5,250 matches
-
ROMAN Toate aceste vieți menținute în aerul avar al absurdului n-ar putea continua fără un gând profund și statornic, care le însuflețește cu forța lui. Și, în acest caz, nu poate fi vorba decât de un ciudat sentiment de fidelitate. S-au văzut oameni conștienți îndeplinindu-și îndatoririle în timpul celor mai stupide războaie, fără a se socoti în contradicție cu ei înșiși. Și aceasta pentru că pentru ei important era să nu eludeze nimic. Există, astfel, o fericire metafizică în faptul
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
o operă având un punct de plecare limpede și un climat lucid. Consecințele ei vor fi pentru noi pline de învățăminte. Dacă absurdul nu-i respectat, vom ști prin ce subterfugiu s-a introdus iluzia. Un exemplu precis, o temă, fidelitatea creatorului ne vor fi de-ajuns. E vorba de aceeași analiză pe care am făcut-o mai sus, într-un mod mai amănunțit. Voi examina o temă favorită a lui Dostoievski. Aș fi putut, la fel de bine, să studiez și alte
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
vorba până aici mă interesează tocmai din acest punct de vedere. Aș putea, cel puțin sub raportul creației, să enumăr câteva opere cu adevărat absurde 24. Dar în toate trebuie să existe un început. Obiectul acestei cercetări este o anume fidelitate. Biserica n-a fost atât de aspră cu ereticii decât pentru că socotea că nu există dușman mai primejdios decât un fiu care a părăsit drumul cel drept. Dar istoria îndrăznelilor gnostice și persistența curentelor maniheiste au făcut mai mult pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
care vrea să vadă și care știe că noaptea nu are sfârșit, el nu se oprește niciodată. Stânca se rostogolește încă și acum. Îl las pe Sisif la poalele muntelui. Ne întoarcem întotdeauna la povara noastră. Dar Sisif ne învață fidelitatea superioară care îi neagă pe zei și înalță stâncile. Și el socotește că totul e bine. Acest univers rămas fără de stăpân nu-i pare nici steril, nici neînsemnat. Fiecare grăunte al acestui munte plin de întuneric alcătuiește o lume. Lupta
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
o artă a frumosului. Natura aparenței, ce elimină ființa, dar nu și existența, este specifică imaginii care disimulează opiniile contemplatorilor. Acest lucru pare destul de complicat întrucât nu există o separare exactă între arta fantastică și arta care oferă asemănare și fidelitate cu originalul, întrucât originalul pare a fi o artă a fantasticului, în timp ce copia sa poate fi o imitație perfect corectă. Arta conține atât ființa, cât și non-ființa ca stări de expunere. În consecință, imitația poate fi icastică sau fantastică, în timp ce
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
dat-o odată cu transpunerea ciclului Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu, despre care Zoe Dumitrescu-Bușulenga scrie: „Încercarea lui Immanuel Weissglas ni se pare admirabilă în temeritatea ei cu atât mai mult, cu cât o fidelitate strictă o închină în tiparele celei mai riguroase analogii. Suntem tentați să considerăm realizarea aceasta, atât de grea și de frumoasă, ca una din cele mai strălucite traduceri de poezie din română în germană, echivalând cu aceea a sonetelor shakespeareene
WEISSGLAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290677_a_292006]
-
în activitate, cu implicații benefice asupra procesului didactic. 4. Ponderea personalului calificat în care : a2 reprezintă ponderea cadrelor didactice calificate; NPc numărul cadrelor didactice calificate; NPN numărul cadrelor didactice necalificate. Calificarea de bază, studiile personalului didactic din grădiniță reflectă cu fidelitate această structură. 5.Ponderea educatoarelor care au gradație de merit în totalul personalului didactic Efectele procesului de învățământ sunt date de calitățile profesionale ale cadrelor didactice și de gradul de angajare al acestora în îndeplinirea responsabilităților privind educarea preșcolarilor. Formula
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
în sânul partidului este în primul rând calitatea lui de revoluționar de profesie. Dacă, sub Stalin, acest criteriu se păstrează, el este dublat de acela al „bunei origini sociale” - muncitorească sau țărănească -, precum și de manifestări de ortodoxie* ideologică și de fidelitate față de șeful partidului. Dimensiunea sacră a adeziunii comuniste. Adeziunea cunoaște mai multe grade ierarhizate într-un dispozitiv concentric. în partidele de opoziție, cercul exterior este format din alegători, apoi din tovarăși de drum și din simpatizanți. Apropiindu-ne de centru
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și Min* confirmă reușita mirajului naționalism/comunism, și sunt considerate ca ilustrând continuitatea dintre războiul de independență anticolonial și lupta pentru o unitate națională contrariată de imperialismul american. în America, Cuba reprezintă din 1959 un atu considerabil, întrucât Castro* îmbină fidelitatea față de URSS cu apartenența la țările „sărace”, rămase vreme îndelungată sub dominație străină. Havana devine capitala „popoarelor militante” luând-o astfel înaintea Algerului unde, după 1962, regimul Ben Bella se arată primitor față de revoluționarii antiimperialiști - Michel Raptis zis Pablo, Mehdi
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în realitate acesta nu-i decât un „comunist primitiv anarho-iacobin”, „un regim de dictatură exercitată de o minoritate împreună cu sateliții săi permanenți: teroarea și birocrația*”. în lupta pentru succesiunea lui Lenin, Stalin utilizează termenul de „bolșevic” ca un criteriu al fidelității față de figura sacralizată a liderului decedat, iar apoi ca un mijloc de auto-sacralizare când, pe 4 mai 1935, declară: „Noi, bolșevicii, suntem făcuți dintr-un material special”. Iar în 1918, el va rescrie întreaga istorie a bolșevismului publicând un Tratat
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
severă, practica ilegalității, acte false, case și tipografii clandestine. Combătută timp de decenii de către poliția politică a țarului, Ohrana - care practică infiltrarea, deghizările și manipularea -, conspirația creează la revoluționari o psihologie paranoică, marcată de obsesia complotului, a trădării și a fidelității față de grup. în URSS*, în timpul și după războiul civil, activitatea conspirativă rămâne modalitatea de funcționare a PCUS*. Astfel, Stalin* creează în sânul secretariatului Biroului Politic o secție secretă care, funcționând în mod cvasiclandestin față de ceilalți conducători, îi permite să acapareze
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
impregnați aproape exclusiv de cultură marxist-leninistă* populează organizațiile comuniste și sunt însărcinați să tranșeze în chestiunile culturale. Recunoscători partidului pentru faptul că le-a dat o anumită cultură și le-a permis o provocare socială, ei sunt adesea de o fidelitate și de un devotament care rezistă oricăror încercări. Generația antifascistă Odată cu cotitura Frontului Popular* din 1934-1936, mișcarea comunistă nu mai este percepută ca una din forțele care, printre altele, amenință democrația în Europa*, ci apare dintr-odată ca fiind cea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Pe de o parte, PC occidentale suferă și ele atracția valorilor republicane. PCI* va sfârși prin a se despărți de modelul de referință comunist și se va saborda pentru a ajunge pe țărmurile social democrației*. Dacă PCF* a ales, dimpotrivă, fidelitatea față de identitatea comunistă, el a renunțat, totuși, la conceptul de dictatură a proletariatului, a acceptat alternanța și a recunoscut valoarea proprie a ideilor democratice. Implozia blocului comunist, întoarcerea la democrația politică și la economia* de piață în fostele democrații populare
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
avea niște efecte neașteptate de îndată ce nu va mai fi „secret”. Consecințele interne ale „raportului secret” Reacțiile la dezvăluirile lui Hrușciov sunt foarte diferite. Unii demolează statuile lui Stalin și îi scot portretele din spațiile publice. Alții continuă să-și proclame fidelitatea față de „Marea Călăuză”, ceea ce, în Georgia, patria sa natală, se transformă aproape într-o răscoală. Conducerea va adopta, prin urmare, unele măsuri pe cât de timide pe atât de contradictorii. în februarie 1957, mai multe naționalități deportate în anii 1944-1945 - cecenii
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cum ar fi Novîi Mir, condusă de poetul Tvardovski se fac ecoul „dezghețului”. De asemenea, muzicieni puși la index în anii 1930 și 1940 - șostakovici și Haciaturian - sunt reabilitați. Dar deschiderea rămâne limitată căci, pentru Hrușciov, „spiritul de partid” și fidelitatea față de principiile leniniste trebuie să condiționeze creația artistică. Iar cenzura rămâne foarte prezentă: dacă, în noiembrie 1962, lui Alexandr Soljenițîn i se permite să publice O zi din viața lui Ivan Denisovici, care descrie viața cotidiană a unui deținut în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
CEE prin voința comună a Benelux, Italiei, RFG și Franței; aceste partide nu au o poziție comună în momentul semnării tratatului de la Roma, în 1957. Dacă PCF se opune cu înverșunare, PCI este mai favorabil deschiderii frontierelor. „Național - thorezismul” și fidelitatea față de URSS explică atitudinea francezilor, în vreme ce, în Italia, Europa apare deja ca un cadru de substituție acceptabil în comparație cu statul-națiune, a cărui legitimitate este fragilă. în 1959, Moscova revitalizează CAER-ul*, înființat în 1949, care, spre deosebire de CEE, n-are nimic dintr-
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
impune ortodoxia* tuturor partidelor care doresc să devină una din secțiile sale naționale, cu obligația de a aproba 21 de condiții de aderare. și curând, prin bolșevizare, iar apoi prin stalinizare, respectarea strictă a directivelor devine mijlocul de a măsura fidelitatea fiecărei secții și a fiecărui aderent la inima sistemului - PCUS și șeful său, Stalin -: „spiritul de partid” este acum decisiv. Abaterile de la acest spirit permit reperarea oricărei deviații de la ortodoxia ideologică și politică. Cum cea mai mare parte a secțiilor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
că a venit timpul colaborării pașnice dintre capitalism și comunism, își transformă partidul în asociație politică, înainte de a fi exclus pentru a nu fi respectat regula: în cadrul unei alianțe, comuniștii trebuie să-și păstreze imperativ autonomia politică, capacitatea revoluționară și fidelitatea față de Moscova. De la alianțele din momentul Eliberării la conflictele din timpul Războiului Rece în 1945, după eliberarea Europei și a Asiei, PC sunt în inima alianțelor din Frontul Național Antifascist chiar dacă, de pe acum, așa ca în Albania, în Iugoslavia sau
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în orice clipă eșichierul politic. După introducerea planului cincinal* și eliminarea vechii gărzi bolșevice, el este preocupat să contrabalanseze efectele unui proces inevitabil: întărirea pozițiilor tehnocraților guvernamentali însărcinați cu gestionarea tehnică a țării, în detrimentul activiștilor partidului, numiți mai mult în funcție de fidelitatea lor față de Stalin decât în funcție de competențele lor profesionale. Acest fapt se traduce prin redistribuirea unei părți a funcțiilor Biroului Politic în profitul Sovnarkom-ului. Stalin guvernează mânuind tehnica loviturii de stat permanente: el înființează și desființează după cum vrea diferitele servicii, îi
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a fi marea perdantă a unei schimbări care se operează fără ea. Exigența eficacității economice justificând mereu mai multă specializare, ea asigură o largă reproducție a copiilor de intelectuali în universități, în vreme ce egalitarismul fondat pe apartenența de clasă și pe fidelitatea față de idealurile inițiale reclamă o mai echitabilă împărțire a veniturilor și respectarea unei politici de „discriminare pozitivă” din ce în ce mai evanescente. Criza finală din 1989-1991 reflectă în mare măsură această dublă insatisfacție, atât a intelectualității tehnice, cât și a muncitorilor, punând în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
100, înregistrându-se 130.000 de elevi, fapt care necesită publicarea de manuale și pregătirea unor cadre didactice. Există circa douăzeci de teatre în limba idiș, iar notorietatea celui din Moscova, GOSSET, sub direcția actorului Solomon Mihoels, e atestată de fidelitatea unui public larg (Regele Lear, 1935). La primul Congres al Scriitorilor, în 1934, Isaac Fefer, reprezentant al delegației evreiești - al doilea grup național după ruși, cu 113 delegați -, declară rezolvată „chestiunea evreiască”. Totuși, odată cu cotitura marcată de anii 1930, se
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și toți conducătorii lui sunt arestați, odată cu alte personalități evreiești printre care Lozovschi, fost ministru adjunct la Afacerile Externe, și Paulina Jemciujina, soția lui Molotov. E ora luptei contra „cosmopolitismului”, termen paradoxal în măsura în care el „se identifică cu contrariul său: persistența fidelității față de cultura evreiască” (A. Krieger). Democrațiile populare sunt atinse și ele de acest fenomen. Secretarea PC român Ana Pauker e arestată în 1952. La încheierea procesului* Slansky de la Praga, în decembrie 1952, unsprezece conducători comuniști, toți evrei, sunt spânzurați. Paul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
justiția sovietică și procesele ei moderne de vrăjitorie sunt numeroase, dar enigma „mărturisirilor” suscită imaginația scriitorilor. Belgianul Charles Plisnier este primul care abordează fenomenul în Pașapoarte false (1937): el aduce aici în scenă un bolșevic prizonier al mecanicii procesului, în ciuda fidelității sale față de partid. Koestler reia tema în Zero și infinitul (1946): torturat, bolșevicul Rubașov mărturisește crime imaginare. Procesele organizate în democrațiile populare* contra unor înalți responsabili comuniști prelungesc și înnoiesc întrebările asupra „pedagogiei infernale”, după expresia cu care Annie Kriegel
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Troțki. Desigur, mulți dintre vechii militanți sau neofiții bolșevici sunt încă impregnați de idealul unei societăți drepte și egalitare și dau dovadă de generozitate, dezinteres și simț al sacrificiului. Dar fermenții totalitarismului* dospesc deja în această masă: extremismul ideologiei, exaltarea fidelității față de conducător și partidul său, legitimarea violenței și a războiului civil*, respingerea democrației pluraliste, lipsa unei înrădăcinări în societatea civilă*. și, în plus, această afirmare a monopolului legitimității revoluționare care vrea ca partidul să-și plaseze sub dominația-i totală
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de masă. Tulburarea militanților, dezorganizarea datorată mobilizării și represiunii declanșează o hemoragie a efectivelor care scad de la 270000 în 1939 la câteva mii în timpul „războiului ciudat”. Dezertările se înmulțesc printre cei aleși, dar aparatul central dă dovadă de o nezdruncinată fidelitate. în iunie 1940, partidul pune responsabilitatea înfrângerii pe seama imperialiștilor și cere sosirea la putere a lui Maurice Thorez care, mobilizat, dezertează și se duce clandestin în URSS în toamna lui 1939. Din iunie până în august 1940, conducerea PCF ia contact
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]