeanne Mauriac, stăteau față în față, fiicele, Claire și Luce, pe partea tatălui, feciorii, Claude și Jean, pe partea mamei. O etajeră pentru veselă. Pe șemineu, un orologiu cu un îngeraș aurit deasupra. Bucătăria este cam rudimentară, dar solidă, cu ustensile grele. Salonul era inima Malagarului: aici se țineau consiliile de familie, erau primiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
departe de cei care i-au cunoscut și pe care i-au vătămat poate, și sunt încredințați că nici justiția, nici nimeni nu-i va căuta pe aici." Un "haidău", un tartor al locului, respiră cruzime: "Faliboga e numele unui fecior boieresc, un fel de bandit scurt, uscat, cu ochi răi. Umbla călare prin toate părțile moșiei cu pușca în spate, era groaza oamenilor. Avea ș-o muiere care, ca și dânsul, umbla călare bărbătește." Un alt personaj, un resemnat, "trăiește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a mai spus odată cineva care iubea foarte mult poporul și mai ales pe regele lui. N-am să trăiesc cât lumea. Am să trăiesc o zi două Ș-am să vă las lumea vouă! CROCODILUL MĂRIRII Zice că un fecior de ovreiu a venit odată de departe, de la învățătură, de la Viena, și-l întreabă tatu-său: "Ce-ai învățat pe acolo, pe unde ai fost? Eu, nu ce-am învățat mă întreabă, ci ce n-am învățat... Eu am învățat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
am învățat până și cum se face aur din terciu..." Bătrânul tresare. "Aur din terciu? Asta este mare lucru..." Și se duce acasă, se apucă să facă terciu, mestecă și așteaptă să se facă aur. Dar aurul întârzie. Întreabă pe fecior: "Cum să fac, că văd că zădarnic mă necăjesc? Cum? să-ți spun eu. Mesteci bine și cauți să nu te gândești de fel la crocodil..." Și se pune Ovreiul, dar cu cât mestecă, cu atât mai tare la crocodil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
duc toată răgula! Tu ții răbușul. Vra să zică ai și răbuș! Cum nu? da l-am uitat pe-o zare de deal... Da oi ai tu? Apoi am... că oile astea-s a noastre toate... Vra să zică ești feciorul lui Vasile-al-Moșneagului. Apoi da, cam așa. Da frați mai ai? Am. Și surori și frați; și mai mari și mai mărunței. De eșit la joc ai eșit? Eai, încă nu. Încă n-am 16 ani. Da ai învățat tu a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
popă fără barbă se poate? Dă, așa câte-o leacă tot i-au dat niște cioturi..." Tăcem un răstimp. Vasile întreabă. Da de omul cela cu copii mulți, din Topolița, știi? De Ion Bălan cum nu? cel cu douăzeci de feciori. Știu. Oare să fie toți ai lui Ion Bălan? Eu știu? Poate să se mai fi rătăcit și sămânță de prin sat, că nu prea seamănă unul cu altul. Așa? D-apoi cum!" Cu același glas vioiu, cu acelaș râs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aud vorbind prin somn și cioșmolindu-se în culcușul lui. 18 Iunie Duminică [POVESTEA PIATRA LUI ARON VODĂ] Vra să zică Aron flăcăul, nepotul călugărului Silvan, slovenindu-și psaltirea și urmându-și învățătura mai înnaltă cum se cuvenea în acea vreme unui fecior de boer, băgase de seamă și la cele ce se petreceau în jurul lui. Pe albia stâncoasă a pârăului, ori pe drumul prăvalatic al costișei, pe sub brazi uriași, coborând de la Agapia din deal, de la singurateca chinovie cu călugărițe bătrâne, la Agapia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
războiu a fost și acu nimeni nu se mai gândește la el. Istoria cu starețul preoții din ziua de azi și învățăcelul de la Socola (natura) Ghete cu potcoava cât francu. Ferdinand și cu femeia lui când au trecut spre Broșteni... Feciorul lui a fost în Vlașca: acolo oamenii ziceau că vreau să moară, nimic nu vreau decât să moară decât să se năcăjească (ei zic: caznească) Doctorul Davila, cu copiii... cu florile toți îi ziceau tată, și povestea lui când a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Iulie în Buhaz Duminică 26 Dunărea se desparte în 2 la Ceatal (far) Désiré Andriol Câșla Moș-Kerim 140 de ani Un țăran român, fierar care s-a turcit din pricină că iubea pe o turcoaică. 24 VII Somova Désiré Andriol țăran necăjit, feciorul părăsit al unui inginer franțuz Moș-Kerim, moșneag mărunt cu barba mare, umblă cu capul gol și iarna și vara. Baroneasa de Weicum Femeia perceptorului din Somova nepoata unui doctor neamț de la Heidelberg adus pe vremuri de turci. familie decăzută. Dealurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pricină, pe la 1856, a venit fugar din Rusia. Aici a trăit singuratic, departe de ai lui, ca pescar, s-a însurat cu o lipovancă, a făcut cu ea copii, s-a întors la starea sălbatică. Târziu, când l-au chemat feciorii, după amnistie, s-a dus să-i vadă, căci ei erau dregători mari în împărăție, unii generali, alții senatori. A intrat la Odesa în palatul generalului, cu mânile lui butucănoase, cu cismele unse cu dohot, și nu mai știa să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Noi cu plugul ne-am luat Pe la curțile astea nalte, minunate, Cu aur suflate, Pe temelii de piatră așezate. Dar d-lui ieși într-o grădioară părăsită Să facă oleacă de cercătură De arătură: Plugul i s-a stricat La feciorul Gălioarei a strigat Și feciorul Gălioarei a eșit cu ciocanu-n mână Și cu pila-n gură Cu ciocanu ciocănea Și cu pila că pilea Brazda mai bună mergea S-a arat Mercurile piepturile S-a arat, joile, Văile, Vinerile Grădinile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
luat Pe la curțile astea nalte, minunate, Cu aur suflate, Pe temelii de piatră așezate. Dar d-lui ieși într-o grădioară părăsită Să facă oleacă de cercătură De arătură: Plugul i s-a stricat La feciorul Gălioarei a strigat Și feciorul Gălioarei a eșit cu ciocanu-n mână Și cu pila-n gură Cu ciocanu ciocănea Și cu pila că pilea Brazda mai bună mergea S-a arat Mercurile piepturile S-a arat, joile, Văile, Vinerile Grădinile, La lună la săptămână Când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
până în butuc. Are peste o sută de servitori. Câteva sute de boi, cai, vaci, 1500 de oi. Plătește un administrator cu 2400 și tain care mai râdică la 1200 de lei pe an. Apoi supt administratori, contabili, ajutori de contabili, feciori boerești, chelar, așa zișii zilari etc. Servitorii de jos se tocmesc cu anul (170 de lei), tain, o piele de oae, manta, încălțări, unii și vite scutite. La vremea secerișului vin din satele mai depărtate a Dorohoiului, unde e mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dar îl lăsau în pace... Dacă vin jandarmii și nu-l prind, te pomenești că-ți dă foc ori te omoară într-o noapte. Așa îl lasă și poți să dormi fără grijă dinspre partea lui. Faliboga e numele unui fecior boeresc, un fel de bandit scurt, uscat, cu ochii răi. Umbla calare prin toate părțile moșiei, cu pușca în spate, era groaza oamenilor. Avea ș-o muere care ca și dânsul umbla calare bărbătește. Vitele vecinilor care încălcau moșia cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
erau concentrați pentru lucru. Lupu Iancu făcea o gură grozavă (apoi seara chiar a și organizat el manifestație cu mahalale și a ținut discurs!). Croitorii și cismarii își luau în primire lucrul. Vine un bătrân om încă în putere cu feciorul său tinerel voinic, numai de 19 ani. Domnule colonel! se adresează colonelului Burghele, eu mi-am făcut datoria cătră țară (și-și bătea cu palma livretul de serviciu), acuma aduc și pe băiatul meu ca să lucreze aicea ce trebuie. El
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cuc, perine cu cusături frumoase, covoare. Copiii, dimineața, mănâncă scrob cu smântână și mămăligă. Ciangău venit din ținutul Rădăuți. Statul le-a dat pământ și i-a ajutat să-și construiască gospodăriile. Văd ș-a doua gospodărie, tatăl își ajută feciorii să-și construiască case și gospodării. Al treilea gospodar e și cojocar; el stă cel mai bine, are poartă cu stâlpi de piatră cioplită, vin din vie proprie, a treia nevastă, tauri, vaci cu lapte etc. A câștigat cu cojocăria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în toată întinderea, decorativ, înfipți cu mâna parcă. Oprim o clipă la marginea satului la mănăstirea veche Achiazâlî Sultan, în care se află mormântul sfântului Mehmet Nurulo. Mănăstire veche de 470 ani. Clădită de sultanul Selim. Hoge Ibrahim Iomer Șah. Feciorul hogei îngrijitor (türbedar) și moștenitor al averii bătrânului (avere = mănăstire și sfânt) Behadim Ibraim Iomer. Alături în stare de ruină o frumoasă clădire care slujea de han și de ospătărie vizitatorilor mănăstirii (mutfac) cu două etaje. Biserica goală, cu zugrăveli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-l-ar Dumnezeu din vecinătatea noastră." 1650 9 Mai "Trebuie să fim cu grijă. Să dea Dumnezeu să iasă bine lucrurile cu Lupul. Cred că are să cedeze." 1652. 18 Iulie. "Așa se aude că Lupul și-a măritat fata cu feciorul lui Chmielniczky și se străduiesc să detroneze pe Matei, și ca să puie în locul lui pe Cazac. Și nouă ni-i plăcut să-l ajutăm pe Matei, căci avem a ne teme pentru ținuturile noastre din partea neamului aceluia neînfrânat care vrea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dela Țarigrad la 20 August 1649 în vederea reluării tratativelor de căsătorie cu Jicmont, în urma venirei solilor unguri, refuză mâna Ruxandei. E adevărat, zice Kemeni, că trimișii erau niște oameni de nimic: Ion Boroș, credinciosul lui George Racoți, era un haiduc, fecior de român prost, un bețiv ș-un stricat. Neculai Sebeș nu era mai de soiu. Iar George Horvat, credinciosul lui Jicmont, era trufaș, rău și neinteligent. Dumnezeu a vrut ca Lupul să plătească pentru necredințile lui. Deși pe fată i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
olandeza. Românește se cam încurcă. Între străini n-a mai vorbit și vechiul graiu al copilăriei s-a redus, s-a subțiat. Ascultăm un fel de jargon bastard amestecat din când în când cu câte-o vorbă franțuzească și italienească. Fecior de boier nu-i. A fost un băiat sărac dintr-un sat de munte. Poate să fie evreu. Protestează, nu-i evreu, deși-l chiamă Arnold. A fost botezat ortodox și s-a însurat c-o catolică la Bruxelles. Poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
25, anul Domnului 1475. Ștefan-Voievod, Domnul Țării Moldovei. Jder, boer care s-a luptat la Războeni, mare gospodar pe apa Bistriței și-n munți, prin intrigi cade în dizgrația lui Vodă; e pus la închisoare în Suceava. Jder are un fecior în Lehia, care primește veste despre nenorocirea de-acasă. Vine în țară mânios și pornit împotriva Domnului, hotărât să libereze pe părintele lui. Pe drum, în împrejurări dramatice, în lupta cu un pâlc de tătari, se leagă cu doi oșteni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
înaintea Domnului... unde Bogdan pledează cauza cea dreaptă... Bogdan își face cele dintăiu isprăvi prin țară, necunoscut. A cules de pe drumuri pe un războinic viteaz și bețiv, om vesel și chefliu. La o luptă cu tătarii sunt ajutați de un fecior care vine din țară străină, și se leagă tovarăși, fără ca feciorul străin să știe că Bogdan e fiul Domnului. Ostrov Feciorul lui Jder arată amărăciunile lui, că bătrânul Jder e-nchis pe nedrept în Suceava, la pâra unui dușman, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cele dintăiu isprăvi prin țară, necunoscut. A cules de pe drumuri pe un războinic viteaz și bețiv, om vesel și chefliu. La o luptă cu tătarii sunt ajutați de un fecior care vine din țară străină, și se leagă tovarăși, fără ca feciorul străin să știe că Bogdan e fiul Domnului. Ostrov Feciorul lui Jder arată amărăciunile lui, că bătrânul Jder e-nchis pe nedrept în Suceava, la pâra unui dușman, că casa i-a rămas pustiită, averile părăduite, jupâneasa nenorocită. Pun la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe un războinic viteaz și bețiv, om vesel și chefliu. La o luptă cu tătarii sunt ajutați de un fecior care vine din țară străină, și se leagă tovarăși, fără ca feciorul străin să știe că Bogdan e fiul Domnului. Ostrov Feciorul lui Jder arată amărăciunile lui, că bătrânul Jder e-nchis pe nedrept în Suceava, la pâra unui dușman, că casa i-a rămas pustiită, averile părăduite, jupâneasa nenorocită. Pun la cale eliberarea prin silă a lui Jder. Bogdan se duce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Voevodul. Acolo-i cere liberarea lui Jder, între altele, și n-o poate dobândi. Acuma e ceva mai grabnic de făcut; trebue să plece la hotar, în Pocuția. Pleacă la hotar Bogdan cu bătrânul; dar înainte pune la cale cu feciorul lui Jder și cu tovarășul lui cel bețiv, eliberarea bătrânului Jder. Bogdan încredințează bețivului un inel care va deschide porțile. La granița Pocuției; puterea lui Ștefan-Vodă. Dragostea lui Bogdan pentru "Domnița îndepărtată" și gândul lui s-o cucerească cu sabia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]